Recomandare carte

ALPHONSE GOETTMANN – Bucuria, Faţa lui Dumnezeu în om

la EDITURA HERALD
PREFATA SI CUPRINSUL DE AICI

Cuprinsul cãrţii

Dedicaţie în bucurie

Prefaţă

Cheia fericirii
Un stil de viaţă scandalos şi revoluţionar
Fericiţi săracii în duh căci împărăţia cerurilor este a lor
Acolo unde este dorinţa ta, acolo este  Dumnezeul tău
Eul: obstacol la întâlnirea lui Dumnezeu
Spre asemănarea cu Dumnezeu

„Atunci s-a umplut de bucurie gura  noastră şi limba noastră de veselie”.  (Ps. 125, 2)
Bucuria: faţa lui Dumnezeu în om…
Descoperim uimitoarea profunzime  a vieţii, iubind-o
A transforma viaţa într-o veşnică nuntă
Bucuria:  primul şi ultimul cuvânt din Evanghelie

Debordez de bucurie în mijlocul  tuturor necazurilor mele  (2 Co 7, 4)
Bucuria ne-fericită
Bucuria: un foc arzător
Cunoaşterea lui Hristos: naşterea bucuriei
La sursa oricărei bucurii
Singura mare nefericire a omului

Tot ceea ce respiră să laude pe Domnul: în suflul Psalmilor
Ne naştem cu această carte în „măruntaie”
Iisus Hristos, Psaltirea vie
O laudă care ne scoate din abisuri
Căci veşnică este iubirea Lui!
Omul se acordează lui Hristos,  acordul perfect, Omul prin excelenţă
O baie de slavă divină
A-L iubi pe Dumnezeu  înseamnă a deveni o cântare de slavă

Maria şi etapele  creşterii noastre spirituale
Shema: Ascultă, Israele!
Buna Vestire: „sărbătoarea Rădăcinii” nu se progresează decât prin bucurie
Fiecare eveniment este un înger care mă invită  să devin mamă pentru Dumnezeu
Vizitarea:  o manieră de a fi vocea turturelei
Clipa cântării
Privirea lui Dumnezeu asupra omului
Maria sau atitudinea fundamentală  a ucenicului
Naşterea lui Iisus (Lc 2, 1-20) Lauda devine uimire
A vedea altfel şi altceva
Sfânta întâlnire (Lc 2, 22-38)
Nunta din Cana Galileii (Io 2, 1-11) Iubirea şi bucuria inseparabile
Dumnezeu în „aici şi acum”
Viaţa: un legământ (logodire) cu Dumnezeu
Maria sub cruce
Calea devine un salt
Cine nu este cu Mine este împotriva Mea  (Mt 12, 30)
Experienţa unei noutăţi absolute
Mutarea Mariei la cer
Îmbrăţişarea morţii
A trăi este o slavă
A ne dansa viaţa

Abandonarea – cale de viaţă
Participare la energia creatoare
Doamne, orice ai face din mine, îţi mulţumesc!
Descentrarea de sine în Dumnezeu
A fi nimic înseamnă a fi totul
Frumuseţea celui veşnic prezent
Ieşirea din infernul existenţial
Aflarea căii personale
Fie voia Ta sărbătoare!
Primindu-ne de la influxul divin
Regula de aur
Un alfabet pentru descifrarea evenimentelor
„Da”-ul în faţa imposibilului
Ce înseamnă a trăi?
Savoarea pâinii negre
Secretul clipei prezente

Flacăra lucrurilor
A face din exterior un interior
Numinosul
Unindu-ne cu cântarea lumi
Marele sacrament al vieţii

Străpungerea spre Dincolo
Purificare – concentrare – identificare
Miracolul existenţei umane
Corpul ca şi cale de transparenţă
A simţi totul în Dumnezeu u

Creştinismul:  tradiţia uimirii şi a binecuvântării
Ridicând capacul timpului
Inocenţa sfântului şi a copilului
Ei vor intra în Sion strigând de bucurie
Uimirea: anticiparea vieţii veşnice
Binecuvântarea:  impuls divin şi forţă vitală pe cale
A binecuvânta:  o manieră de a trăi potrivit Bibliei
Vocaţia noastră profundă

Bucuraţi-vă întotdeauna! Mulţumiţi  Lui Dumnezeu în toate împrejurările! (1 Tes 5, 18)
Unitatea nupţială a durerii şi a bucuriei
Participarea la exultarea divină
Topografia întoarcerii
Nu se transformă decât ceea ce se acceptă (C. G. Jung)
Jertfa de laudă
Dansez, deci exist

Prefaţa cãrţii

Ar fi o dezamăgire să refuzi o prefaţă unui prieten care şi-a exprimat dorinţa aceasta. Agenda mea nu-mi permitea nici o lectură a manuscrisului în lunile imediat următoare. Dar prietenia are resurse neaşteptate… sau nebuniile ei!

Nu am citit manuscrisul tău, Alphonse. Ci l-am meditat în tăcere. Am făcut din el pâinea rugăciunilor mele, mana gândurilor mele. El mi-a confirmat justeţea unor intuiţii care îmi sunt infinit de dragi dar pe care slăbiciunea credinţei mele le-a făcut fragile.

