Când fiecare se grăbeşte a-şi împlini ale sale, apoi degrab vor urma şi cele ale aproapelui

Sf Ioan Gura de Aur

„Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei Întâi către Corinteni „

Sf. Ioan Hrisostom

Editura Sofia
Bucureşti
2005

Din Omilia XXVI

Căci şi Adam a dat vina pe femeie, şi dânsa iarăşi pe şarpe, însă aceasta nu i-a scăpat nici pe unul dintr-înşii. Nici tu dar să nu-mi spui acum aceasta, ci sârguieşte-te cu toată recunoştinţa de a da bărbatului ceea ce-i datorezi. Fiindcă şi cu bărbatul tău când vorbesc, eu îl sfătuiesc a te iubi şi a te îngriji, şi nu-l las a aduce la mijloc legea privitoare la femeie, ci îi cer ca să facă ceea ce este scris pentru dânsul.

Deci şi tu uită-te numai la datoriile ce te privesc, şi fă-te supusă şi blândă celui cu care vieţuieşti. Şi dacă tu eşti supusă bărbatului pentru Dumnezeu, apoi atunci să nu-mi spui de cele ce trebuie a se face de dânsul, ci de cele pentru care. te-a făcut răspunzătoare legiuitorul, şi numai acelea să le împlineşti cu toată Străşnicia. Aceasta mai cu seamă este a se supune cineva lui Dumnezeu, adidă a suferi chiar şi cele potrivnice şi a nu pune în mişcare legea la fiece pas. Pentru aceea, iubind pe cel ce te iubeşte, nu pare că faci vreo faptă mare, pe când iubind pe cel ce te urăşte, unul ca acesta mai cu seamă este cel ce se încununează. Cam în acest fel şi tu gândeşte-te, că dacă suferi pe bărbatul tău care este aspru, apoi atunci vei primi cunună strălucită – pe când dacă el va fi liniştit şi blând cu tine, apoi pentru ce să-ţi dea Dumnezeu cununa şi răsplata?

Acestea le vorbesc nu ca poruncind bărbatului a îndrăzni peste măsură faţă de femeie, ci ca să înduplec pe femei a-şi suferi bărbaţii, chiar când sunt prea îndrăzneţi faţă de ele. Când fiecare se grăbeşte a-şi împlini ale sale, apoi degrab vor urma şi cele ale aproapelui.

De pildă, când femeia este pregătită a suferi pe bărbat, fie el cât de aspru, când bărbatul nu batjocoreşte pe femeie, fie ea cât de arţăgoasă, atunci toate sunt liniştite şi sălaş apărat de orice valuri.Tot aşa era şi pe timpul celor vechi, când fiecare îşi împlinea datoriile sale şi nu cerea, sau mai bine zis, nu căuta la cele ale aproapelui. In adevăr, gândeş-te-te bine: Avraam a luat cu sine pe nepotul său Lot – şi femeia lui nu l-a învinovăţit. A poruncit femeii sale a călători o cale lungă foarte, şi ea nu s-a împotrivit, ci l-a urmat. Şi iarăşi tot Avraam, după multe necazuri şi năduşeli făcându-se stăpân al tuturor, el totuşi a dat întâietatea lui Lot. Şi la toate acestea Sarra, femeia sa, nu numai că nu se nemulţămea, ba chiar nici gura nu a deschis-o vreodată, şi nici nu a vorbit ceva de acest fel, precum multe dintre femeile de astăzi vorbesc, când mai cu seamă văd pe bărbaţii lor înjosiţi în astfel de împrejurări, şi mai ales înjosiţi de cei mai mici decât dânşii. Ba chiar atunci îi batjocoresc, făcând pe bărbaţii lor nebuni şi proşti, lipsiţi de vlagă, trădători şi tâmpi. Dar nimic din acestea nu a zis Sarra, ba nici nu a cugetat, ci primea cu plăcere tot ceea ce el făcea.

