Canonul Bunei Vestiri

din cărţile vechi pe slovă chirilică transcrise de maica Justina Popovici Kirios

Miercuri – Canonul Bunei Vestiri

După obişnuitul început zicem:

Sfatul cel mai înainte de veci, descoperindu-1 ţie Fecioară Gavriil, a stătut înaintea ta, închinându-se ţie, şi zicând: bucură-te pământul cel nesemănat, bucură-te rugul cel nears, bucură-te adâncul cel ce este cu anevoie a se vedea, bucură-te Podul care ne treci pe noi la Cer, şi Scara cea înaltă care o a văzut Iacov: bucură-te năstrapă dumnezeiască cu mană, bucură-te dezlegarea blestemului, bucură-te chemarea lui Adam, Domnul este cu tine.

Te arăţi mie ca un om, zis-a curata Fecioară către arhistrateg, şi cum vesteşti graiuri mai presus de om? Zis-ai că va fi Dumnezeu cu mine, şi se va sălăşlui în pântecele meu: şi cum voi fi sălaş desfătat spune-mi, şi loc sfinţirii Celui ce este mai presus de Heruvimi? Nu mă înşela pe mine cu înşelăciune, că n-am cunoscut dulceaţa nunţii sunt neîmpreunată, dar prunc cum voi naşte?

Dumnezeu unde voieşte, se biruieşte rânduiala firii, zis-a cel fără de trup, şi se lucrează cele ce sunt mai presus de om. Crede cuvintelor mele celor adevărate, ceea ce eşti cu totul sfântă şi fără prihană. Iar ea a strigat: fie mie acum după cuvântul tău, şi voi naşte pe Cel fără de trup, Carele va lua din mine trup: pentru ca să ridice ca un Puternic, pe om, la cinstea cea dintâi, cu împreunarea.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.  Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin a Născătoarei:

La Vecernia mare

facere a lui Ioan, monahul 

Trimis a fost din Cer Gavriil arhanghelul, bine să vestească Fecioarei zămislirea, şi viind în Nazaret cugeta întru sine, de minune spăimântându-se: Cum Cel ce este necuprins întru cei de sus, din Fecioară va să se nască! Cel ce are scaun Cerul, şi aşternut picioarelor pământul, în pântece de Fecioară încape, spre Carele cei cu câte şase aripi, şi cei cu ochi mulţi a privi nu pot. Acela cu un cuvânt a se întrupa dintr-însa bine a voit! Al lui Dumnezeu este cuvântul acesta. Deci ce stau, şi nu grăiesc Fecioarei:

Bucură-te cea plină de Dar, Domnul este cu tine.

Bucură-te curată Fecioară; Bucură-te Mireasă, care nu ştii de mire:

Bucură-te Maica Vieţii, blagoslovit este Rodul pântecelui tău.

Lumină lină a sfintei slave a Tatălui ceresc, Celui fără de moarte, a Sfântului, Fericitului, Iisuse Hristoase, venind la apusul soarelui, văzând lumina cea de seară, lăudăm pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Dumnezeu; vrednic eșţi în toată vremea a fi lăudat de glasuri cuvioase, Fiul lui Dumnezeu, Cel de dai viață, pentru aceasta lumea Te slăvește.

În luna a şasea mai marele Voievod a fost trimis la tine, Fecioara cea curată, să-ţi vestească ţie cuvântul mântuirii, şi împreună să şi strige către tine: Bucură-te ceea ce eşti plină de Dar, Domnul este cu tine. Vei să naşti pe Fiul cel mai înainte de veci din Tatăl, şi va să mântuiască pe norodul Său de greşalele lor.

În luna a şasea, trimis a fost din cer Gavriil arhanghelul, în cetatea Galileii Nazaret, să aducă Fecioarei bune vestiri de bucurie: şi viind la dânsa a strigat zicând: bucură-te ceea ce eşti plină de Dar, Domnul este cu tine.

Sfatul cel mai înainte de veci, descoperindu-1 ţie Fecioară Gavriil, a stătut înaintea ta, închinându-se ţie, şi zicând: Bucură-te încăperea Firii celei neîncăpute, că pe Carele Cerurile nu L-au încăput, pântecele tău L-au încăput blagoslovită. Bucură-te cinstită, chemarea lui Adam, şi izbăvirea Evei, şi bucuria lumii, şi veselia neamului nostru.

