Soluţia problemei feminine stă într-un creştinism integral trăit, simţit şi înţeles, redeschis vieţii, sensibilităţii şi raţiunii

 waterhouse_study_for_the_lady_clare.jpg
Din „Fundamentele spirituale ale vietii”
Vladimir Soloviov
Editura Deisis – 1994
3.(13).PROBLEMA FEMININĂ

Chestiunea feminină nu deţine chiar ultimul loc în mulţimea de probleme cu care ne pregătim să intrăm in secolul XX. Aşa cum, după părerea unui student în teologie, iubirea se împarte în sinceră şi nesinceră, aşa şi toate problemele se împart în serioase şi fără rost. Serioase trebuie declarate cele în spatele cărora stă un fapt real, o schimbare petrecută în viaţa şi conştiinţa oamenilor – o schimbare cu semnificaţie mai mult sau mai puţin generală şi, prin urmare, socială.

Problema feminină trebuie declarată drept una serioasă, fiindcă în spatele ei se ascunde o astfel de transformare. Un mare număr de femei şi tinere fete au încetat să se mulţumească cu viaţa de familie, şi-au pierdut aptitudinea de a sta liniştite acasă ocupându-se cu muncile casei. Neliniştea sufletească ce Ie-a cuprins se exprimă nu arareori în forme jalnice şi comice, dar ea există şi creşte şi nu dispare prin simple raţionamente şi ironizări.

Ce putem opune unei făpturi omeneşti care ne spune: „O asemenea viaţă nu mă mai satisface, e prea puţin pentru mine, nu vreau să mai fiu un simplu mijloc de naştere şi creştere a altor fiinţe, vreau să trăiesc şi pentru mine şi să am propriul meu ţel în viaţă” – în ce anume poate consta acest ţel, ce vor de fapt aceste femei este cu desăvârşire neclar pentru ele. Clar e numai faptul că nu mai vor ce a fost înainte şi că şi-au luat pentru totdeauna rămas bun de la aşa ceva.

Rolul istoric atribuit femeii corespunde pe deplin rolului ei fiziologic. Nu poate sădi ea însăşi sămânţa unei vieţi noi, dar pe cea primită de la unul sau altul o poartă şi aduce pe lume, şi tară participarea ei n-ar merge nimic în lume. Lucrul e deopotrivă de adevărat în ce priveşte viaţa spirituală şi ideile care o guvernează, ca şi în ce priveşte viaţa fizică. Pentru împlinirea cu succes a rolului ei în istoria generală a umanităţii, femeia dispune de două însuşiri de caracter opuse între ele, unind în ea conservatorismul şi nestatornicia. Observaţia populară: „femeia e un sac; duce ce bagi în el” e completată în chip necesar de experienţa universală: „Femeia însetează după nou; liniştea şi pacea statornică o înspăimântă”.

In epoci în care ideile hotărâtoare ale vieţii, odinioară purtate, născute şi crescute de femei, mai au încă putere asupra umanităţii şi dau încă existenţei sale un sens, fiindu-i încă necesare, în astfel de epoci, mulţumite cu opera lor istorică, femeile alimentează mai cu seamă conservatorismul social şi-şi satisfac „setea de nou” numai în mod privat dedicându-se unor mode noi şi pasiunilor amoroase personale.

Dar în epocile în care vechile forme ale principiilor care determină viaţa sunt epuizate şi uzate devenind necesară o trecere la noi concepţii despre viaţă, femeile resimt, dacă nu mai devreme, atunci mai puternic şi decisiv decât bărbaţii, insatisfacţie faţă de cadrele tradiţionale ale vieţii şi fac efortul de a le depăşi şi a veni în întâmpinarea rusului, a ceea ce vine. înainte de a ajunge la noul veritabil, ele se dau în vânt cu pasiune după tot ce li se oferă.

Astfel, înainte de a găsi pe Hristos, Maria Magdalena fost Succesiv sub puterea a şapte demoni. Şi acest număr nu corespunde oare cu cel al ideilor mincinoase care au luat în stăpânire, parte în acelaşi timp, parte cu schimbul, femeia prezentului:

demonul „iubirii libere”,

demonul agitaţiei politice,

demonul divinzării ştiinţelor naturii,

demonul „simplităţii” exterioare,

demonul celibatarismului obligatoriu,

demonul „materialismului economic”,

demonul decadentismului estetic.

