fiecare se leagă cu lanţurile păcatelor sale. cu femeia tinereţilor tale să te veseleşti

1 Fiule, ia aminte la înţelepciunea mea,
spre cuvintele mele apleacă-ţi auzul,

2 ca să-ţi păzeşti cugetul bun;
eu din priceperea buzelor îţi poruncesc.

3 Nu lua aminte la femeia vicleană;
că din buzele femeii desfrânate picură miere
care până la o vreme îţi îndulceşte gâtlejul,

4 dar pe care mai târziu o vei găsi mai amară decât fierea
şi mai ascuţită decât sabia cu două tăişuri.

5 Că nebunia îşi face picioare ce se coboară spre ea
cu moarte de iad,

6 iar urmele ei sunt nestatornice,
că ea nu pe căile vieţii umblă
şi alergările ei sunt rătăcitoare:
încotro, nici ea nu ştie unde.

7 Aşadar, fiule, ascultă-mă pe mine
şi să nu-mi faci cuvintele deşarte.

8 Calea fă-ţi-o cât mai departe de ea
şi de uşile casei ei să nu te apropii,

9 ca să nu-ţi dai viaţa pe mâna altora
şi traiul tău pe seama celor ce nu se îndură,

10 ca nu cumva străinii să-şi facă saţ din averea ta
şi rodul ostenelilor tale să intre în casă străină.

11 Că pe urmă o să-ţi pară rău,
atunci când carnea trupului tău se va topi

12 şi când vei zice: – O, cum de-am urât eu învăţătura
şi cum de-a ocolit inima mea mustrările?

13 N’am ascultat de glasul celui ce mă certa
şi spre cel ce mă învăţa nu mi-am plecat auzul;

14 pentru atât de puţin m’am copleşit de tot răul,
în chiar mijlocul soborului şi al adunării.

15 Fiule, bea apă din propriile tale vase
şi din izvorul propriilor tale fântâni. a

16 Din izvorul tău să ţi se reverse apele
şi pe uliţele tale apele tale să umble;

17 să-ţi fie ele doar singur ţie avere
şi nici un străin să nu-ţi fie părtaş.

18 Al tău să fie izvorul apei tale
şi cu femeia tinereţilor tale să te veseleşti,

19 cu ea, căprioară iubitoare, cerboaică plină de haruri,
cu ea să-ţi petreci
şi a ta să fie ea socotită
şi cu tine să fie în toată vremea;
pentru că de iubirea ei înconjurându-te,
aşa te vei înmulţi.

20 Nu-ţi pierde vremea cu cea străină,
nici nu te lăsa cuprins de braţe pe care nu le cunoşti;

21 căci căile omului se află sub ochii lui Dumnezeu,
Cel ce ţine seamă de toate urmele lui.

22 Fărădelegile sunt cele ce-l vânează pe om
şi fiecare se leagă cu lanţurile păcatelor sale;

23 unul ca acesta moare cu cei neşcoliţi
şi de mulţimea bunurilor lui s’a lepădat
şi din pricina nebuniei a pierit.
Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Căsătorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s