Cuminţenia trupească

Din „Îndrumarea vieţii”
De Dr. Fr. W. Forster
Editura Panaghia 2006

IX. PROBLEMA SEXUALĂ

13. Cuminţenia trupească

În cercul acesta de idei intră şi câteva lămuriri asupra rostului adevăratei discipline adevărate de sine. In această privinţă ne luăm după sfaturile unanime ale medicilor cu experienţă.

Mai întâi de toate, să accentuăm că orice îngrădire peste măsură a funcţiilor animalice ale trupului nostru apleacă şi pe tărâmul sexual cumpăna în favoarea animalului.

În primul rând mâncarea îndestulătoare: nu ştiu dacă mai este vreo superstiţie aşa de adânc înrădăcinată cum e convingerea despre trebuinţa unei hrane tari, la care se pune puterea hrănitoare a fiecărui aliment. Prisosul de hrană, care rezultă în felul acesta, nu numai că pune temeliile atâtor boli distrugătoare de mai târziu, dar sporeşte în aceeaşi măsură cu hrana orice fel de pofte animalice. Prin îngrijirea peste măsură de trebuinţele trupeşti, obrăznicia organismului nostru începe să crească.

Mai mult decât toate, să ne ferim de cantitatea exagerată de alimente cu albumină care întărâtă îndeosebi nevoile sexuale. Cât mai multă îngrădire în consumarea cărnii se recomandă oricărui om, care are de luptat cu imboldurile lui senzuale.

În cartea „Educaţia Voinţei”, destinată tinerimii studioase, filosoful francez Paypt spune foarte nimerit: “Mâncăm prea mult şi pe lângă aceasta prea tare.” Cum spune Tolstoi: „Ne hrănim ca nişte armăsari. Uitaţi-vă la studenţii aceştia care se scoală de la masă roşii, cu sângele încărcat, vorbind tare, plini de-o veselie violentă, şi spuneţi dacă munca intelectuală le va fi cu putinţă tot timpul cât va ţine mistuirea lor anevoioasă şi dacă animalitatea curată nu va fi triumfătoare în ei?”.

Împotriva consumului de alcool atâţia oameni au spus tot ce era de spus. Efectele-i aţâţătoare asupra grupului de nervi inferiori şi scăderea energiei, atât a voinţei cât şi a spiritului, sunt în afară de orice discuţie şi ar trebui să îndemne pe băutori la o rezervă desăvârşită, mai ales când e vorba de întărirea şi ridicarea puterilor sufleteşti, care sunt izvorul cel mai curat şi mai spornic al adevăratei veselii şi voioşii în viaţă.

„Trebuie să-ţi tai la rindea imboldurile”, zice Nietzsche, indicând astfel al treilea punct al igienei sexuale: asigurarea unor puternice mişcări corporale prin gimnastică, sporturi, plimbări şi exerciţii în casă. Totuşi, nu putem îndestul atrage luarea-aminte, că orice exagerări în îngrijirea trupului aduc cele trupeşti pe planul întâi al gândirii şi al vieţii, iar din acest fapt trebuinţele sexuale sorb un nou curaj şi o nouă semeţie.

Foarte important este pe lângă sportul cu măsură, lucrul manual în casă sau grădină. Pestalozzi însuşi arată cum orice fel de lucru manual şi orice meşteşug potoleşte violenţa imboldurilor. De aceea e de mare însemnătate, tocmai pentru tinerii cu profesiuni intelectuale, să înveţe în ceasurile lor de răgaz vreun lucru manual care le-ar aduce totodată servicii folositoare la împodobirea şi înzestrarea gospodăriei lor.

Acest articol a fost publicat în Îndrumarea vieţii, Castitate. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s