Trimis a fost Arhanghelul Gavriil din cer de la Dumnezeu, la Fecioara cea neîntinată, în cetatea Galileii Nazaret, să-i vestească ei zămislire cu chip străin: Trimisă a fost sluga cea fără de trup, la Cetatea cea însufleţită, şi uşa cea înţelegătoare, să vestească pogorârea venirii Stăpânului.

Trimis a fost ostaşul cel ceresc, la polata măririi cea însufleţită să gătească Ziditorului lăcaş nepărăsit. Şi viind la dânsa a strigat: Bucură-te scaun în faţa focului, cel mai slăvit decât cele cu patru feţe: Bucură-te jilţul Împăratului ceresc; Bucură-te munte netăiat, încăpere prea cinstită, că întru tine toată plinirea Dumnezeirii s-au sălăşluit trupeşte, cu bună voinţa Tatălui celui pururea veşnic, şi

cu împreună lucrarea Preasfântului Duh; bucură-te, Ceea ce eşti plină de Dar, Domnul este cu tine.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.  a lui Ioan, monahul

Să se veselească cerurile şi să se bucure pământul: Pentru că Cel împreună veşnic cu Tatăl, şi împreună fără de început, şi împreună pe scaun şezător, îndurare luând, şi mila cea de oameni iubitoare, s-a pus pe Sine însuşi spre deşertare, cu bună voinţa şi sfatul Părintesc, şi s-a sălăşluit în pântece fecioresc, mai înainte curăţit cu Duhul. O, minune! Dumnezeu întru oameni, Cel neîncăput, în pântece, Cel fără de ani, sub ani; şi ce este mai prea slăvit, că şi zămislirea fără sămânţă, şi deşertarea negrăită, şi Taina cât este de mare, că Dumnezeu S-a deşertat şi S-a întrupat, şi s-a zidit! îngerul spuind zămislirea către cea Curată: Bucură-te, Ceea ce eşti plină de Dar, Domnul este cu tine, Cel ce are mare milă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. a Născătoarei:

Binevesteşte Gavriil astăzi celei pline de Dar: bucură-te, Fecioară care nu ştii de mire, şi neispitită de nuntă. Nu te mira de chipul meu cel străin, nici te spăimânta, că arhanghel sunt. Şarpele a amăgit pe Eva oarecând: iar eu vestesc acum ţie bucurie, rămânea-vei întreagă şi vei naşte pe Domnul Preacurată.

[Iar de este post: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.  Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. a Născătoarei: Binevesteşte Gavriil astăzi…

Deci preotul zice rugăciunea obişnuită a privegherii şi intrând în biserica cântăm Stihoavna glasul 4, singur glasul ]

În luna a şasea, trimis a fost Arhanghelul la Fecioara cea curată, şi zicându-i ei să se bucure, bine i-a vestit că Izbăvitorul dintr-însa va să iasă. Deci primind închinăciunea, Te-a zămislit pe Tine Dumnezeul cel mai înainte de veci, Carele bine ai voit a Te întrupa negrăit, spre mântuirea sufletelor noastre.

Stih: Binevestiţi din zi în zi mântuirea Dumnezeului nostru.

Limba care nu o ştia, o a auzit Născătoarea de Dumnezeu: că a grăit către dânsa Arhanghelul graiurile Bunei Vestiri. De unde cu credinţă primind închinăciunea, Te-a zămislit pe Tine Dumnezeul cel mai înainte de veci: pentru aceasta şi bucurându-ne strigăm Ţie: Cela ce Te-ai întrupat dintr-însa fără de schimbare Dumnezeule, dăruieşte lumii pace, şi sufletelor noastre mare milă.

Stih: Cântaţi Domnului cântare nouă, cântaţi Domnului tot pământul.

Iată chemarea acum s-a arătat nouă, mai presus de cuvânt, Dumnezeu cu oamenii se uneşte prin glasul arhanghelului, înşelăciunea se goneşte, că Fecioara primeşte bucurie: cele pământeşti s-au facut cer, lumea s-a  dezlegat de blestemul cel dintâi. Să se bucure făptura, şi cu glasuri să cânte:    Făcătorule Doamne slavă Ţie!

