Intrebare inclusa in cartea: Impreuna dumiriri pe Cale
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Domnul să te binecuvânteze, Steliana dragă,
Nu putem şti dacă această relaţie este de la Dumnezeu pentru că Dumnezeu nu ne dăruieşte o relaţie anume. El ne dăruieşte viaţa într-un anume timp, loc şi context, înzestrându-ne cu putere şi pricepere (energie şi informaţie) pentru ca noi să fim împreună creatori cu El făurindu-ne cu Harul Lui o viaţă prin care să dobândim Împărăţia lui Dumnezeu pentru care am fost aduşi la existenţă. Darul Lui e viaţa mea şi capacitatea acestei vieţi de a primi şi trăi şi Viaţa Lui care mi se dăruieşte în Biserica Sa.
Aşa stând lucrurile, poate că întrebarea ta ar trebui desfăcută şi reformulată în această lumină. De exemplu, ai putea să te întrebi şi să-ţi răspunzi asumându-ţi răspunderea în faţa propriei tale mântuiri şi fericiri, la următoarele întrebări:
ˇ Când sunt în această relaţie, sunt într-o relaţie bună cu Dumnezeu?
ˇ Ne putem mântui amândoi?
ˇ Este el un ajutor pentru mine şi eu un ajutor pentru el spre mântuire?
ˇ Sunt eu pentru el, sau el pentru mine o persoană care mă deschide spre Dumnezeu, sau un „obiect” de care am nevoie ca să scap „cu orice preţ” de singurătate?
ˇ Dacă spun „fie ce o fi!”, voi putea să accept ce va fi, orice va fi?
Să vă puneţi amândoi aceste întrebări şi să vă sfătuiţi şi cu părinţii, şi cu părintele duhovnic. Pentru limpezire şi ajutor puteţi citi şi Acatistul Sfântului Arhanghel Rafail.
Cât despre diferenţe şi concesii, e nevoie de multă, multă atenţie. Ce fel de diferenţe sunt? Vă împiedică ele să fiţi şi prieteni? Pentru că o căsătorie care nu aduce cu sine şi o prietenie între cei doi soţi, nu poate fi „casă de piatră” chiar dacă ne grăbim să o aşezăm pe Piatra Care este Hristos crezând că „se vor aranja cumva lucrurile”!
Între prieteni, diferenţele sunt ocazie de îmbogăţire reciprocă, de întâlnire roditoare dintre cele două adâncuri de taină care s-au întâlnit şi se preţuiesc dăruindu-se unul celuilalt.
Aşadar: ce fel de diferenţe sunt între voi? De studii numai? Sau şi de valori? Dacă da, ce fel de valori?
Iată doar câteva diferenţe care cred că ucid cu rapiditate „dragostea chioară” şi rănesc grav dragostea asumată pe criterii de „urgenţă”:
ˇ unul ascultă Mahler şi celălalt manele,
ˇ unul vrea să vadă filmul Călăuza, iar celălalt o telenovelă,
ˇ unul cumpără icoane iar celălalt reviste porno,
ˇ unul îşi respectă părinţii şi prietenii iar celălalt nu prea,
ˇ unul crede în valoarea castităţii şi fidelităţii iar celălalt nu prea,
ˇ unul consideră copiii ca dar de la Dumnezeu şi doreşte să-i primească pe toţi, iar celălalt nu,
ˇ unul bea ceva ca să „se simtă bine” sau să „uite de necazuri” iar celălalt are curajul să le înfrunte cu ajutorul lui Dumnezeu…
Cel mai periculos lucru în astfel de situaţii este acceptarea iluziei că celălalt se va schimba, că noi îl vom ajuta să „se schimbe”. De aici vin cele mai multe necazuri şi despărţiri dintre tineri.
Dacă în cazul vostru nu sunt diferenţe de felul acesta, aceea că el e vatman şi tu termini o facultate nu este semnificativă. Delicateţea, frumuseţea, bogăţia sufletească şi duhovnicească nu depinde de diplome (deşi efortul de a dobândi o diplomă nu rămâne fără rezultate când e făcut cu seriozitate şi pasiune), ci de hrana pe care i-o dai sufletului tău. Dacă te hrăneşti cu Domnul şi cu Poruncile Lui, dacă te hrăneşti cu valori care zidesc sufletul şi nu-l târăsc în pofta patimilor ucigătoare, nu ai nevoie de diplomă! Sfântul Siluan a avut doar două clase!
Dar să nu ne ameţim cu apă rece! Să fim treji, să stăm cu frică în faţa chemării de a fi ca Dumnezeu alături şi împreună cu celălalt! Curaj!
Cu nădejde şi încredere
Siluana
