Din „Îndrumarea vieţii”
De Dr. Fr. W. Forster
Editura Panaghia 2006
La această întrebare o americană a dat următorul răspuns: „Cavaler este bărbatul care poate sta de vorbă cu o femeie fără a face întruna să bage de seamă că pentru dânsul e important sexul celălalt”.
Cei mai mulţi bărbaţi nici nu bănuiesc ce nevoie au femeile cu adevărat pure de astfel de oameni nobili, care şi-au făcut o educaţie destul de serioasă, spre a putea avea legături, de o sinceritate desăvârşită, cu omul, nu cu femeia, fără a fi mereu tulburat de femeie şi îndemnat la cochetărie sexuală. Până şi «naturile amestecate» de femei care încă nu s-au ridicat mai presus de dorinţa de a fi preţuite ca fiinţe sexuale şi de a face impresie cu latura lor feminină, au o recunoştinţă neştearsă pentru purtarea cavalerească a acelor bărbaţi care le iau în serios.
Atare ţinută sufletească are nevoie, însă, de o serioasă educaţie de sine. Pentru un tânăr este poate răsplata cea mai frumoasă ce-i aduce o disciplină îndelungată a voinţei şi a cugetării, când s-a ridicat la o libertate lăuntrică în care bărbatul a ajuns de-a pururi stăpân asupra bărbătuşului. Iar unul dintre rezultatele triste ale oricărei dezmăţări senzuale este că bărbatul se afundă în acea robie sexuală care îl face nedestoinic de-a apare înaintea femeilor nobile ca un desăvârşit cavaler.