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.  Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. a Născătoarei

A lui Andrei Ierusalimiteanul, glasul 4.

Astăzi sunt bunele vestiri de bucurie, prăznuirea Fecioarei: Cele de jos cu cele

de sus se împreună, Adam se înnoieşte, Eva din întristarea cea dintâi se slobozeşte: şi Cortul fiinţei noastre, prin îndumnezeirea Celui ce a lucrat amestecarea, Biserică lui Dumnezeu s-au făcut, O, Taină! Chipul deşertării este neştiut, felul zămislirii

negrăit. Îngerul slujeşte minunii, feciorescul pântece pe Fiul primeşte; Duhul Sfânt se trimite, Tatăl de sus binevoieşte şi schimbare se face după sfatul cel de obşte, întru Carele şi prin Carele mântuindu-ne, împreună cu Gavriil către Fecioară să strigăm: Bucură-te, Ceea ce eşti plină de Dar, Domnul este cu tine; din Care Mântuirea Hristos Dumnezeul nostru, luând firea noastră, la Sine o a ridicat. Pe Acela roagă-L, să mântuiască sufletele noastre.

Acum slobozeşte pe robul Tău, după cuvântul Tău, în pace, Că ochii mei văzură mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor, lumină spre descoperirea neamurilor şi slavă poporului Tău Israel.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi;

Doamne, curăţeşte păcatele noastre;

Stăpâne, iartă fărădelegile noastre;

Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluieşte ! Doamne, miluieşte ! Doamne, miluieşte !
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta precum în cer aşa şi pe pământ.
Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

La blagoslovenia pâinilor: Troparul glasul al 4-lea

Astăzi este începătura mântuirii noastre, şi arătarea Tainei celei din veac: Fiul lui Dumnezeu Fiu Fecioarei se face şi Gavriil, Darul bine-1 vesteşte. Pentru aceasta şi noi împreună cu dânsul, Născătoarei de Dumnezeu să-i strigăm: Bucură-te cea plină de Dar, Domnul este cu tine. (de 3 ori)

Fie numele Domnului binecuvântat de acum şi până-n veac, (de 3 ori, cu cântare)

şi citirile praznicului;

La Utrenie

[La Dumnezeu este Domnul: Troparul praznicului de 3 ori.

Şi după întâia stihologie, amândouă sedelnele Triodului, fără ectenie, şi citirea zilei.

După  a doua stihologie, ecteiua, şi sedelnele, Praznicului, glas. 1]

Podobie: Mormântul Tău, Mântuitorule, ostaşii străjuindu-l, morţi s-au făcut de strălucirea îngerului ce s-a arătat, care a vestit femeilor Învierea. Pe Tine Te mărim, Pierzătorul stricăciunii, la Tine cădem, Cel ce ai înviat din mormânt la Unul Dumnezeul nostru.

Marele voievod al îngerilor celor fără de materie, în cetatea Nazaret stând de faţă, ţi-a vestit ţie Curată pe Împăratul veacurilor şi Domnul: bucură-te grăind ţie, binecuvântată Marie: minune necuprinsă şi netâlcuită! Chemarea oamenilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.  Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. a Născătoarei: (acelaşi, şi citirea praznicului)

După  a treia  stihologie, sedealna, glas 4, Podobie: De frumuseţea fecioriei tale şi de prea luminată curăţia ta Gavriil mirându-se, a strigat ţie, Născătoare de Dumnezeu: Ce laudă vrednică voi aduce ţie? Sau cum te voi numi pe tine? Nu mă pricep şi mă minunez! Pentru aceasta, precum mi s-a poruncit, strig ţie: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har.

Astăzi toată făptura se bucură, căci îngerul zice ţie, Bucură-te binecuvântată cinstită şi Preacurată, ceea ce eşti fără prihană. Astăzi se întunecă mozaviria şarpelui: căci legătura blestemului strămoşului s-a dezlegat. Pentru aceasta şi totdeauna strigăm ţie: Bucură-te Ceea ce eşti plină de dar.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Iar după citire se împart lumânări fraţilor. După Polieleu sedealna glasul 4, Podobie: Spăimântatu-s-a Iosif, lucru mai presus de fire văzând şi în minte a avut ploaia cea de pe lână, la zămislirea ta cea fără de sămânţă, de Dumnezeu Născătoare, rugul cel nears în foc, toiagul lui Aaron ce a odrăslit şi mărturisind  logodnicul şi ocrotitorul tău preoţilor, a grăit: Fecioara naşte şi după naştere rămâne iarăşi fecioară.

