Mângâierile favorizează dezvoltarea armonioasă

din Formula Fericirii

de Stefan Klein

Editura Humanitas

Ca şi oamenii, puii de şobolan plătesc cu sănătatea singurătatea prelungită. Devin sensibili la boli, creierele lor se dezvoltă având mai puţini neuroni şi un randament scăzut, rămân toată viaţa temători şi iritabili. Puii de şobolan care sunt alintaţi des cresc văzând cu ochii. Rata de creştere este de două ori mai mare decât la semenii lor crescuţi în condiţii obişnuite.

Acelaşi lucru se întâmplă şi cu oamenii. Mângâierile favorizează dezvoltarea armonioasă, aşa cum a arătat Tiffany Field de la Universitatea din Miami cu ajutorul unui experiment simplu. Ea a început să se ocupe de un grup de bebeluşi născuţi prematur, aflaţi într-un incubator steril şi neavând parte de prea multă căldură umană. Field a mângâiat aceşti copii de trei ori pe zi şi le-a mişcat uşor mâinile şi picioarele, obţinând rezultate remarcabile. Bebeluşii câştigau mai repede în greutate, erau mai sănătoşi decât alţi copii născuţi prematur şi puteau părăsi incubatorul cam cu o săptămână mai devreme decât ceilalţi (Field etai, 1986).

Dacă bebeluşii sunt lipsiţi o perioadă mai îndelungată de căldură umană, consecinţele sunt şi mai serioase decât în cazul şobolanilor. Deja în secolul al XIII-lea, regele Frederic al II-lea a observat cât este de necesară atenţia maternă în dezvoltarea copiilor, atunci când a iniţiat probabil primele experimente psihologice controlate. Acest monarh însetat de cunoaştere dorea să afle care este «limba naturală» a omenirii. în acest scop, a ordonat să fie izolaţi, unul câte unul, copii mici, înainte ca ei să poată vorbi. Frederic spera că, în absenţa influenţei mediului înconjurător, copiii vor începe într-un târziu să vorbească în limba originară pe care o căuta.

Slujitorii le aduceau mâncare, haine curate şi tot ce le trebuia în rest, dar nu aveau permisiunea să intre în contact cu micii subiecţi pentru a nu falsifica rezul¬tatele experimentului. încercarea regelui a eşuat lamentabil: bebeluşii au murit. După cum nota un istoric al timpului, „copiii nu au putut supravieţui fără bătăi din palme, gesturi, zâmbete şi linguşeli” (istoricul Salimbene, apud Montagu, 1974).

Acest articol a fost publicat în Copii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s