Căsătorie cu „peţire” sau „din iubire”?

din CĂSĂTORIA

de Arhim Vasilios Bacoianis

Editura Tabor

3. Căsătorie cu „peţire” sau „din iubire”?

In vechime, în marea lor majoritate căsătoriile se făceau „cu peţire”, „cu înţelegere”. Părinţii rânduiau din culise nunta copilului lor (se pare că acelaşi lucru îl prescrie şi Legea mozaică – Ieşirea 22, 17)2. Astăzi, lucrurile s-au schimbat. Majoritatea covârşitoare a tinerilor au repulsie faţă de căsătoria făcută „prin peţire”, prin înţelegere”.

Tinerii doresc să-şi găsească de unii singuri partenerul (prin mijlocirea iubirii). Este dreptul, alegerea lor. Insă ceea ce are importantă în fond nu este dacă se vor căsă-tori „din iubire” sau „din înţelegere”, ci dacă soţul ales va fi bun. Statisticile ne spun că nunţile care se încheie „prin înţelegere” sunt mai statornice, mai trainice, decât cele care se fac „din iubire”, şi aceasta pentru că alegerea tovarăşului se face în primul caz prin raţiune, şi nu prin sentiment. Candidatul la căsătorie nu este cu capul în nori, ci cu picioarele pe pământ. Aşa cum îl percepe pe tovarăşul său acum, înainte de nuntă, îl va percepe şi după aceea. In timp ce în căsătoria „din iubire” o ia înainte sentimentul nebunesc.

Legătura

„Când dragostea intră în inimă, mintea fuge din cap!”, spune o vorbă din popor. Adică raţiunea este pervertită de sentiment şi denaturează situaţia. Drept urmare, cel îndrăgostit o vede pe tovarăşa sa nu aşa cum este, ci aşa cum ar dori să fie. Este vorba despre o stare patologică.

In timpurile recente, specialiştii s-au preocupat de fenomenul îndrăgostirii şi au ajuns la concluzia că este vorba despre nebunie. In mod concret, ziarul „Cotidianul” a publicat articolul cu titlul: „Creierul îndrăgostit este schizofrenic”, al lui Benedict Carey, de la „New York Times”, care demonstrează prin documente că, într-adevăr, îndrăgostirea este o boală a creierului! Fragmente din acest articol: „Dragostea este nebunie, un amestec de pasiune, demenţă şi tulburare obsesivă, care-1 înstrăinează pe cel îndrăgostit de cei din jur, îi schimbă comportamentul şi caracterul, şi-1 face de nerecunoscut. […] Neurologii deţin reprezentări ale creierului îndrăgostit, în faza lui delirantă. Cercetătorii americani susţin că dragostea este o necesitate biologică, diferită de excitaţia sexuală. Ea se asea-mănă cu foamea, cu setea, cu nevoia de narcotice!”

Studiul explică faptul că iubirea poate să cuprindă în egală măsură şi sentimente extremiste şi opuse, precum euforia, angoasa şi mânia, pentru că, atunci când ne pierdem obiectul dorinţei, dragostea se intensifică. „Când eşti îndrăgostit îţi pierzi controlul, logica, explică un antropolog de la Universitatea Rogers. Comportamentul pe care îl are cel îndrăgostit este dincolo de limitele logicii” („Cotidianul”, 1.6.2005, p. 11).”

Câtă vreme durează „dragostea”, relaţiile interpersonale sunt „roze”, romantice, însă sentimentul are şi „termen de valabilitate”. El îşi va face jocul şi va pleca (altfel, nici o relaţie şi nici o căsătorie nu s-ar destrăma). „Căsătoria este mormântul iubirii.” (Victor Hugo) Şi atunci creierul fugar se reîntoarce în cap şi omul vine cu picioarele pe pământ, la cruda realitate. Atunci, băiatul sau fata nu te vor mai atrage, ci ţi se vor părea nişte străini, nişte persoane anoste. Este posibil să-1 percepi pe celălalt chiar ca pe un diavol, pe cel pe care înainte îl priveai ca pe un înger, şi să te gândeşti serios la despărţire. „Când m-am căsătorit am ştiut că m-am îndrăgostit de doi ochi verzi, minunaţi! N-a durat mult însă ca să înţeleg că m-am căsătorit cu o fată întreagă!”, spunea un bărbat divorţat.

