Pr Mihail Pomazanski – TAINA CUNUNIEI

din Teologie dogmatica ortodoxa

de Pr Mihail Pomazanski

Editura Sophia

TAINA (SACRAMENTUL) CUNUNIEI

Scopul familiei creştine

După cum se ştie, familia constituie celula fundamentală a organismului societăţii, fiind nucleul şi temelia societăţii. Şi în Biserica luptătoare a lui Hristos familia este o unitate de bază a trupului Bisericii. Prin urmare familia creştină în sine este numită în scrierile Apostolilor o „biserică”: îmbrăţişaţi pe Priscila şi Acvila, împreună-lucrători cu mine în Hristos Iisus… Şi Biserica din casa lor (Rom. 16, 3, 5). îmbrăţişaţi pe fraţii din Laodiceea şi pe Nimfas şi pe Biserica din casa lui (Col. 4, 15). Se înţelege de aici ce atenţie mare trebuie dată familiei din punctul de vedere al Bisericii, astfel încât aceasta să-şi poată împlini scopul de a fi o mică „biserică”.

Există încă un mod de viaţă personală care e binecuvântat în creştinism: fecioria sau celibatul. Celibatul pentru Hristos a creat un alt gen de unitate socială creştină: monahismul. Biserica îl aşază deasupra vieţii conjugale şi, în fapt, a constituit în istoria Bisericii un element conducător, călăuzitor, un sprijin pentru Biserică, aducând la împlinire cele mai înalte trepte ale legii morale evanghelice şi păstrând dogmele, slujbele dumnezeieşti şi celelalte temelii ale Bisericii.

însă nu toţi pot lua asupra lor votul fecioriei în numele lui Hristos şi al Bisericii. Prin urmare, binecuvântând fecioria ca pe o formă de viaţă aleasă şi desăvârşită, Biserica binecuvântează totodată viaţa conjugală în vederea acelor scopuri înalte, şi în acelaşi timp greu de atins, care sunt aşezate înaintea familiei crestine, iar această binecuvântare este recunoscută ca Taină.

Semnificaţia Tainei

în Taina Cununiei Biserica invocă ajutorul lui Dumnezeu pentru cei ce se căsătoresc, ca ei să poată înţelege, împlini şi atinge ţintele aflate înaintea lor: şi anume, să fie o „casă-biserică”, să stabilească în cadrul familiei relaţii cu adevărat creştine, să-i crească pe copii în credinţă şi în viaţa după cuvântul Evangheliei, să fie un exemplu de evlavie pentru cei din jur, să suporte cu răbdare şi smerenie inevitabilele necazuri si, adesea, suferinţe, care cercetează viata de familie.


Momentul central al Tainei

Momentul de început al existenţei familiei creştine este lucrarea sfântă a Cununiei. Partea principală din slujba Tainei Cununiei este aşezarea coroanelor pe capul celor care se căsătoresc, cu cuvintele: „Se cunună robul lui Dumnezeu (numele) cu roaba lui Dumnezeu (numele), în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh”, iar apoi binecuvântarea obişnuită a amândurora cu rugăciunea scurtă repetată în trei rânduri: „Doamne, Dumnezeul nostru, cu mărire şi cu cinste încununează-i pe dânşii”.

Căsătoria ca aşezământ dumnezeiesc

în Sfânta Scriptură se vorbeşte în multe rânduri despre binecuvântarea dumnezeiască dată cununiei. Astfel, în Facere 1, 27-28 citim: Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie. Şi Dumnezeu i-a binecuvântat, zicând: „Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l supuneţi; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, peste toate animalele, peste toate vietăţile ce se mişcă pe pământ şi peste tot pământul!”. De asemenea, în Facere 2, 18-24, autorul Facerii, după ce a relatat despre crearea femeii din coasta lui Adam şi despre cum a fost adusă la Adam, adaugă: De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va uni cu femeia sa şi vor fi amândoi un trup.

Poruncind să se păstreze credincioşia în familie şi interzicând divorţul, Mântuitorul Însuşi menţionează aceste cuvinte ale Genezei şi învaţă: Ceea ce Domnul a unit, omul să nu despartă (Mt. 19, 4-6). Aceste cuvinte dovedesc în mod limpede demnitatea morală a cununiei. Domnul Iisus Hristos a sfinţit căsătoria prin prezenţa Sa la Cana Galileii, unde a şi săvârşit prima Sa minune.

Sfântul Apostol Pavel compară caracterul mistic al Bisericii cu căsătoriei prin aceste cuvinte: Bărbaţilor, iubiţi pe femeile voastre, după cum şi Hristos a iubit Biserica, şi S-a dat pe Sine pentru ea; şi mai departe: De aceea, va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va alipi de femeia sa şi vor fi amândoi un trup. Taina aceasta mare este; iar eu zic in Hristos şi în Biserică (Efes. 5, 25, 31-32). Apostolul Pavel vorbeşte mai în detaliu despre căsătorie şi feciorie la I Corinteni, capitolul al şaptelea. Aşezând fecioria mai presus de căsătorie, el nu o condamnă pe aceasta din urmă, poruncind să fie respectată şi sfătuind să nu se divorţeze nici măcar de un soţ necredincios, în nădejdea convertirii celuilalt la credinţă. După ce a arătat cele mai înalte motivaţii de a rămâne în feciorie, în concluzie spune următoarele: unii ca aceştia (cei ce se căsătoresc) vor avea suferinţă în trupul lor. Eu însă vă cruţ pe voi (I Cor. 7, 28).

1 Vezi Canonul 14 al Sinodului de la Calcedon şi Canonul 72 al Sinodului Quinisexa (Cele Şapte Sinoade Ecumenice, NPNF, pp. 278-279 şi 397). în timpurile moderne, Biserica Ortodoxă nu a mai fost atât de strictă. Regula actuală a Bisericii din afara Rusiei, de exemplu, îngăduie căsătoria cu non-ortodocşii care sunt cei mai apropiaţi în credinţă de Ortodoxie:! romano-catolicii, armenii, episcopalienii, luteranii, presbiterienii. Reguli similare au în zilele! noastre şi alte biserici ortodoxe locale. Canonul 72 al Sinodului Quinisext îngăduie de asemenea convertiţilor ortodocşi să rămână cu soţii lor după convertire, căci după cum spune Sfântul Apostol Pavel, bărbatul necredincios se sfinţeşte prin femeia credincioasă şi femeia necredincioasă se sfinţeşte prin bărbatul credincios (I Cor. 7, 14). în practica efectivă, „căsătoriile mixte nu duc la o „biserică de casă” sau la păstrarea unei Ortodoxii fervente la copiii unor asemenea uniri, fiind mult mai de preferat ca soţul ne-ortodox să treacă la Ortodoxie.

Având în minte scopul creştin al cununiei, Biserica interzice căsătoria cu ereticii (canoanele Sinoadelor IV şi VI) şi cu cei de alte religii1.

Acest articol a fost publicat în Căsătorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Pr Mihail Pomazanski – TAINA CUNUNIEI

  1. Alexandru zice:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s