Numai ce am isprăvit lectura unei cărţi care nu menajează deloc creştinismul: „Fericirea creştină este de odinioară sau de mâine, în nostalgie sau în speranţă, niciodată de astăzi… Puţine religii au insistat atât de mult cât religia catolică asupra mizeriei umane, au manifestat atâta sadism în pietate” (L’Euphorie perpétuelle, Pascal Bruckner). Autorul, căruia i-am comunicat surpriza mea, mi-a scris: „N-am întâlnit niciodată o Evanghelie a bucuriei nici la catolici, nici la protestanţi, nici la ortodocşi.”

Această lectură mi-a amintit de cât de mult am vibrat, în toată tinereţea mea, la acuzaţiile lui Nietzsche: „Ar trebui ca ei să-mi cânte cântece mai bune. Ar trebui să aibă feţe de mântuiţi pentru ca eu să cred în Mântuitorul lor.”

Astăzi, când totul este repus în discuţie, când reperele sunt amestecate, credinţele suspectate, cum să faci să nu pierzi nordul?

Îmi place afirmaţia lui Claudel: „Acolo unde este maximum de bucurie, acolo este maximum de adevăr”. Dar despre ce bucurie este vorba?

„Nu detest nimic mai mult decât cuvântul «vesel» . Capetele de viţei sunt vesele în vitrină”, spunea prietenul meu Maurice Clavel.

Bucuria de care ne vorbeşti tu, dragă Alphonse, este o bucurie care coexistă cu durerile condiţiei umane şi care este primită de la un Dumnezeu crucificat, nu este bucuria datorată unei sănătăţi perfecte sau unui temperament fericit.

Un personaj din Marguerite Yourcenar spunea: „Vederea oamenilor fericiţi te dezgustă de fericire”. Nu trebuie totuşi să denigrăm bucuria omenească simplă. Omul este născut dintr-o debordare a bucuriei divine. „Bucuria este semnul că viaţa a reuşit”, spunea Bergson.

Cuvântul ebraic Ashrey care revine de şaizeci de ori în Biblie nu-şi regăseşte întreaga savoare în cuvintele „fericit” sau „preafericit”. El înseamnă mersul înainte, împlinirea ultimă a omului. Fericirile nu au nimic static  şi tihnit.

„Când vom lua cunoştinţă de rolul nostru, numai atunci vom fi fericiţi”, spunea Saint-Exupéry. Fericirea nu este o stare sufletească de căutat, ea este o consecinţă. Bucuria este ca şi dâra rămasă în urma unei nave care înaintează. Este o urmă. O bucurie prefăcută, o bucurie de propagandă, o bucurie ademenitoare sunt atitudini care ucid bucuria. Nu vom fi niciodată îndeajuns de scutiţi de contrafacerile ei.

De multe ori în comunităţile creştine nu există bucurie. S-ar putea chiar crede că Iisus ar fi zis: „După aerul vostru rigid veţi fi recunoscuţi”. Or, El ne-a spus: „După iubire veţi fi recunoscuţi.” Iar urma iubirii este bucuria.

Cel care caută să iubească, în felul lui Iisus („în Numele Lui”), acela va găsi bucuria, în urma lăsată de această iubire. Cel care va căuta bucuria n-o va găsi. Deşi spunem ca şi Claudel: „Nu avem altă datorie decât bucuria”, nu trebuie să uităm aceasta: „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui. Restul vă va fi dat pe deasupra”.

Alphonse, mi-ar fi plăcut să scriu zece pagini despre manuscrisul tău. Am subliniat zeci de pasaje care mi-au vorbit intens. Regăsesc aici extraordinara bucurie a prietenilor mei Olivier Clement, Michel Evdokimov, părintele Stephane şi atâţia alţii. Şi regăsesc autori renumiţi cum sunt Nicolae Cabasila, Meister Eckhart, Alexander Schmemann…

De patruzeci de ani fiind printre tineri şi ascultându-i cum resimt „durerile de creştere ale sufletului”, eu ştiu că ei merg acolo unde există maximum de iubire şi maximum de bucurie. Tu ai pentru ei cuvinte care ar trezi chiar şi morţii:

„Eternitatea nu se dăruieşte decât celui care este prezent prezentului.”

„Secretul vieţii constă în a ne dărui şi a ne primi.”

„Totul este locuit de un rug aprins”.

Nu vreau să divulg din noutatea acestei cărţi, ci doar să-i provoc cititorului interes. Este o carte exigentă, care nu se poate citi cu ochii, ci cu inima, în tăcerea profundă în care persoanele divine îşi împărtăşesc veşnicul „Te iubesc”.

Stan Rougier[1],

Sfintele Paşti, aprilie 2000

[1] Stan Rougier este preot catolic şi autor al mai multor cărţi, foarte cunoscut în Franţa şi nu numai. A fost şi în România imediat după Revoluţie aşa cum aflăm din cartea lui, Nomade de l’Eternel, Stock, 1994.

Acest articol a fost publicat în Recomandări. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s