Gavriil din Cer bucură-te a strigat către cea cinstită: Că va să zămislească sin pântece pe Dumnezeu Cel mai înainte de veci, Carele prin cuvânt a alcătuit marginile, deci Maria a răspuns: fără bărbat sunt, şi cum voi naşte fiu, naştere fără sămânţă cine a văzut? Şi spuindu-i a zis îngerul către Născătoarea de Dumnezeu şi Fecioara: veni-va peste tine Duhul Sfânt, şi puterea Celui Prea înalt te va umbri.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. a Născătoarei:

Trimis a fost Gavriil la Fecioara cea curată, şi i-a vestit ei bucurie negrăită: că fără de sămânţă va să zămislească, şi nu se va strica; că va să nască Fiu pe Dumnezeu cel mai înainte de veci şi va să mântuiască pe norodul Său de greşalele lor. Şi mărturiseşte Cel ce m-a trimis pe mine, să zic ţie blagoslovită, bucură-te: că Fecioară vei să naşti, şi după naştere iarăşi vei rămânea Fecioară.

Şi citirea Praznicului deci antifonul dintâi al glasului al 4-lea, prochimen glasul 4.

Stih: Binevestiţi din zi în zi, mântuirea Dumnezeului nostru.

Stih: Cântaţi Domnului cântare nouă, cântaţi Domnului tot pământul.

Toată suflarea să laude pe Domnul

Ev. Luca 10, 38-42; 11, 27-28

  1. Şi pe când mergeau ei, El a intrat într-un sat, iar o femeie, cu numele Marta, L-a primit în casa ei.
  2. Şi ea avea o soră ce se numea Maria, care, aşezându-se la picioarele Domnului, asculta cuvântul Lui.
  3. Iar Marta se silea cu multă slujire şi apropiindu-se, a zis: Doamne, au nu socoteşti că sora mea m-a lăsat singură să slujesc? Spune-i deci să-mi ajute.
  4. Şi, răspunzând, Domnul i-a zis: Marto, Marto, te îngrijeşti şi pentru multe te sileşti;
  5. Dar un lucru trebuie: căci Maria partea bună şi-a ales, care nu se va lua de la ea.
  6. Şi când zicea El acestea, o femeie din mulţime, ridicând glasul, I-a zis: Fericit este pântecele care Te-a purtat şi fericiţi sunt sânii pe care i-ai supt!
  7. Iar El a zis: Aşa este, dar fericiţi sunt cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc.

Psalmul 50

Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea, şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc, şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie Unuia am greşit, şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit, cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi, spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de către păcatele mele, şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi Duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta, şi Duhul Tau cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria măntuirii Tale, şi cu Duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de-ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. 

Pentru rugăciunile  Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curăţeşte mulţimea păcatelor noastre.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. a Născătoarei:

Stih: Miluieşte-mă Dumnezeule după mare milă Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale, curăţeşte fărădelegile noastre.

[Deci Stihira, glasul 6: Trimis a fost din Cer Gavriil arhanghelul (caută înapoi la Slava de la Vecernia cea mare)]

Canonul praznicului

al lui Kir Teofan (Sfantul Teofan, scriitorul de cântări)

Peasna 1

Irmos: Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duhul, şi cuvânt voi răspunde împărătesei Maicii, şi mă voi arăta luminat prăznuind, şi voi cânta minunile ei bucurându-mă.

Să-ţi cânte ţie Stăpână, mişcând  lăuta Duhului, David strămoşul tău, ascultă fiică glas de bucurie de la înger, că-ţi vesteşte ţie bucurie negrăită.

Strig către tine bucurându-mă, pleacă-ţi urechea ta, şi ia aminte mie, celui ce-ţi vestesc dumnezeiască zămislire fără de sămânţă: Că ai aflat Dar înaintea Domnu-lui, care niciodată n-a aflat alta, Preacurată.

