Sfântul Ioan Gură de Aur – Despre Femei

imagine_simplu

Sfântul Ioan Gură de Aur – FEMEILE („bărbatul tău te va stăpâni ”)

„S-a întâmplat la început şi cu femeia. Era de aceeaşi cinste cu bărbatul; dar pentru că nu s-a folosit bine de cinstea dată, de aceea i s-a luat puterea şi a auzit: Către bărbatul tău întoarcerea ta şi el te va stăpâni (Fac., 3, 16). Pentru că n-ai ştiut să te foloseşti bine de conducerea ce ţi-am dat-o, îi spune Dumnezeu, învaţă să fii condusă bine decât să conduci rău”. (Omilii la Facere, omilia XXIX, VII, în col. PSB, vol. 21, p. 376) 

FEMEILE (,,femeia în biserică să tacă” )

,,Zicând că : Femeile voastre în biserică să tacă şi că nu li s-a dat voie lor să grăiască, ci să fie plecate, a adăogat: precum şi legea zice. Şi unde anume zice legea? Şi către bărbatul tău va fi întoarcerea ta, şi el te va stăpâni (Fac. 3, 16).
Ai văzut înţelepciunea lui Pavel, de unde aduce el mărturie, şi nu numai că le porunceşte a tăcea, ci a tăcea cu frică, ba încă cu atâta frică cu câtă trebuie a se linişti sluga? Pentru aceea şi el zicând că nu li s-a dat voie să vorbească, nu a zis să tacă, ci în loc de tăcere el a pus ceva mai mult, zicând: Să fie plecate. Dar dacă aceasta trebuie să fie purtarea femeilor faţă de bărbaţii lor, apoi cu atât mai mult faţă de dascăli şi părinţi, şi de adunarea obştească a Bisericii. Dar, zici tu, dacă ele nu grăiesc nimic şi nici nu întreabă, apoi pentru ce mai stau de faţă? Ca să asculte cele ce trebuie, iar de cele îndoielnice să afle de la bărbaţii lor. Pentru aceea a şi adăogat: Iar de voiesc să se înveţe ceva, acasă să întrebe pre bărbaţii lor (1 Cor. 14, 35). Nu numai că nu li se îngăduie a vorbi, dar nici a întreba ceva în biserică. Şi dacă nu li se îngăduie a întreba, cu atât mai mult a grăi nu le este slobod. Dar oare pentru ce le-a pus apostolul într-o astfel de supunere? Pentru că femeia este mai slabă, ea uşor alunecă şi este uşoară de minte. Pentru aceea apostolul le-a pus ca dascăli pe bărbaţii lor, folosind prin aceasta pe amândouă părţile, căci şi pe acelea le-a făcut mai cumpătate, şi pe aceştia mai băgători de seamă de cele ce se petrec în biserică, ca unii cari vor încredinţa femeilor lor cu toată amănunţimea ceea ce au auzit.

Mai departe apoi, fiindcă femeile socoteau ca o mândrie şi podoabă a lor a vorbi în biserică, iată că apostolul aduce vorba cu totul dimpotrivă, zicând: Că ruşine este femeilor să grăiască în biserică. Mai întâi el a dovedit aceasta cu legea lui Dumnezeu, iar după aceea cu gândul obştesc şi cu obiceiul, după cum le vorbea şi mai înainte despre păr, zicându-le: Dar nu însăşi firea vă învaţă pre voi? – şi, în sfârşit, pretutindeni vei găsi această uneltire la dânsul, căci nu îndeamnă pe ascultători numai cu pilde din sfintele Scripturi, ci şi cu de-acelea din obiceiul de obşte.” (Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XXXVII, pp. 396-397)

FEMEILE (purtarea lor)

„Femeile priveau cele ce se petreceau (pătimirile şi răstignirea Domnului – n.n.); femeile care suferiseră alături de El, care plânseseră pentru El. Uită-te cât de mare e stăruinţa lor! I-au urmat slujindu-L şi au fost de faţă şi în mijlocul primejdiilor. De aceea au şi văzut totul: cum a strigat, cum Şi-a dat sufletul, cum s-au despicat pietrele şi pe toate celelalte. Şi ele au fost cele dintâi care L-au văzut pe Iisus înviat; şi neamul acesta femeiesc osândit, neamul acesta, el s-a bucurat cel dintâi de vederea bunătăţilor; neamul acesta femeiesc a arătat bărbăţie; ucenicii au fugit, dar femeile au rămas.” (Omilii la Matei, omilia LXXXVIII, II, în col. PSB, vol. 23, p. 985)

