Semnul Omului acesta este: sa fie creator

                       [CE ESTE UN OM DUHOVNICESC]

 DANIIL SANDU TUDOR

Dar atunci un om duhovnicesc ce este? Este acela peste care sufla gurile harului pacea Sa. Lamurind in alt fel se poate spune: este omul pentru care sfintenia nu este ceva indepartat, ceva numai auzit din slove si povestiri, ci pentru care sfintenia este vie, se poate cunoaste, este atingatoare in chip lamurit si intemeiaza pacea in noi. in sine, fiecare din­tre noi e un sfant, si avem de fapt pacea aceasta. Chiar si cel mai decazut, chiar si cel mai dezgustator si pierdut pacatos, chiar si cel mai zbuciumat poarta in el sfintenia. Pacea Domnului, imparatia cerurilor e in el, dar el nu o mai stie, si daca nu o tagaduieste constient si se lupta cu ea nauc, in schimb o nelegiuieste in sine insusi, in cel mai blestemat chip cu putinta, o pangareste cu sinceritate scarnava.  Despre aceasta sfintenie vorbesc Scripturile. Sfintenia, harul, pacea, darul cel suprafiresc cu toate puterile lui e tot ce poate fi mai firesc omului. E insusi temeiul firii noastre, e la indemana noastra. Nu trebuie decat sa ne dam seama des­pre aceasta, sa ne lamurim pe noi insine, sa fim deplin constienti, adica sa implinim in noi conditiile acestei claritati launtrice, necesare si care altminterea sunt toata vrednicia si neprihanirea noastra, ravna noastra de credinta.

„Fiti sfinti pentru ca Eu Sfant sunt.” Cand Domnul prin gura proorocilor ne vorbeste asa, asta inseamna: fiti ceea ce sunteti, asa cum si Eu sunt Cel ce sunt; fiti constienti de con­stiinta voastra, adica dati-va seama ca Eu sunt in voi si voi sunteti in Mine. Pace voua. De aceea neprihanirea, toata curatenia noastra nu o castigam decat suind in inima noastra printr-un act de credinta, pana la locul pacii.

Numai omul duhovnicesc, omul cel ce a ajuns stadiul deplin al „nasterii de a doua”, este un om creator, rodnic. De fapt creator este numai Dumnezeu. Numai El poate face din nimic ceva adevarat si viu si vesnic.

Omul este creator numai intru cat lasa Duhul sa lucreze in el, intru cat este conlucrator cu Dumnezeu la voia lui la­untrica, intru cat e cu adevarat „chip si asemanare a lui Dum­nezeu”, ajutorul Lui sinergetic. Creator, omul inseamna doara sa fie asemenea cu pomul, precum spune Avva Agathon, adi­ca omul este creator intru cat el este rodnic, intru cat creatiu-nea lui Dumnezeu se realizeaza in el.

Aceasta sfanta conlucrare este fapta cea mai proprie omului, este implinirea cea din afara si dinlauntru care se savarsesc deodata, desavarsirea si sfintirea omului, induhovnicirea lui.

A trai duhovniceste e a trai in asa chip incat viata ta nu mai este doar pentru tine insuti, ci se revarsa si se daruieste bogat si altora in trepte de daruire pana la Dumnezeu, mereu mai sporita, mai rodnica, mai deplina prin chiar aceasta da­ruire vesnica de sine, ca sa fie asemenea, el insusi un dar al lui Dumnezeu care se da altora.

Hristoase, Tu esti izvodul acestui necurmat belsug al daruirii de sine, in har, ca Tine si noi trebuie sa ne rastignim si sa ne dam.

Astfel a fi om duhovnicesc e a fi rodnic, adica a crea adevar, frumusete, dreptate.

A fi om duhovnicesc este a fi puternic, adica a te stradui cu toata greutatea si pretul in­tregii tale vieti de a fi puternic pentru bine, de a pune in cumpana toata fiinta ta pentru aceasta sfanta biruinta.

A fi om duhovnicesc e sa faci din „bunatate si dragoste” temeiul vietii tale, o lucrare rasturnatoare, dinamica a Duhu­lui printre oameni.

A fi om duhovnicesc e a lucra pururi cu fiecare suflare a fiintei tale numai dupa duh si pentru duh.

Aceasta inseamna sa-ti implinesti rostul tau de om, adica sa nu ai o viata stearpa. Semnul Omului acesta este: sa fie creator. De aceea viata stearpa in afara de Duhul cel de-viata-datator, viata egoista, este moartea vie, este amagitoarea dainuire a unui cadavru viu.

Semnul Omului este insasi rodnicia lui, adica acea crea­tie de sine insusi, acea sporire, crestere de sine care in chip tainic si cu totul de neinteles mereu mareste in sine si in jurul sau suma, pretul si belsugul fericirii: adica bogatia bu­curiilor Duhului.

In scurt, Omul cel duhovnicesc este acela ce stie sa-si afle intru sine comoara cea nestemata, sau boaba, marga­ritarul cel de mult pret, pe care se poate dumnezeieste in­temeia, si sa o puna in lumina cu jertfa vietii lui. Aceasta este a fi asemenea lui Dumnezeu, ca un Hristos pe cruce, aceasta inseamna sa fii de-viata-datator, „pnevmatofor”.

Duhul este creatia omului celui nascut a doua oara. Pentru ca duhul sa fie, sa creasca si sa se reverse, omul nu are nevoie de vreun sprijin din afara omului, ci tocmai de aflarea centrului sau, a locului inimii, altarul Duhului Sfant.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Căsătorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Semnul Omului acesta este: sa fie creator

  1. Cristiana zice:

    Când vorbeşte Sandu Daniil, parcă respiră muntele din rărunchi…

  2. ActiveNews zice:

    Foarte frumos articolul!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s