din “Cateheze baptisimale” , Sfantul Ioan Gura de Aur
8. …De aceea îndemnându-i, le spunea sa se îngrijeasca pururea de virtute: “fie de mâncati, fie de beti, fie altceva de faceti, toate spre slava lui Dumnezeu sa le faceti” [I Cor 10, 31 ]. Ia aminte la exactitatea îndemnului! Toate – zice – pe care pui mâna si le faci, sa aiba radacina si temelia aceasta: sa fie spre slava lui Dumnezeu si nimic sa nu fie din partea ta care sa nu aiba aceasta temelie. Asadar, “fie de mâncati, fie de beti, fie altceva de faceti, toate spre slava lui Dumnezeu sa le faceti”.
9. Si cum este aceasta: a mânca si a bea spre slava lui Dumnezeu? Este atunci când sezând la masa multumesti Celui Ce ti-a dat-o, când Îl recunosti ca Datator, când nu porti discutii lumesti, ci – cu multa cumpatare plinind trebuinta trupului si refuzând orice lipsa de masura si îmbuibare – când te scoli, multumesti Celui Ce a dat hrana spre întremarea noastra. Asa faci toate spre slava lui Dumnezeu. Caci zice: “fie de mâncati, fie de beti, fie altceva de faceti, toate spre slava lui Dumnezeu sa le faceti”.
10. Ia uita-mi-te cum prin aceste putine vorbe a cuprins tot modul nostru de trai! Caci zicând “fie altceva de faceti”, s-a referit într-un singur cuvânt la toata viata noastra, vrând ca noi sa lucram faptele virtutii fara sa privim deloc la slava oamenilor. Dar nu numai aceasta a vrut sa ne spuna prin “fie altceva de faceti, toate spre slava lui Dumnezeu sa le faceti”, ci ne mai da de înteles ceva: sa ne departam de orice fapta a rautatii si nimic sa nu facem care nu aduce slava Stapânului tuturor. Daca urmam virtutea, sa fim atenti, mai întâi de toate, daca ne aduce lauda din partea singurului Dumnezeu; sa nu avem sub nici o forma ca motiv faima din partea oamenilor. Iar daca suntem delasatori, numai acel lucru sa ne înfricoseze si sa ne struneasca cugetul nostru: acea judecata nemitarnica si venirea acelei zile înfricosate si ca cele ale noastre sunt spre ocara lui Dumnezeu. Si, precum despre cei ce se nevoiesc în virtute spune: “pe cei ce Ma slavesc îi voi slavi” [I Rg 2, 30], asa auzi-l iar si pe proorocul, care zice: “Vai voua, ca din pricina voastra numele Meu este batjocorit între neamuri” [Rom 2, 24; Is 52, 5; Iez 36, 20].
11. Vezi câta înversunare are cuvântul? Dar cum sa-L slavim pe Dumnezeu? Printr-o traire spre slava lui Dumnezeu si prin luminarea ce iese din viata noastra, dupa cum zice altundeva: “sa lumineze lumina voastra înaintea oamenilor, ca ei sa vada faptele voastre bune si sa slaveasca pe Tatal vostru Cel din ceruri” [Mt 5, 16]. Caci nimic nu face sa fie atât de mult slavit Stapânul nostru ca vietuirea înalta. Dupa cum lumina soarelui lumineaza ochii celor ce o privesc, tot asa si virtutea îi atrage spre contemplarea ei pe toti care o privesc si îi misca spre slavirea Stapânului pe cei cu mintea sincera. Deci pe toate câte le facem, asa sa le facem, ca sa miste spre slavoslovie pe fiecare din cei ce ne privesc. Caci zice: “fie altceva de faceti, toate spre slava lui Dumnezeu sa le faceti”.
12. Oare ce spun? Daca vrei sa bucuri pe cineva vreodata, nu pofti sa slujesti celor care petrec în bunastarea si luxul acestei lumi, ci celor în necazuri, celor în împrejurari grele, celor în temnite, celor cu totul goi si care nu au parte de nici o mângâiere. Adu-le acelora fericire, si multe [vei primi]. Caci dobândesti mare câstig de la aceia si devii mai întelept si lucrezi totul spre slava lui Dumnezeu. Iar daca trebuie sa ai grija de cineva, alege-i mai bine pe orfani si pe vaduve si pe cei aflati în multa saracie, decât pe cei ce traiesc în slava si stralucire. Caci El Însusi a zis: “Eu sunt tatal orfanilor si judecatorul vaduvelor” [Ps 67, 6]. Si iarasi: “Judecati pe orfan si faceti dreptate vaduvei si veniti apoi sa vorbim, zice Domnul” [Is 1, 17].
13. Daca vrei pur si simplu sa te duci în piata, adu-ti aminte de îndemnul apostolului, care zice: “fie altceva de faceti, toate spre slava lui Dumnezeu sa le faceti”. Nu risipi timpul în adunari nefolositoare si vatamatoare, ci abateti drumul catre casa lui Dumnezeu, ca si trupul si sufletul sa primeasca mult folos. Daca discutam cu cineva, s-o facem cu multa îngaduinta si blândete si sa nu lasam sa ne întindem în convorbiri lumesti, care nu au nici un folos, ci sa discutam acele lucruri care si ascultatorilor le sunt de mare folos si pe noi ne feresc de orice acuza.
14. Acestea nu le-am adus în fata dragostei voastre pe degeaba, ci ca sa stiti de câta prevedere este nevoie daca vrem sa ne îngrijim de mântuirea noastra si de câta osânda sunt vrednici cei care au preferat acestei adunari si învataturii duhovnicesti scenele de afara si adunarile nefolositoare si vatamatoare si hipodromul si spectacolele dracesti si pierzatoare. Ei nu l-au ascultat pe fericitul Pavel, care zice: “nu fiti piatra de poticneala nici iudeilor, nici elinilor, nici Bisericii lui Dumnezeu” [I Cor 10, 32].
Taina Căsătoriei 