Toţi aceşti demoni pot amăgi şi chinui, dar nu pot oferi o satisfacţie reală – iar sufletului femeii încă şi mai puţin decât celui al bărbatului. Adevărata satisfacţie o va da numai singur adevărul care nu este unul de azi sau dc mâine – ci veşnic. Dar este un fapt evident că felul în care omul primeşte în, interiorul lui adevărul veşnic trece dincolo de unele sau altele din,formele condiţionate temporal în care acesta apare şi acţionează. A aştepta un cuvânt absolut nou, nemaiauzit vreodată e, desigur, o iluzie copilărească. Cuvântul cel unul al Adevărului a fost spus şi nu vom mai auzi un altul, pentru că un altul nu există şi nu poate exista. Nu acest cuvânt ş-a învechit, ci înţelegerea pe care o avem noi despre el.

O nouă formă de înţelegere, de însuşire şi realizare a cuvântului veşnic al adevărului e mereu posibilă, şi astăzi ea a devenit necesară. Confuzia sufletului feminin e un semn limpede al acestei nevoi şi al apropiatei ei satisfaceri. Soluţia problemei feminine stă – ca şi cea a tuturor chestiunilor serioase -într-un creştinism integral trăit, simţit şi înţeles, redeschis vieţii, sensibilităţii şi raţiunii. Femeile s-au trezit primele ca să iasă în întâmpinarea lui Hristos Cel înviat. Dacă mişcarea feministă actuală se va fi eliberat de cei şapte demoni care o chinuie, se va arăta că sensul ei constă în aceea de a pregăti noi mironosiţe învierii viitoare a întregului creştinism.

22 aprilie 1897. Duminica Mironosiţelor. Moscova
Acest articol a fost publicat în Bărbat/Femeie, Feminism. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la Soluţia problemei feminine stă într-un creştinism integral trăit, simţit şi înţeles, redeschis vieţii, sensibilităţii şi raţiunii

  1. Pingback: Razboi intru Cuvant » Mironositele si Apostolii - inima si chibzuinta

  2. Buna ziua!

    Cu toata stima, daca cititi Vechiul Testament, gasiti acolo un exemplu de sotie care face cinste sotului ei (asta o spune Sfanta Scriptura si nu eu!), si acest exemplu este cel al unei femei care munceste de dimineata pana seara, in casa si in afara ei, si apoi pleaca sa vanda lucrul mainilor ei, si nicidecum nu este sotia care sta numai in casa. O sa o descoperiti pe femeia respectiva cum se scoala cu noaptea in cap si munceste ca sa aduca castig in casa si prin asta face cinste barbatului ei. Va las sa descoperiti despre cine este vorba! Pacat ca apoi crestinii au uitat de acest exemplu, si l-au urmat exclusiv pe cel cerut de Ap Pavel, cu femeia supusa in casa … Mare pacat! Si pacat si mai mare ca multi inca nu se simt eliberati prin Jertfa Domnul de astfel de prejudecati!

    Cu stima,
    Adriana.

  3. Corina zice:

    femeia este libera sa se inalte, sa invete pentru ea si sa invete pe altii, sa vorbeasca liber si tare despre Dumnezeu si despre iubirea adevarata, la fel si barbatul (afemeiat, violator, pedofil, criminal, betiv, violent, ingropat in relatii sexuale si orgii); aceasta este cea mai de pret mostenire lasata de Iisus. Sa nu se uite ca El este primul care a ridicat si prin care s-a ridicat femeia la cel mai inalt rang. Acum… barbatii (ca in fond nu facem aici decat diferente fizice si materiale, nu spirituale, cu exceptii), prin rautatea si dusmania lor nejustificata nu fac decat sa se ingroape in materie si in fizic, lasandu-se prada tentatiei de a judeca femeia dpdv fizic ori intelectual; evident ca acestia nu stiu ce inseamna inteligenta emotionala, iubirea, bunatatea, iertarea, pacea (de intelepciune nu mentionez pentru ca nu e pamanteasca), deci nu fac altceva decat sa se lase ingropati de moarte, sunt invinsi de moarte.
    Toata stima mea, si nu numai, Domnului Hristos! restul sunt, inca, doar oameni!