Înţelegerea

L-ai aflat, l-ai descoperit pe tovarăşul alături de care vei trăi toată viaţa. Insă există o problemă nerezolvată: încheierea „contractului”. Adică, va trebui să discutaţi condiţiile convie-ţuirii. Caracteristici: nu sunt înger, ci om cu neputinţe. Deci accepţi să trăim toată viaţa împreună? Mă vei suporta în momentele grele? Eşti pentru familie, pentru o familie cu mulţi copii? Vom trăi o viaţă creştinească? Ne vom ruga? Vom merge la biserică în fiecare duminică? Vom ţine posturile? Ne vom mărturisi, dacă este cu putinţă, la un duhovnic comun? Cum vom folosi banii noşti? Vom avea banii în comun? Care vor fi relaţiile noastre cu părinţii? etc… După aceea veţi merge la biserica si veti declara oficial (la ceasul depunerii “juramantului” – al ritualului Tainei) hotararea voastra comuna de a trai impreuna pe viata si neincalcand conditiile de mai sus. Si cine incalca chiar si o conditie din contract, adica cine nu respecta propria „semnatura” (consimtamantul lui), va fi marele vinovat.

Acest articol a fost publicat în Căsătorie, Pr Vasilios Bacoianis. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Căsătorie cu „peţire” sau „din iubire”?

  1. lenalina zice:

    Reblogged this on lenalina.

  2. Luisa zice:

    Interesant si corect sa gandesti ca indragostirea nu este decat inceputul unei vieti impreuna, dar o casatorie nu se poate cladi doar din atat. In acelasi timp, mi se pare bolnav sa vezi casatoria ca pe un contract caruia daca ii incalci conditiile esti marele vinovat. Casatoria este o arta a convietuirii in doi si secretul consta in acceptarea celuilalt asa cum este in realitate, cu toate defectele si greselile pe care le face in acest contract, acceptarea ca celalalt nu este ideal, poate nici nu se aproprie de criteriile persoanei perfecte pe care o cauti tu, dar iubirea, respectul si sentimentul ca vrei sa continui o viata alaturi de el indiferent de calitati sau defecte este ceea ce face o casatorie sa fie adevarata, durabila si sanatoasa, iar toate astea se pot implini atunci cand te cunosti foarte bine pe tine si sti care iti sunt nevoile, sti ce vrei sa-ti ofere cealalta persoana si cand gasesti o astfel de persoana poti fi recunoscator ca esti binecuvantat.

  3. hopsieu zice:

    Este ciudat ca se citeaza Cotidianul, care la randul lui vorbeste de un articol din NY Times, care citeaza un cercetaor. Nu s-ar fi putu merge direct la rezultatele cercetatorului acesta, daca exista?

  4. Iulia-M. zice:

    Sunt de acord cu acest articol,dar doar partial.
    In primul rand eu spun ca nu este indicat sa te casatoresti atunci cand esti sub vraja indragostirii,pentru ca ai putea suferi deceptii mari trezindu-te ca nu iubesti omul de langa tine ci iluzia,imaginea denaturata pe care ti-ai format-o in mintea ta despre acel om.Eu cred ca acesta este rolul logodnei,de a putea ca tinerii respectivi sa se cunoasca mai bine,sa-si acorde mai mult timp pentru a trece starea de indragostire si a-si vedea limpede calitatile si defectele,e mult mai usor sa rupi o logodna decat o casnicie.
    In al doilea rand,in trecut,cand casatoriile erau impuse de parinti acestea se faceau pe motive economice,politice,sociale, adica „x are avere-te casatoresti cu el/ea”,nu prea stateau sa se gandeasca: „oare e bland x?oare e credincios?oare o va proteja pe fiica noastra?” etc…motivul era banul(deci poate ca acele casatorii nu erau desfacute,nu intervenea separarea,dar asta nu inseamna ca nu existau adultere,sau alte lucruri urate,din cauza faptului ca lipsea dragostea,putea fi casatorie-in exterior, dar oare familie era?daca lipsea iubirea,baza familiei reale),iar biserica si sf parinti spun clar ca aceste casatorii,numite „casatorii din interes” nu au binecuvantarea Domnului pentru ca nu au la baza iubirea,ci un contract, astfel casatoria nu mai e o taina ci e o afacere intre familii,ceea ce este foarte urat.
    In al treilea rand nu parintii vor trebui sa traiasca cu acea persoana, ci copilul lor, deci cred ar trebui sa ii ofere dreptul de a-si decide singur soarta,pentru ca are o viata proprie,are ratiune,judecata, etc.desigur atunci cand parintii cred ca judecata tanarului/tinerei este intunecata,nu este lucida,nu vede realitatea, atunci sunt datori sa intervina cu sfaturi,cu mustrari,etc.
    In al patrulea rand,in ultimul alineat al acestui articol este scris asa: „L-ai aflat, l-ai descoperit pe tovarăşul alături de care vei trăi toată viaţa. Insă există o problemă nerezolvată: încheierea „contractului”. Adică, va trebui să discutaţi condiţiile convie-ţuirii. Caracteristici: nu sunt înger, ci om cu neputinţe. Deci accepţi să trăim toată viaţa împreună? Mă vei suporta în momentele grele? Eşti pentru familie, pentru o familie cu mulţi copii? Vom trăi o viaţă creştinească? „, cu alte cuvinte a duce o „viata crestineasca” presupune ca acel sot sa se poarte cu blandete,sa fie impaciuitor,sa isi respecte sotia,sa se poarte cu bun simt, si toate cele,sa nu fie un tiran,sau adulterin,pe de-o parte,avand un asemenea om langa tine, poate ai incepe sa il iubesti,vazand cat de frumos se poarta,insa inimii nu-i poti comanda niciodata,si de aceea sunt cazuri de casncii impuse de parinti in care chiar daca sotul sau sotia iubeste, celalalt nu poate sa-i raspunda la fel.
    In concluzie,consider un risc foarte mare si un pericol la fel de mare sa accepti o casatorie cu cineva fata de care nu simti nimic mergand pe ideea „lasa ca voi simti mai incolo”,insusi parintele Cleopa spunea „parintii care vor sa-si casatoreasca fii sau fiicele cu tineri fata de care nu simt nimic,comit un pacat foarte grav”, pentru ca la urma urmei se „joaca” chiar cu fericirea copilului lor.Cred ca singura solutie este sa astepti sa iti treaca indragostirea pentru a putea privi cu ochi limpezi pe cel sau cea de langa tine si astfel sa-ti dai seama daca poti trai o viata alaturi de acea persoana sau nu.