„Ai văzut curajul femeilor? Ai văzut dragostea lor? Ai văzut măreţia sufletului lor şi în faţa banilor şi în faţa morţii?
           Să imităm, dar, bărbaţilor, pe femei! Să nu lăsăm pe Iisus în necazuri şi nevoi! Femeile acelea au cheltuit atâţia bani şi şi-au pus viaţa în primejdie chiar când Iisus era mort; noi însă – iarăşi vă voi grăi de aceleaşi lucruri –, noi nu-L hrănim când Îl vedem flămând, nici nu-L îmbrăcăm când Îl vedem gol, ci trecem pe lângă El când vedem că ne întinde mâna.” (Omilii la Matei, omilia LXXXVIII, III, în col. PSB, vol. 23, p. 986)

,,Femeile pe de-o parte se rugau în biserică şi proroceau cu capul descoperit – căci pe atunci femeile proroceau – iar pe de altă parte bărbaţii purtau părul lung, ca unii ce petreceau în filosofie, şi când se rugau prin biserici sau proroceau îşi acopereau capul, iar amândouă aceste abateri erau din legile elinilor. Deci fiindcă pentru toate acestea el îi sfătuise şi fiind de faţă, şi poate că unii au ascultat, iar alţii nu au crezut, pentru aceea apostolul, ca un adevărat doftor, vine şi prin epistola aceasta şi îndreaptă păcatul.” (Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XXVI, p. 267)

„Să fie, zice, în îmbrăcăminte cuviincioasă, făcându-şi lor podoabă din sfială, nu din păr împletit şi din aur, sau din mărgăritare, sau din veşminte de mult preţ, ci din fapte bune  (2, 9 – 10). Şi ce vrea să zică: să se împodobească pe sine cu înţelepciune? Adică hainele să fie bine potrivite pe trup, din toate părţile, cu rânduială, iar nu cu meşteşuguri spre a atrage curiozitatea. Aceea este podoaba adevărată, pe când aceasta este podoabă falsă.” (Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei, omilia a VIII-a, p. 87)

,,Plină de vigoare şi de dăruire este femeia: dacă înclină către răutate, lucrează mari rele, iar dacă se apucă de virtute, mai degrabă şi-ar da sufletul decât să renunţe la râvna şi dăruirea lăuntrică [προθεσις].” (Cinci cuvântări despre Ana şi Samuel, cuvântul IV, în vol. Omilii şi cuvântări despre educaţia copiilor…, p. 63)

FEMEILE (purtarea acoperământului capilar)

„Poate ar fi cineva aici în nedumerire şi s-ar întreba în sine: Ce păcat poate fi a se ruga femeile cu capul descoperit, iar bărbaţii cu capul acoperit? Care anume păcat este, află de aici. Multe semne au fost date, atât bărbatului cât şi femeii, deosebite unele de altele, unuia semne de stăpânire, celeilalte semne de supunere; pe lângă acestea, femeia să-şi acopere faţa şi capul, iar bărbatul să aibă capul descoperit. Deci dacă acestea sunt semne sau simvoluri de stăpânire şi de supunere, apoi amândoi păcătuiesc dacă amestecă rolurile şi buna rânduială, trecând pe deasupra poruncii lui Dumnezeu şi călcându-şi rânduiala lor, bărbatul lăsându-se în micimea femeii, iar femeia răsculându-se asupra bărbatului prin felul de a se înfăţişa. Că dacă nu este slobod a schimba hainele, nici femeia de a îmbrăca hlamidă, şi nici bărbatul de a pune pe faţă farosul sau voalul, după cum zice: Să nu se îmbrace femeia cu haine bărbăteşti, nici bărbatul să se îmbrace cu haine femeieşti (Deut. 22, 5), cu atât mai vârtos nu trebuie a le schimba. Toate acestea s-au fost legiuite de oameni, deşi mai pe urmă le-a întărit şi Dumnezeu, celelalte însă – vorbesc adică de a se acoperi şi a nu se acoperi – sunt de la fire. Şi când zic fire, înţeleg pe Dumnezeu, fiindcă cel ce a făurit firea el este. Deci când răstorni hotarele acestea, priveşte câtă vătămare se face. Şi să nu-mi spui că păcatul acesta este mic, căci este mare şi prin sine însuşi, fiindcă este nesupunere şi neascultare. Dacă poate a fost mic, dar iată că acum s-a făcut mare, fiindcă este simvol a mari fapte. Cum că este mare, se vede din cele ce aduc atâta bună-rânduială în neamul nostru omenesc, poruncind în lume şi stăpânului şi celui stăpânit. Astfel că cel ce calcă aceste rânduieli toate le amestecă, şi darul lui Dumnezeu îl trădează, în acelaşi timp şi cinstea dată lui de sus o aruncă jos la pământ, nu numai bărbatul, ci şi femeia. Căci şi pentru femeie este mare cinste a-şi ţine rânduiala în care se găseşte, după cum este şi ruşine ca ea să se răzvrătească.