Născătoarea de Dumnezeu: Ca să înţeleg, îngere, puterea cuvintelor tale, cum va fi, ceea ce ai zis, spune-mi mai luminat: cum voi zămisli, Fecioară fiind Curată, şi cum voi fi Maica Făcătorului meu?

Cu amăgire gândeşti că-ţi vorbesc, precum mi se pare, şi mă bucur văzând întărirea ta, îndrăzneşte Stăpână, căci Dumnezeu vrând, lesne se săvârşesc şi cele prea slăvite.

Catavasie: Deschide-voi gura mea…

Peasna 3

Irmos: Pe ai tăi cântăreţi, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce eşti izvor viu şi îndestulat, care s-au împreunat ceată duhovnicească întăreşte-i, şi întru dumnezeiască slava ta, cununilor slavei învredniceşte-i.

Născătoarea de Dumnezeu: Lipsit-a domn din Iuda, vremea iată a sosit, întru care se va arăta Hristos nădejdea neamurilor: Iar tu spune-mi cum îl voi naşte pe Acesta, Fecioară fiind.

Cauţi să ştii de la mine Fecioară, chipul zămislirii tale: ci acesta este nespus: Iar Duhul Sfânt cu putere lucrătoare, umbrindu-te pe tine, îl va săvârşi.

Născătoarea de Dumnezeu: Strămoaşa mea primind sfatul şarpelui, din dumne-zeiasca desfătare s-a gonit. Pentru aceasta şi eu mă tem de străină vorba ta, sfiindu-mă de alunecare.

Al lui Dumnezeu mai marele slujitor sunt trimis, să-ţi vestesc ţie Dumnezeiescul sfat, ce te temi, ceea ce eşti cu totul fără prihană, de mine cela ce mai mult mă tem de tine; ce te sfieşti Stăpână de mine, cela ce cu cinste mă sfiesc de tine.

Catavasie: Pe ai tăi cântăreţi…

Sedealna glasul 8, Podobie: Fluierele cele păstoreşti…

Cuvântul lui Dumnezeu acum pe pământ s-a pogorât: îngerul a stătut înaintea Fecioarei, strigând: Bucură-te blagoslovită, ceea ce numai tu una ţi-ai păzit pecetea, în pântece luând pe Cuvântul cel mai înainte de veci şi Domnul:  ca să mântuiască de înşelăciune ca un Dumnezeu neamul omenesc.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.  Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. a Născătoarei:

Podobie: Porunca cea cu taină luând-o întru cunoştinţă, cel fără de trup, în casa lui Iosif degrab a stătut înainte, zicând celei ce nu ştia de nuntă: Cel ce a plecat cu pogorârea cerurile încape, fără schimbare, tot întru tine. Pe Care şi văzându-L în pântecele Tău, luând chip de rob, mă spăimântez a striga către tine: Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară.

Fiind trimis din cer de la Dumnezeu arhistrategul Gavriil, degrabă a stătut înaintea Cetăţii celei însufleţite, arătat grăind către dânsa: vei primi în pântece pe Zămislitorul Fecioară, şi vei naşte pe Acesta neschimbat cu trup; pentru aceasta sunt trimis, ca să-ţi vestesc ţie naşterea cea străină, Curată, şi stau strigând către tine: Bucură-te Mireasă, pururea Fecioară.

Peasna 4

Irmos: Cela ce şade în slavă pe scaunul Dumnezeirii, pe nor uşor a venit Iisus Dumnezeu cel Prea înalt, prin palmă curată, şi a mântuit pe cei ce strigă: Slavă Hristoase puterii Tale. 

Născătoarea de Dumnezeu: Cum că o fecioară oarecare sfinţită era să nască pe  Emanuil, am auzit pe proorocul de demult mai înainte proorocind: Şi poftesc să înţeleg, cum va suferi firea omenească amestecarea Dumnezeirii.

Arătat-a rugul prea slăvirea tainei tale, rămânând nears, primind văpaia. Ceea ce eşti plină de Dar cu totul lăudată: că după naştere vei rămânea Curată, pururea Fecioară.