Ba fiică ceva mai mult: după ce Lot s-a făcut stăpân pe partea de pământ aleasă de el, iar pe cea mai rea a aruncat-o moşului său, deodată l-a împresurat o primejdie grozavă. Auzind de aceasta Patriarhul,  înarmat pe toţi ai săi şi singur s-a pus în fruntea lor, pregătindu-se de a atacai întreaga oaste a Perşilor, cu slugile sale. Dar nici atunci nu l-a oprit Sarra, femeia lui, nici nu i-a zis ceea ce era firesc: «Da’ bine, omule, unde te duci? Cum de te arunci în prăpastie şi te dai pe sineţi la atâtea primejdii, pentru un bărbat care te-a batjocorit şi a răpit cele ale tale? Pentru asemenea om tu să-ţi verşi sângele? Dacă poate dispreţuieşti cele ale tale, cel puţin fie-ţi milă de mine, care am lăsat casă, şi patrie, şi prieteni, şi rude, şi ţi-am urmat pe un drum atât de depărtat; fie-ţi milă, zic, şi nu mă lăsa văduvă, împreună cu relele văduviei!» Nimic din acestea nu a spus şi nici nu a gândit, ci a suferit totul în tăcere.

După acestea, rămânând stearpă, ea nu a suferit cele ce suferă femeile şi nici nu s-a bocit – el însă a plâns mult – nu către femeia sa – ci către Dumnezeu. Şi priveşte cum fiecare îşi păstrează ceea ce i se cuvine, căci nici el nu a dispreţuit pe Sarra ca stearpă, şi nici că i-a zis ceva de acest fel, iar ea căuta să-i aducă vreo mângâiere pentru sterpiciunea sa prin roaba sa Agar, fiindcă pe acele timpuri nu erau oprite astfel de legături, precum este acum.

Acum însă nu este slobod nici femeilor de a face astfel de plăceri bărbaţilor, şi nici lor nu, le este slobod a avea nişte astfel de împreunări, fie cu ştiinţa, fie cu neştiinţa femeilor, chiar dacă de o mie de ori i-ar supăra amarul lipsei de copii, fiindcă vor auzi şi dânşii: „unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge.” Acum nu este slobod aşa ceva, pe atunci însă nu era oprit. Pentru aceea şi femeia făcea aceasta, şi bărbatul ascultă, şi aceasta o făcea nu pentru plăcere. «Dar ia vezi, zici tu, cum el a alungat pe acea roabă, poruncindu-i femeia sa, Sarra.» Şi eu aceasta voiesc a arăta, adică şi el asculta tot ceea ce-i zicea ea, şi ea de asemenea asculta ceea ce-i zicea el. însă tu, care grăieşti aşa, nu te uita numai la acestea, ci cercetează şi cele de mai nainte, că adică acea roabă a batjocorit-o, că se obrăznicise în faţa stăpânei sale, decât care ce ar putea fi mai dureros pentru o femeie slobodă şi frumoasă?

Deci femeia să nu aştepte mai întâi virtutea bărbatului şi numai după aceea să facă ceea ce este al său, căci aceasta nu este nimic mare, şi nici iarăşi bărbatul să nu aştepte mai întâi de la femeie buna rânduială, şi numai după aceea să filosofeze, fiindcă atunci nu are nici o izbândă, ci fiecare – după cum am fost zis – să facă mai întâi ceea ce se cade a face, că dacă cei din afară îţi lovesc obrazul drept, iar tu trebuie a le da şi pe cel stâng, apoi cu atât mai mult trebuie a suferi pe bărbatul tău chiar de ar fi cât de îndrăzneţ. Şi nu spun aceasta ca bărbatul să-şi bată femeia – să nu fie una ca aceasta! – căci este cea mai de pe urmă batjocură, nu pentru cea bătută, ci pentru cel ce a bătut-o; ci chiar dacă ţi s-a sortit de împrejurări, o, femeie, a împreună-vieţui cu un astfel de bărbat, tu nu te nelinişti, gândindu-te la răsplata ce vei avea-o pentru acestea, şi la lauda ce vei câştiga-o chiar în viaţa de acum.

Şi către voi, bărbaţilor, aceasta zic: Nici un păcat de felul acesta să nu fie cu voi, ca să vă găsiţi în nevoia de a vă lovi femeia. Şi ce spun eu de femeie? Când nu este slobod bărbatului a lovi nici pe sluga din casă. Dar dacă a bate pe o roabă, şi este mare necinste pentru bărbat, apoi cu atât mai mare necinste este de a întinde mâna asupra celei slobode. Aceasta ar putea-o vedea cineva şi la legiuitori, cari pe o astfel de femeie ce a pătimit bătaie n-o mai silesc a vieţui cu cel ce a bătut-o, ca fiind nevrednic de vieţuire împreună cu dânsa.