Pentru aceea apostolul a spus acest lucru pentru amândoi, zicând: Tot bărbatul, rugându-se, sau prorocind cu capul acoperit, ruşinează capul lui, şi toată femeia, rugându-se sau prorocind cu capul dezvelit, ruşinează capul ei, că totuna este ca şi cum ar fi rasă (1 Cor. 11, 4-5). Erau pe atunci, după cum am mai spus, şi bărbaţi care proroceau, şi femei care aveau acest har, ca de pildă fetele lui Filip, ca şi altele mai înainte ca acestea, despre care şi Prorocul zicea de la început: Şi vor proroci, zice, fiii voştri, şi fiicele voastre vedenii vor vedea (Ioil 2, 28). Deci pe bărbat nu-l sileşte a fi întotdeauna cu capul descoperit, ci numai când se roagă. Tot bărbatul, zice, rugându-se sau prorocind cu capul acoperit, ruşinează capul său – pe când femeii îi porunceşte a fi cu capul acoperit întotdeauna. Pentru aceea, spunând: şi toată femeia, rugându-se sau prorocind cu capul dezvelit, ruşinează capul său – nu a stat numai aici, ci încă a şi desluşit pricina, zicând: că totuna este ca şi cum ar fi rasă. Dar dacă a se rade este întotdeauna ruşinos lucru, apoi se vădeşte că şi a sta cu capul descoperit este ruşinos totdeauna.

Şi nu s-a mulţămit numai cu aceasta, ci încă a mai adăogat, zicând: Pentru aceea datoare este femeia să aibă învălitoare pe cap, pentru îngeri, arătând prin aceasta că ea nu numai în timpul rugăciunii trebuie a fi acoperită, ci mereu. Pentru bărbat el nu face vorbă de învelitoare sau acoperământ, ci numai de părul cel lung. A fi acoperit îl opreşte numai atunci când se roagă, iar a-şi lăsa părul lung îl opreşte pentru totdeauna.” (Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni,  omilia XXVI, pp. 271-272)

,,Că de nu se înveleşte femeia, să se şi tundă; iar de este lucru de ruşine femeii a se tunde sau a se rade, învelească-se (1 Cor. 11, 6). În începutul cuvântului cere ca femeia să nu aibă capul gol, iar mai departe el dă a înţelege că aceasta s-o facă într-una, zicând: că totuna este ca şi cum ar fi rasă, şi încă o cere aceasta cu toată îngrijirea şi cu toată sârguinţa. Şi nici nu a întrebuinţat măcar zicerea obişnuită καλύπτεσθαι = a se acoperi, ci κατακαλύπτεσθαι = a se înveli peste tot, a se ascunde de tot, încât să nu se mai vadă pe nicăiri. Apoi atingându-se cu putere de acea femeie care nu ascultă, zice: Că de nu se înveleşte femeia, să se şi tundă, adică: Dacă arunci acoperământul cel aşezat de legea lui Dumnezeu, apoi atunci, zice, aruncă şi pe cel de la fire.” (Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XXVI, p. 272)