Născătoarea de Dumnezeu: Cel ce eşti luminat cu strălucirea lui Dumnezeu Atotţiitorului, propovăduitorule al Adevărului Gavriile, grăieşte cele mai ade-vărate: Cum nestricată rămânând curăţia mea, pe Cuvântul voi să nasc cu trup, pe Cel fără de trup.

Cu frică ca o slugă stau înaintea ta Doamnă, şi cu temere Fecioară, acum a privi la tine mă sfiesc: Pentru că, ca ploaia pe lână se va pogorî la tine Cuvântul Tatălui, precum bine a voit.

Catavasie: Cela ce şade în slavă…

Peasna 5

Irmos: Spăimântatu-s-au toate câte sunt, de Dumnezeiască slava ta, că tu Fecioară neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu Cel peste toate şi ai născut pe Fiul cel fără de ani, Carele dăruieşte pace tuturor celor ce te laudă pe tine.

Născătoarea de Dumnezeu: Nu pot înţelege adeverinţa cuvintelor tale, că minuni au fost de multe ori, cu Dumnezeiasca putere făcându-se, semne şi chipuri de ale Legii, iar fecioară nu a născut niciodată, neştiind de bărbat.

Străin lucru se vede, Preacurată, căci şi minunea ta este străină, că tu una vei să primeşti pe Împăratul tuturor în pântece întrupându-Se, şi pe tine mai înainte te-au închipuit zicerile proorocilor, şi vorbele cele ascunse, şi chipurile Legii.

Născătoarea de Dumnezeu: Cel de nimenea necuprins şi de nimenea nevăzut, Acesta cum poate să se sălăşluiască în pântece de Fecioară, care însuşi l-a zidit, şi cum voi şi zămisli pe Dumnezeu Cuvântul, Cel împreună fără de început cu Tatăl şi cu Duhul.

Cel ce s-a făgăduit către strămoşul tău David, să pună din pântecele tău pe scaunul împărăţiei lui, Acela pe tine una frumuseţea lui Iacov, te-a ales spre cuvântătoare sălăşluire.

Catavasie: Spăimântatu-s-au toate…

Peasna 6

Irmos: Strigat-a, mai înainte închipuind îngroparea Ta cea de trei zile, proorocul

Iona în chit rugându-se, din stricăciune mă izbăveşte Iisuse, Împărate al puterilor.

Născătoarea de Dumnezeu: Glasul cel de bucurie al cuvintelor tale primindu-1 Gavriile, de dumnezeiasca veselie m-am umplut: că bucurie îmi spui, şi veselie nesfârşită îmi vesteşti.

Ţie s-a dat bucurie dumnezeiască Maica lui Dumnezeu, ţie toată făptura strigă: Bucură-te, dumnezeiască Mireasă, că tu numai a fi Maică Fiului lui Dumnezeu mai înainte te-a rânduit Curată.

Născătoarea de Dumnezeu: Prin mine să se strice osândirea Evei, prin mine să se răsplătească  datoria astăzi: prin mine să se dea înapoi prea deplin vinovăţia cea de demult.

Făgăduitu-s-a Dumnezeu lui Avraam strămoşului, să se blagoslovească întru sămânţa lui toate neamurile, Curată: iar prin tine sfârşit a luat făgăduinţa astăzi.

Catavasie: Strigat-a mai înainte…

Condacul glasul 8, însuşi Podobia: Apărătoarei Doamnei, pentru biruinţă mulţumiri, izbăvindu-ne din nevoi aducem ţie, Născătoare de Dumnezeu noi robii tăi; ci ca ceea ce ai stăpânire nebiruită, slobozeşte-ne din toate nevoile, ca să strigăm ţie: Bucură-te Mireasă, care nu ştii de mire.

