Joi seara – Glasul al 7-lea: toate câte am cerut, Preabună, dăruieşte-mi mie + Vindecă zdrobirea sufletului meu + Picură-mi picăturile milei

111

din Noul Theotokarion. Canoanele Aghiorite ala Maicii Domnului
Editura Doxologia

Joi seara – Glasul al 7-lea

Canonul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

Facere a Sfântului Ioan al Evhaitelor

Cântarea 1. Glasul al 7-lea Irmosul:

«Cu voia Ta, Doamne, întru învârtoşarea pământului s-a schimbat firea apelor cea mai lesne curgătoare; pentru aceasta, neudat trecând Israel cu picioarele, cântă ţie cântare de biruinţă».

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi

Pe mine, cel ce zac în patul lenevirii, Fecioară, din tot felul de păcate, tu însaţi mă ridică, dăruindu-mi dumnezeiască întărire, ca să slăvesc minunile tale, Preacurată, ca ceea ce eşti cu adevă­rat preaslăvită.

Vindecă zdrobirea sufletului meu, Născătoare de Dumnezeu, pe care vrăjmaşul a pricinuit-o prin momeala plăcerilor, folosindu-te de dumnezeieştile leacuri ale milei şi puterii tale, Curată.

Slavă…

Opreşte cursele plăcerilor şi patimilor mele prin adierea dum­nezeieştii tale rugăciuni, Preanevinovată, ca să slăvesc cu inimă lină nemăsurata ta putere.

Slava lumii, Fecioară slăvită, ceea ce ai născut în chip slăvit pe Dumnezeu Cel preaslăvit, învredniceşte-i de dumnezeiasca slavă pe cei ce pururea te slăvesc pe tine ca Născătoare de Dumnezeu.

Cântarea a 3-a Irmosul:

«Cel ce ai întărit din început cerurile cu cuvântul Tău cel atotputernic, Mântuitorule Doamne, şi cu Duhul cel atoatelucrător şi dumnezeiesc, toată puterea lor, întăreşte-mă pe piatra cea neclintită a mărturisirii Tale».

Iosif, biruind oarecând pe stăpâna cea desfrânată a plăce­rilor nelegiuite, a ajuns împărat strălucit al Egiptului, dar eu, cedând în chip fară de minte patimilor trupeşti celor multe, sunt stăpânit de păcat.

Născătoare de Dumnezeu, Marie, smulge-mă pe mine din Egiptul cel înţelegător şi din robia celui rău, tu, ceea ce despici mările cugetelor mele rele, ducându-mă în muntele pocăinţei şi mântuindu-mă.

Slavă…

Fugind de dumnezeieştile porunci, m-am făcut nebun la minte şi am devenit rob plăcerilor prin care am stins frumuseţea sufle­tului şi m-am înnegrit, ceea ce eşti bună, dar tu, arătându-te mie mijlocitoare, cercetează pe robul tău.

Şi acum…

întinat cu plăcerile, pe tine, Fecioară neîntinată, te rog: Izbă­veşte-mă din toată întinăciunea trupului şi dăruieşte-mi mie plâns curăţitor şi lacrimă neîncetată care să stingă văpaia gheenei.

Cântarea a 4-a Irmosul:

«Auzit-am taina rânduielii Tale, Hristoase Dumnezeule, Cel ce nu ai părăsit sânurile părinteşti, şi pe pământ Te-ai pogorât, şi Te-ai preaslăvit, Unule Iubitorule de oameni».

Pe ceea ce singură este aleasă de Dumnezeu dintre toate nea­murile mai înainte de toată făptura, podoaba întregii firi, floarea cea de mult preţ, pe Fecioara să o lăudăm.

Luminarea şi dulceaţa celor ce se încred în tine, Prealăudată, umple de bucurie mult îndurerata mea inimă, împlinind cererile ei.

Slavă…

Arată ajutorul tău, Preabună, robului tău care din suflet nădăjduieşte întru tine, Preanevinovată, şi te cheamă pe tine, nădejdea tuturor şi lauda.

Şi acum…

Mireasa lui Dumnezeu, primeşte rugăciunile mele şi izbăveşte-mă din tot necazul, batjocura şi răutatea şi din toate primejdiile pe mine, cel ce laud cu dor naşterea ta.

