Omul care nu se putea opri din alergat

Ioan Stoenică - pe potecile vieții

In ultimii ani au apărut și la noi în țară tot mai multe maratoane montane. Adică niște concursuri de alergare – pe munte. Bine, de alergat nu se aleargă ca pe șosea, pe urcări mai mult se merge, dar oricum – viteza de deplasare la un astfel de concurs e mult mai mare decât aceea pe care o ai când mergi pe munte ca să te bucuri de peisaj. Cine credeți că se bucură mai mult de peisaj? Cineva care merge mai repede, sau cineva care merge mai încet? Cineva care aleargă spre o țintă, sau cineva care privește atent în jur?

Alergatul la maratoane nu are legatură cu privitul peisajelor, are mult mai mare legătură cu ceea ce tu simți în interior. Până la urmă și privitul peisajelor tot asta face – trezește în tine niște emoții. Sunt lucruri diferite, niciunul nu e mai bun sau mai rău decât…

Vezi articolul original 1.126 de cuvinte mai mult

Acest articol a fost publicat în Căsătorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s