Căci în adevăr, iubiţilor, este cea mai de pe urmă nelegiuire, ca pe tovarăşul vieţii, pe cea care este legată cu tine în cele trebuitoare de Însuşi Dumnezeu, pe aceasta, zic, s-o necinsteşti ca pe o roabă. Pentru aceea, un asemenea bărbat – dacă ar mai trebui a-l numi bărbat – pare a fi asemenea cu fiarele sălbatice, cu omorâtorii de tată, cu omorâtorii de mumă. Dacă ni s-a poruncit de Dumnezeu a lăsa pe tată şi pe mumă pentru femeie, nu nedreptăţindu-i prin aceasta, ci împlinind o lege sfântă, fapt care este dorit şi de născătorii noştri într-atât, încât când îi părăsim le facem mulţămire, iar ei o fac aceasta cu cea mai mare grabă – apoi cum să nu fie atunci cea mai de pe urmă nebunie de a batjocori pe aceea pentru carea Dumnezeu ne-a poruncit a lăsa până şi pe părinţii noştri? Deci aceasta este numai nebunie? Dar ruşinea, spune-mi, cine o va suferi? Care cuvânt ar putea să o înfăţişeze, când bocetele şi ţipetele se aud pe la răspântiile drumurilor şi când drumul ce merge la casa celui ce face aceste necuviinţe este înţesat de vecini şi trecători, curioşi a vedea pe acel bărbat turbat întocmai ca şi o fiară sălbatică? Mai bine ar fi de s-ar deschide pământul pentru un astfel de zurbagiu, decât să se mai vadă prin târg. «Dar, zici tu, femeia se obrăzniceşte.» însă tu gândeşte-te că femeia este vasul cel slab, iar tu eşti bărbat. Pentru aceea tocmai ai fost hirotonisit căpetenie şi ai fost dat cap al ei, ca astfel să rabzi slăbiciunea celei stăpânite de tine. Fă deci o stăpânire strălucită, şi va fi strălucită când nu vei necinsti pe cel stăpânit. După cum cel ce împărăteşte cu atât se arată mai vrednic de cinstire, cu cât va face pe sfetnicul său mai cinstit, iar dacă el necinsteşte şi batjocoreşte mărirea acelei dregătorii, atunci nu puţin îşi slăbeşte chiar şi mărirea slavei lui – tot aşa şi tu, dacă necinsteşti pe aceea ce stăpâneşte împreună cu tine, apoi atunci nu cum s-ar întâmpla vei vătăma cinstea stăpânirii tale.

Deci iubitule, gândindu-te la toate acestea, cuminţeşte-te, şi împreună cu cele spuse mai sus adu-ţi aminte şi de acea seară, când tatăl ei chemându-te, ţi-a încredinţat pe fiica sa ca un zălog, şi tu lăsând pe toţi, pe tată, pe mumă, casă şi totul, ai primit în mâinile tale întreaga epitropie a ei. Gândeşte-te că după Dumnezeu printr-însa ai copii şi te-ai făcut tată – şi deci fă-te şi din această pricină blând către dânsa. Nu vezi pe lucrătorii de pământ cum lucrează în tot chipul pământul ce a prirmit odată seminţele aruncate, chiar de ar avea mii de cusururi, fie că este pământ sec, ori cresc pe el buruieni rele, ori dacă, din multă ploaie, este primejduit prin aşezarea sa firească? Aceasta tocmai fă şi tu, căci numai aşa te vei bucura, tu cel întâi, de roade şi de linişte. Căci liman este femeia, şi cea mai puternică doftorie de veselie. Dacă deci scapi acest liman de vânturi şi de valuri, însuţi te vei bucura de multă linişte ieşind la uscat, iar dacă vei umple acel liman de tulburări şi de vuiet, atunci îţi vei pregăti singur cea mai grozavă spargere a corăbiei.