Cântarea a 5-a Irmosul:

«Doamne Dumnezeul meu dis-de-dimineaţă sculându-mă, mă rog Tie: Dă-mi iertare de greşelile mele şi către lumina po­runcilor Tale îndreptează căile mele».

Adună mintea mea cea împrăştiată, Născătoare de Dumnezeu, şi fa-mă să îmi văd propriile răni, să plâng şi să mă tânguiesc pentru ele şi de cele străine să mă depărtez.

Picură-mi picăturile milei, Fecioară, Născătoare de Dumnezeu, şi curăteşte-mi păcatele mele cele multe, şterge urmele şi semnele rănilor, ceea ce ai născut pe Doctorul sufletelor.

Slavă…

Nor uşor care ai născut pe soarele dreptăţii, risipeşte norii trândăviei mele şi spre pocăinţa cea luminoasă prin râvnă mă îndreptează.

Către tine am ridicat ochiul minţii mele şi strig: Miluieşte, Stăpână, sufletul care caută la tine şi care nădăjduieşte la mare mila ta.

Cântarea a 6-a Irmosul:

«înotând în valul grijilor lumeşti, înecat fiind de păcatele cele înotătoare împreună cu mine şi la fiara cea pierzătoare de suflet fiind aruncat, ca Iona strig Ţie, Hristoase: Scoate-mă din adâncul cel purtător de moarte».

Naufragiind în mijlocul mării vieţii, mi-am scufundat corabia sufletului, Curată, şi am pierdut toată încărcătura cea bună, dar din adâncul pierzaniei mă ridică.

Din fiara cea înţelegătoare, din chitul cel pierzător de suflet, scoate-mă, rogu-mă, Fecioară, auzind strigătul meu din pânte­cele iadului, Stăpână, să ajungă rugăciunea mea înaintea ta; toate câte am cerut, Preabună, dăruieşte-mi mie.

Slavă…

Prin atacurile păcatelor şi prin năvălirile valurilor vieţii, suflarea potrivnică a vânturilor celor schimbătoare mă învârtejeşte şi mă înviforează, dar tu izbăveşte, Maica lui Dumnezeu, sufletul meu din valul cel aducător de moarte.

Şi acum…

Ţinutul cel întunecat şi înnegurat al iadului, ţinutul întu­nericului veşnic, precum este scris, şi neluminos întru care nu este a vedea lumină, nici nu este a vedea acolo viaţă muritorilor, Stăpână, eu, nădăjduind în tine, să nu ajung să-l văd.

Sedealna. Acelaşi glas.

Fără de sămânţă ai zămislit în pântecele tău, Fecioară, Năs­cătoare de Dumnezeu, pe Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu şi al Tatălui, pe Care neîncetat roagă-L pentru sufletele noastre.

Cântarea a 7-a Irmosul:

«Cuptorul cel ce ardea cu foc de demult, tinerii l-au arătat izvorâtor de rouă, lăudând pe Unul Dumnezeu şi zicând: Cel preaînălţat, Dumnezeul părinţilor şi preaslăvit».

Cu ploile lacrimilor adapă, Fecioară, inima mea cea stearpă şi brazdele sufletului meu le îmbată prin pocăinţă, înmulţind roadele virtuţilor.

Ca o noapte mi-am trecut viaţa, faptele nopţii lucrând, eu, cel întunecat la suflet, dar luminează-mă cu lumina rugăciunilor tale, ceea ce ai născut dumnezeiasca lumină, Prealăudată.

Slavă…

Tras pururea de poftele cele nestăpânite spre păcat, ca un rob împlinesc porunca trupului, cu totul fără prihană, Fecioară, din amarnica tiranie a acestuia izbăveşte-mă.

Şi acum…

în multe feluri, vicleanul şarpe pururea unelteşte împotriva mea, cu plăceri şi cu amărăciuni tulburându-mă, dar tu pe piatra nepătimirii întăreşte-mă, Curată.

Cântarea a 8-a Irmosul:

«Rugul cel nears împreunându-se cu focul… ».

