Scrisoare adresată unui copil…martir al un sistem bolnav

Andreea Stanciu

Dragul meu copil,

tu locuiești azi în Cer, acolo unde nu e nici plâns nici durere, acolo unde Dumnezeu e în toate. Acolo unde te scalzi în Dragoste și nu ai nici o teamă, nici una….

d5

Știu că cei de acolo pot să vadă suferința celor ce încă locuiesc pământul, pot să vadă ceea ce noi pământenii încă nu putem. Pentru mine ești unul dintre sfinți. Port icoana ta în portmoneu de 5 ani. A fost o vreme când am vrut să fac din ea armă, ca să nimicesc pe cei ce te-au ucis în pântecul meu, dar cred că tu ai trimis spre mine energia iertării și cred că tu i-ai iertat și ai uitat tot și am ales și eu să iert, dar de uitat nu voi uita niciodată, decât Dincolo. Rănile s-au închis, dar au rămas urme….așa cum au rămas și în palmele Mântuitorului meu după răstignire.

Vezi articol original 2.219 cuvinte mai mult

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Căsătorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s