Din
CUVINTE CATRE SINGURATICI – PARTEA III
SFANTUL ISAAC SIRUL
EDITURA DEISIS 2005
Cuvântul 17
Despre cunoaşterea adevărului care va odihni şi va face senină şi netulburată gândirea celui care o caută în el însuşi atunci când unele întâmplări o vor supăra; dar că murmurul o va face cu atât mai nebună, dacă se lasă tulburată de gânduri nebuneşti, sporind astfel focul durerii ei; cunoaşte¬rea însă mângâie şi-1 uşurează pe om, şi Dumne¬zeu o face să iasă cu atât mai uşor din supărarea ei, cu cât primeşte ca de la El osteneala gândirii lui.
1. Când omul îşi aduce aminte că prin voia lui Dumnezeu îi vin uşurarea şi supărarea, că are uşurare când porunceşte Dumnezeu şi tot voia Lui îngăduie să fie su¬părat, atunci oricât de mult va trebui să lupte, va rămâne mereu fără mânie şi supărare în gândirea sa toată viaţa lui, prin toate schimbările care prin Pronia lui Dumnezeu vor apăsa trupul şi gândirea sa. Datorită acestei cunoaşteri inima sa va sălta în seninătate, va privi în mare pace şi nădejde spre Dumnezeu lăudând Pronia Lui faţă de oameni care rânduieşte aceste lucruri şi le conduce neîncetat după cum se cuvine, în supărările sale, unul ca acesta nu va da vina nici pe demoni, nici pe oameni, nici pe trupul său — fiindcă toate supărările care sunt vin de la acestea trei — căci ştie că Dumnezeu e Cel ce le pune în mişcare, că uşurarea sau supărarea lui nu ţin de voinţa sa, ci sunt puse în mişcare de El. Căci nici un singur gând de uşurare nu se pune în mişcare în noi decât ca un dar din partea Lui; şi chiar şi cea mai mică uşurare pe care ne-o face cineva e pusa in miscare de El atunci cand e nevoie de ea pentru indreptarea vietii noastre.
2. O, cunoastere plina de atata usurare, ce mare ajutor de la Dumnezeu poate fi gasit in tine! Fericit cel care in rugaciunile sale nu este suparat de o izbucnire pripita atunci cand aceste lucruri cad peste el fara veste!