  5. Andreea zice:

    Exista o singura femeie pentru un singur barbat, dar „nu tuturor le este dat” sa inteleaga asta, dupa cum spune Mantuitorul. Doar cine isi descopera jumatatea isi da seama ca celelalte iubiri sunt „indragosteli” trecatoare si periculoase, care daca se sfarsesc prin casatorie, duc sigur la nefericire. Intr-adevar indragostelile obisnuite se aseamana cu nebunia, dar dragostea adevarata aduce pace, siguranta, si nu are moarte. Dragostea adevarata intre un barbat si o femeie este , de fapt, recunoasterea celui sau celei care iti este pereche. Aceasta recunoastere te face sa exclami, ca Adam in rai: „iata os din oasele mele si carne din carnea mea”. Intre cei doi se naste spontan o legatura tainica, pe care nu o inteleg decat cei care se iubesc, o legatura sufleteasca ce seamana cu cordonul ombilical ce il leaga pe fat de mama lui. Aceasta legatura a dragostei trebuie sfintita si intarita prin savarsirea Tainei Cununiei, pentru ca cei doi sa nu traiasca in pacat si sa fie acoperiti de harul Duhului Sfant.

  6. kurtz zice:

    vrajeala tata, vrajeala

  7. Andreea zice:

    Da, pentru cine nu si-a gasit perechea, totul este o vrajeala. Si mai este o este o alta vrajeala pentru cei care se casatoresc din interes, din „amor” si nu din dragoste. Despre Taina Cununiei, Sf Apostol Pavel spune: Taina aceasta mare este. (Exista doua taine imparatesti: Preotia si Cununia.) Sunt multi care „se insoara” si „se marita”, si apoi tin conferinte despre familie, fara sa puna punctul pe i, ci doar laudandu-se. Cei care se iubesc cu adevarat nu se lauda prin conferinte, si stau deoparte si rad de prostiile pe care le aud.
    Nu exista predestinare, dar Dumnezeu ii pregateste din toate punctele de vedere, prin locul de nastere, familie, educatie, cultura, profesie, pe cei pe care, prin Pronia Sa, vrea sa ii intalneasca pentru a se iubi si a se casatori. Cei doi au in comun multe lucruri, cum ar fi preferintele artistice, si sunt atat asemanatori, cat si complementari in unele privinte. Marele teolog rus Paul Evdokimov a spus ca Dumnezeu a facut pe barbat si pe femeie pentru „cea mai mare iubire dintre ei”. De aceea, cei care se iubesc se si armonizeaza, si de aceea prin aceasta armonizare, si dragostea dintre ei creste. (Lui Dumnezeu nu ii plac „dragostile” de genul I.C. si M.C., in care ea este cu doua capete mai inalta decat el, nici diferentele de varsta in sens negativ. Desi prin Taina Cununiei ei se sfintesc si Duhul Sfant se poate pogori in sanul acelei familii, totusi nu trebuie sa ridicam in slava acest gen de cupluri nearmonioase, care au fost mediatizate excesiv).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s