,,Aşadar, a se acoperi este semn al supunerii şi al stăpânirii. Deci apostolul pregăteşte pe femeie de a căuta în jos, de a se sfii şi de a-şi ţine însuşirea sa femeiască. Însuşirea şi cinstea celui stăpânit este de a rămâne în supunere. Bărbatul nu este silit a face aceasta, fiindcă el este icoana Stăpânului, pe când femeia cu drept cuvânt trebuie a face aşa.” (Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XXVI, p. 274)

,,Dar, zici tu, dacă părul îi este dat spre acoperământ, pentru ce atunci trebuie a-şi mai adăuga şi altă învelitoare? Pentru aceea că ea trebuie a-şi mărturisi supunerea nu numai prin simvol de la fire, ci şi prin simvol de la voie, adică de la voia slobodă. Cum că trebuie a le acoperi, zice, chiar firea, apucând înainte, a legiuit aşa. Deci adaogă şi cele de la tine, ca să nu se pară că tu răstorni legile firii, ceea ce este dovadă de mare obrăznicie, fiindcă ne luptăm nu numai cu noi înşine, ci şi cu firea.” (Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni,  omilia XXVI, p. 275)

,,… a se împotrivi cineva acestora, adică a grăi împotrivă, este a fi iubitor de ceartă şi nicidecum om cu cugetare sănătoasă.” (Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni,  omilia XXVI, p. 275)

,,Dar mă tem ca nu cumva unele dintre femei, primind acoperământul sau vălul poruncit de apostol, să se găsească în fapte că sunt necinstite şi dezvelite în alt fel. Pentru aceea şi lui Timotei scriindu-i, nu s-a mulţămit numai cu acestea Pavel, ci a mai adăogat şi altele, zicând: Întru podoabă de cinste, cu sfială şi cu întreagă cugetare să se împodobească pre sine (1 Tim. 2, 9), că dacă nu este slobod a avea capul descoperit, ci să poarte cu sine pretutindeni simvolul supunerii, apoi cu atât mai mult trebuie a arăta această supunere prin fapte. Astfel, de pildă, cele dintâi femei numeau domni pe bărbaţii lor, şi le dădeau întâietate.” (Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XXVI, pp. 275-276)

FEMEILE (sfaturile femeilor decăzute)

,,… mulţi şi fără să îndure nenorociri s-au prăbuşit numai prin sfaturile femeilor.” (Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XXVIII, p. 298)

Acest articol a fost publicat în Bărbat/Femeie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Sfântul Ioan Gură de Aur – Despre Femei

  1. un calin - tm zice:

    HRISTOS S-A INALTAT!
    La inceput a facut Dumnezeu femeia din barbat fara „ajutorul” femeii. Aceasta a cazut si a provocat caderea.
    Apoi Dumnezeu a facut Barbatul din femeie fara „ajutorul” barbatului si Acesta a mantuit lumea.
    Dezechilibrul a fost pana la Maicuta Sfanta. Aceasta a readus FEMEIA acolo sus langa barbat. Asta e una din cele mai mari taine (dupa cum spunea pr. Cleopa) cum a putut Cel Necuprins sa fie cuprins in creatia Lui.
    Prima minune a lui Iisus s-a infaptuit la o nunta – transformarea apei in vin. Ultima a fost la Cina cea de Taina – Sfanta Euharistie.
    Intre ele a fost Femeia care a fost tot timpul langa Barbat, iar singurele cuvinte pe care le-a spus ea au fost : „Faceţi orice vă va spune”
    Femeia trebuie sa se supuna barbatului DAR barbatul trebuie sa o iubeasca si sa o respecte. Adica sa o si asculte cand e ea cea inteleapta, adica sa se si supuna cand e cazul!

    „A gresi o data – se intampla. A gresi a doua oara e deja prostie (si e pacat ca sunt multe alte greseli pe care le poti face si nu le-ai facut :))

    P.S. In tot ce spune Sfantul Ioan Gura de Aur si despre barbati si despre femei – arata ca fiecare are de „respectat” ceva si ca niciunul nu e „mai egal” decat celalalt.

    Doamne ajuta-ne!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s