Pe tine, palatul cel curat şi strălucit şi de lumină purtător al lui Iisus şi cortul cel cuvântător al Cuvântului, chivotul cel însu­fleţit, pe tine, cea mai lată decât cerurile şi mai înaltă decât pă­mântul, preacinstită Fecioară, Preacurată Marie, te rog, mân­tuieşte smeritul meu suflet.

Ceea ce ai fost dată în dar de la noi Stăpânului, ca o pârgă a întregii firi, primeşte rugăciunile noastre, Preacurată, daruri desfătate, dându-ne nouă în schimb ajutorul tău, ca să ne în­chinăm cu credinţă şi cu dor ţie şi Fiului tău întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl…

Plecându-Se ca un bun sub iubirea Lui de oameni, Fiul tău, Născătoare de Dumnezeu, pe tine te-a dat ajutor împotriva vrăj­maşilor şi tămăduire patimilor pentru cei ce cu credinţă strigă: Toate lucrurile lăudaţi-L pe Domnul şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Şi acum…

Arată-te acum mie în primejdii ocrotitoare, alinare în neno­rociri, ajutor în necazuri, în bolile cele de multe feluri izvor tămăduitor şi vindecare patimilor, alungând de la mine toată vătămarea, Născătoare de Dumnezeu, ca să te slăvesc pe tine întru toţi vecii.

Să lăudăm… Irmosul:

«Rugul cel nears împreunându-se cu focul în Sinai pe Dumnezeu L-a făcut cunoscut lui Moise celui zăbavnic la limbă şi gângav, iar pe cei trei tineri, iubirea de Dumnezeu i-a arătat cântăreţi nebiruiţi de foc. Toate lucrurile Domnului lăudaţi pe Domnul şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii».

Cântarea a 9-a Irmosul:

«Ceea ce nu prin ispitirea stricăciunii ai purtat în pântece şi Cuvântului cel întru tot înţelept trup I-ai împrumutat, Maică neispitită de bărbat, Fecioară Născătoare de Dumnezeu, locaş al Celui neîncăput, încăpere a Făcătorului tău cel nemărginit, pe tine te mărim».

Nefiind prădată de bogăţia fecioriei tale, Maică după trup te-ai arătat Atotţiitorului, Mireasă fară de bărbat, Fecioară, Născă­toare de Dumnezeu, hrănind ca pe un prunc pe Cel ce hrăneşte şi sfinţeşte întreaga lume ca un Ziditor a toate.

Răsăritul cel prealuminos al soarelui celui neapus al slavei prin care toţi suntem luminaţi cu lumina cunoştinţei adevărului celui dumnezeiesc, Fecioară cu nume de Doamnă, lumina ochilor mei, nu mă trece cu vederea pe mine, rugătorul tău.

Slavă…

Iubitor de păcat fiind, mă cutremur şi mă spăimântez ca nu cumva pe neaşteptate să mă ajungă sfârşitul vieţii, fără prihană Stăpână, ocrotitoarea tuturor celor asupriţi, roagă-te acum să mă îmbunătăţească prin chipurile pocăinţei.

Şi acum…

îngheţat de răceala păcatelor, încălzeşte-mă cu Fierbinţeala milostivirii tale, Stăpână, şi ridică-mă spre dragostea cea Fier­binte a Fiului tău, ca dintr-o fierbinte pornire să te măresc pe tine cu căldură, eu, robul tău.

Prosomii. Glasul al 7-lea

Nu vom mai fi opriţi

Bucură-te, dumnezeiesc acoperământ şi ocrotitoarea celor ce te cinstesc pe tine ca Maică a Celui Preaînalt; bucură-te, cu totul ne­pătată.

Bucură-te, cea prin care iadul s-a omorât şi moartea s-a nimicit, Născătoare de Dumnezeu, şi Adam s-a mântuit.

Bucură-te, lauda credincioşilor, Preasfântă; bucură-te, Stăpână care ai întrupat pe Dumnezeu, născându-L cu trup.

Primeşte-mă ca o milostivă pe mine cel ce suspin şi miluieşte-mă ca pe vameşul cu rugăciunile tale de Maică.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Căsătorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s