  4. Adriana zice:

    Domnul Hristos a venit mai ales pentru cei ce au mai mare nevoie de El…

  5. matei zice:

    „în ce anume poate consta acest ţel, ce vor de fapt aceste femei este cu desăvârşire neclar pentru ele”.
    ai intrebat tu toate feministele sau femeile care nu se multumesc cu rolul de mop si biberon ambulant?iti zic eu ca nu,pe mine nu m-ai intrebat,dar daca ma intrebi am sa-ti raspund pentru ca imi este foarte clar. si te-as ruga sa nu iti mai dai cu parerea despre ceea ce nu stii.
    cu ce drept vorbesti in numele a milioane de femei? de nebunle si de bine ce era multe femei au renuntat la un rol stupid? de bine ce le era inainte au preferat sa fie respinse de familie si societate la momentul ala? vorbiti cu dispret de feminism si feministe,eu le multumesc,daca nu erau ele intre un handicapat mintal,un copil si mine n-ar fi fost mare direfenta, nu de alta,dar drepturile acestor 3 categorii erau aceleasi.

  6. RO zice:

    Ce putem opune unei făpturi omeneşti care ne spune: “O asemenea viaţă nu mă mai satisface, e prea puţin pentru mine, nu vreau să mai fiu un simplu mijloc de naştere şi creştere a altor fiinţe, vreau să trăiesc şi pentru mine şi să am propriul meu ţel în viaţă” –
    Cel mai bun lucru pe care il putem spune este sa isi urmeze visele, si sa o laudam ca doreste sa isi depaseasca conditia la care o condamna religia: de sclava fatatoare de urmasi, menajera si bucatareasa.

  7. matei zice:

    femeile si barbatii sunt egali,femeile nu sunt discriminate de biserica,doar ca barbatul le e superior cam asta ar fi explicatia a tot ce se intampla in numele sfinteniei. am senzatia ca toti religiosii au reinventat termenii precum discriminarea,superioritatea si supunerea. e ca in versul ala-„femeia sa se teama de barbat” unde cuvantul „teama” nu inseamna de fapt „teama”(teamă – TEÁMĂ s.f. Stare de nelinişte şi de tulburare provocată de un pericol care te ameninţă, de un rău care ţi se poate întâmpla; frică, teamăt. – Din teme (derivat regresiv;teamă – TEÁMĂ s.f. Stare de nelinişte şi de tulburare provocată de un pericol care te ameninţă, de un rău care ţi se poate întâmpla; frică, teamăt. – Din teme (derivat regresiv).

  8. Adriana zice:

    Pacat ca unii au nevoie sa se creada superiori pentru a se simti bine. La ei este problema de fapt :-(

  9. Pingback: Război întru Cuvânt » FEMINISMUL SI PERVERTIREA FEMINITATII. CU Parintii Epifanie Teodoropulos si Nicolae Tanase, intr-un stil putin mai nonconformist…

  10. Cristina zice:

    Am studii destul de multe si studiile acestea m-au facut sa aman momentul sa fiu mama dar nu ma-u facut neaparat mai multumita. O prietena care si-a terminat doctoratul a ales de bunavoie si nesilita de nimeni sa stea acasa apoi pentru a se consacra celor doi copilasi aparuti in viata ei. Si ea mi-a spus: nu este realizare mai mare in viata mea decat acesti copii. Are dreptate Soloviov, menirea femeii este sa fie mama sau sa fie plasture pe durerea altora. Putem noi contorsiona menirea aceasta la nesfarsit interpretand -o ireverentios, insa la sfarsit atat ramane: cat ai daruit. Si femeile sunt capabile de daruit enorm indeosebi catre copii, catre cei bolnavi, catre cei slabi si neajutorati. Un top model insa nu mi se pare ca dobandeste vreo multumire sufleteasca, desi isi daruieste aproape trupul, timpul, energia , tineretea , unor paparazzi. Merita mai mult paparazzi si tabloidele decat propriul copil? Si atatea alte servicii facute de femei, care daca stai si te gandesti, nu ajuta pe nimeni. Exista medici foarte buni femei, exista si meserii utile practicate de femei insa atatea joburi sunt de-a dreptul ofensatoare pentru femei, spre exemplu dansatoarele de la carcotasii .

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s