Icos:

Îngerul cel întâistătător din Cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dumnezeu: Bucură-te! Şi împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, Întrupat, s-a înspăimântat şi i-a stat înainte, grăind către dânsa unele ca acestea:

Bucură-te, Cea prin care răsare bucuria;

Bucură-te, Cea prin care piere blestemul;

Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut;

Bucură-te, izbăvirea lacrimilor Evei;

Bucură-te, înălţime, întru care anevoie se suie gândurile omeneşti;

Bucură-te, adâncime, care nu te poţi vedea lesne cu ochii îngereşti;

Bucură-te, că eşti scaun Împăratului;

Bucură-te, că porţi pe Cel ce poartă toate;

Bucură-te, steaua, care arăţi Soarele;

Bucură-te, pântecele dumnezeieştii întrupări;

Bucură-te, Cea prin care se înnoieşte făptura;

Bucură-te, prin care ne închinăm Făcătorului;

Bucură-te, Mireasă care nu ştii de mire.

Peasna 7

Irmos: N-au slujit făpturii înţelepţii lui Dumnezeu, fără decât Făcătorului: Ci groaza focului bărbăteşte călcându-o, s-au bucurat cântând: Cela ce eşti prea lăudat, Domnul Părinţilor, şi Dumnezeule bine eşti cuvântat.

Născătoarea de Dumnezeu: Cum că Lumina cea fără materie va să se împreune cu trupul, pentru multa milostivire, cela ce eşti fără materie, spunându-mi mie luminata bună vestire, şi dumnezeieştile propovăduiri, acum strigi către mine:  Blagoslovit este Preacurată Rodul pântecelui tău.

Îngerul: Bucură-te, Stăpână Fecioară; Bucură-te, Preacurată;       Bucură-te, lăcaşul lui Dumnezeu; Bucură-te, sfeşnicul Luminii, chemarea lui Adam, izbăvirea Evei, Munte sfânt, sfinţenie prea strălucită, şi cămara nemuririi.

Născătoarea de Dumnezeu: Sufletul mi-au curăţit, trupul mi-au sfinţit, Biserică încăpătoare lui Dumnezeu pe mine m-au făcut, cort de Dumnezeu împodobit, lăcaş însufleţit, venirea Preasfântului Duh, şi Maica Vieţii.

Ca o făclie mult luminoasă, şi Cămară de Dumnezeu lucrată, te văd pe tine acum, ca un sicriu de aur: pe Dătătorul Legii primeşte-L dumnezeiască Mireasă, pe Cel ce bine a voit a izbăvi prin tine firea oamenilor cea stricată.

Catavasie: N-au slujit făpturii…

Peasna 8

Irmos: Ascultă, Pruncă Fecioară  Curată, să spună Gavriil voia Celui Preaînalt cea de demult adevărată: fii gata spre primirea lui Dumnezeu; că prin tine, Cel Necuprins cu oamenii va petrece. Pentru aceasta şi bucurându-mă strig: Bine-cuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul.

Ascultă pruncă Fecioară Curată, să zică Gavriil sfatul cel prea înalt cel de demult adevărat: Fii gata spre primirea lui Dumnezeu, că prin tine Cel necuprins, cu oamenii va să petreacă. Pentru aceasta şi bucurându-mă strig: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Născătoarea de Dumnezeu: Toată mintea omenească se biruieşte, răspuns-a Fecioara, cercând cele prea slăvite, care grăieşti mie: îndulcitu-m-am de cuvintele tale, dar mă tem spăimântându-mă, ca prin amăgire ca pe Eva să nu mă trimiţi departe de la Dumnezeu. Dar încă iată strig: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnu-lui pe Domnul.

Iată s-a dezlegat ţie îndoirea, zise spre acestea Gavriil: că bine ai zis: lucru cu anevoie de înţeles, care se pleacă auzelor tale, însă nu te îndoi ca de o amăgire, ci ca unui lucru crede; ca eu să strig: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Născătoarea de Dumnezeu: Această lege este de la Dumnezeu oamenilor, cea Preacurată iarăşi a zis: prin însoţirea cea de obşte naşterea să se facă: nu ştiu ci cum zici că voi naşte? Mă tem, ca nu cumva să-mi grăieşti cu amăgire. Dar încă iată strig: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Cuvintele care îmi grăieşti Curată (îngerul iar a strigat) obişnuite sunt naşterii oamenilor celor muritori, iar vestesc, Carele va să se întrupeze mai presus de cuvânt şi de gând, precum ştie. Pentru aceasta şi bucurându-mă strig: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Născătoarea de Dumnezeu: Te arăţi mie grăitor de adevăr, zis-a Fecioara. Căci vestitor de bucurie de obşte ai venit, încă sufletul mi-am curăţit cu Duhul, după cuvântul tău să-mi fie mie, să se sălăşluiască întru mine Dumnezeu, către Carele strig împreună cu tine: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Catavasie: Ascultă Pruncă Fecioară…

Peasna 9

Pripelile praznicului: Binevesteşte pământule bucurie mare, lăudaţi Ceruri mărirea lui Dumnezeu.

