Ploua infernal si eu colindam… prin padureeeee. Singur in Penteleu.

Ioan Stoenică - pe potecile vieții

Am ramas in urma cu jurnalele pe anul asta, dar sunt bucuros ca au fost o multime de excursii despre care merita sa scriu – asa ca asta mi se pare chiar mai important: sa am ce povesti. Ar fi trista o viata din care sa nu ai nimic de povestit.

Am zis ca astept zile mai ploioase pentru a face asta, profitand astfel de zilele frumoase pentru a fi pe munte si nu pentru a scrie despre el. A venit toamna, se apropie deja iarna, dar vara ce-a trecut va ramane in amintire cu toate excursiile ei pline de viata, de natura, de frumos si de trairi interesante.

As putea sa folosesc aceasta introducere pentru oricare din jurnalele pe care le voi scrie, dar acum gandul imi sta la excursia din Penteleu, la cele doua zile ploioase in care am mers singur pe trasee nemarcate si extrem de salbatice…

Vezi articolul original 4.885 de cuvinte mai mult

Acest articol a fost publicat în Căsătorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s