dragostea care-şi are pricina în Dumnezeu

Sfântul Isaac SirulCuvinte despre nevoință, Editura Bunavestire, Bacău, 1997, p. 165

Dragostea pentru făptură este ca o lampă micuţă, a cărei flacără se hrăneşte cu untdelemn, iar lumina ei se face aşa; sau ca un pârâu este, care curge din ploi şi a cărui curgere încetează când îi lipseşte apa.

Însă dragostea care-şi are pricina în Dumnezeu, ca un izvor izvorăşte şi curgerea lui necurmată este, fiindcă Dumnezeu Însuşi este izvor al dragostei, iar apa nu-i lipseşte niciodată.

Acest articol a fost publicat în Căsătorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s