Deci ca nu cumva să se întâmple aceasta, apoi facă-se ceea ce eu zic: Când se întâmplă ceva supărător în casă, greşind ea, mângâie-te şi nu mai întinde supărarea. Chiar de ai lepăda de la sineţi totul, totuşi nu este aşa de supărător ca a nu avea pe femeie cu tine împreună-vieţuind cu dragoste. De ai spune de orice greşală, totuşi nu vei spune nici de una atât de supărătoare ca aceea de a te răscula asupra ei. Astfel că pentru aceasta să-ţi fie mai preţuită şi mai cinstită dragostea ei decât orice în lume. Dacă noi trebuie a purta sarcina unul altuia, apoi cu atât mai mult pe a femeii. Chiar de ar fi săracă, tu nu o batjocori; chiar de ar fi proastă, tu nu o necinsti, ci mai vârtos îndrepteaz-o, căci este mădularul tău, şi prin urmare sunteţi un trup. Poate că este bârfitoare, beţivă şi furioasă. Dar pentru toate acestea trebuie a te întrista, iar nu a te mânia, şi a ruga, pe Dumnezeu, a o sfătui întruna şi a face totul ca să alunge de la dânsa patima. Dacă tu în loc de acestea o baţi, apoi mai tare îi stârneşti boala. Obrăznicia se moaie şi se domoleşte cu blândeţea, iar nu cu o altă obrăznicie.

Pe lângă toate acestea, apoi gândeşte-te şi la răsplata ce o vei avea de la Dumnezeu. Căci când îţi este slobod a scăpa de ea, însă nu faci aceasta pentru frica lui Dumnezeu, ci îi suferi toate cusururile, temându-te de legea care opreşte a lepăda pe femeie, chiar de ar avea orice boală – apoi atunci vei lua plată nespusă – dar şi mai nainte de plată tu vei câştiga foarte mult, făcând-o pe ea mai supusă, iar pe tine făcându-te mai blând.

Se spune că unul dintre filosofii cei de afară  având femeie rea, bârfitoare şi îndărătnică, către cei ce-l întrebau pentru ce suferă o astfel de femeie zicea că are şcoală de nevoinţă şi loc de luptă filosofică chiar în casa sa. «Voiu fi, zice, cel mai blând dintre toţi, învăţându-mă printr-însa în fiecare zi.» M-aţi aplaudat mult auzind acestea? Dar eu sunt mâhnit mult când văd că Ellinii sunt mai filosofi decât noi, cărora ni s-a poruncit a urma îngerilor, sau mai bine zis, cărora ni s-a poruncit a urma lui Dumnezeu Însuşi în privinţa blândeţii. Deci se spune că acel filosof, având femeie rea, nu a depărtat-o pentru aceasta, iar alţii spun că tocmai din această pricină a şi luat-o de femeie. Eu însă, fiindcă mulţi dintre oameni sunt mai fără socoteală, îi sfătuiesc a cerceta de la început şi a face totul ca să ia femei potrivite de soţii, pline de toate săvârşirile cele bune; iar dacă s-ar întâmpla a greşi şi a nu aduce în casă mireasă îngăduitoare şi femeie bună, atunci fireşte că trebuie a râvni acestui filosof, adică a o pune în bună rânduială necontenit şi nimic din cele vorbite mai sus a nu face. Fiindcă şi neguţătorul, mai nainte face înscris cu tovarăşul lui de neguţătorie, înscris care poate să păzească pacea, şi nu dă drumuI Corăbiei în luciul mării mai nainte de aceasta, şi nici că se apucă de vreo altă neguţătorie.

Deci şi noi, iubiţilor, toate să le facem, ca astfel pe tovarăşul vieţii noastre şi al Corăbiei acesteia să-l putem avea înlăuntru cu toată pacea cuvenită. Aceasta să o căutăm mai nainte de casă, sau robi, sau bani şi ogoare, şi mai nainte de foloasele cetăţeneşti sau politice – şi mai mult ca orice să dorim ca aceea care sade împreună cu noi la cârma corăbiei să nu se răscoale sau să se dezbine de noi. Căci astfel şi altele vor urma după dorinţă, iar în cele duhovniceşti vom avea multă uşurinţă, trăgând jugul acesta al căsniciei cu întreagă împreună-glăsuire şi izbândind în toate după dorinţă, cu care prilej ne vom putea bucura şi de bunătăţile făgăduite nouă. Cărora fie a ne învrednici cu toţii, cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, căruîa se cuvine slava, stăpânirea şi cinstea, împreună cu Tatăl şi cu Sfântul Duh, acum ş i pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Acest articol a fost publicat în Bărbat/Femeie, Sf.Ioan Gură de Aur, Voia lui Dumnezeu. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s