Irmos: Ca de un sicriu însufleţit al lui Dumnezeu, nicicum să nu se atingă mâna celor necredincioşi, iar buzele credincioşilor fără tăcere Născătoarei de Dumne-zeu glasul îngerului cântând, cu bucurie să strige: Bucură-te, ceea ce eşti plină de Dar, Domnul este cu tine.

Pripeală: Binevesteşte pământule bucurie mare, lăudaţi Ceruri mărirea lui Dumnezeu.

Mai presus de gând zămislind pe Dumnezeu, de obiceiurile firii te-ai tăinuit Fecioară: căci tu întru naştere, de cele ce sunt ale maicilor, ai scăpat, decât firea cea stricăcioasă mai presus fiind. Pentru aceasta după vrednicie auzi: bucură-te ceea ce eşti plină de Dar, Domnul este cu tine.

Cum izvorăşti lapte Fecioară Preacurată, nu poate să spună limba pământească; că arăţi lucru înstrăinat de fire, hotarele legii celei după naştere covârşindu-le. Pentru aceasta după vrednicie auzi: bucură-te ceea ce eşti plină de Dar, Domnul este cu tine.

Cu taină întru Sfintele Scripturi s-a grăit de tine Maica Celui Prea înalt, căci scară mai înainte de demult pe tine închipuindu-te, Iacov văzând a zis: suirea lui Dumnezeu este aceasta. Pentru aceasta după vrednicie auzi: bucură-te ceea ce eşti plină de Dar, Domnul este cu tine.

Minunat semn lui Moise, arătătorului de cele sfinte, rugul şi focul a arătat, şi căutând sfârşitul întru curgerea vremii, a zis: La o Fecioară Curată voi privi, căreia ca unei Născătoare de Dumnezeu se va zice: bucură-te, ceea ce eşti plină de Dar, Domnul este cu tine.

Daniil, munte înţelegător pe tine te-a numit Isaia, Născătoare de Dumnezeu, şi Ghedeon te-a văzut ca o lână; iar David sfinţenie te zice, şi altul Uşă. Iar Gavriil ţie strigă: Bucură-te, ceea ce eşti plină de Dar, Domnul este cu tine.

Catavasie: Ca de un sicriu însufleţit…

Svetlina, Podobie: Cu ucenicii să ne suim…

Mai marele voievod al puterilor îngereşti, de la Dumnezeu Atotţiitorul a fost trimis la cea Curată şi Fecioară, să-i vestească ei minune străină, şi negrăită pentru că Dumnezeu ca un om dintr-însa va să se facă Prunc fără de sămânţă, iarăşi zidind tot neamul omenesc: Noroade binevestiţi înnoirea lumii.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.  Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. a Născătoarei:

Altă svetlină, Podobie: Muieri auziţi…

Taina lui Dumnezeu cea din veci se descoperă astăzi: Dumnezeu Cuvântul pentru milostivire se face Fiu Fecioarei Maria, şi Gavriil vesteşte bucuria bunei vestiri, cu carele împreună să strigăm către dânsa: Bucură-te, Maica Domnului!

Toată suflarea să laude pe Domnul… şi cântăm stihirile pe 4, glas 1

Podobie: Ceea ce eşti bucuria Cetelor cereşti şi pe pământ oamenilor tare folositoare, Preacurată Fecioară miluieşte-ne pe noi cei ce scăpăm la tine. Că nădejdile noastre, după Dumnezeu, întru tine le-am pus, Născătoare de Dumnezeu.

Din crugurile cereşti zburând Gavriil în Nazaret, a venit la Fecioara Maria strigând către dânsa: Bucură-te, că vei să zămisleşti Fiu pe Cel mai de demult decât Adam, pe Făcătorul veacurilor şi Izbăvitorul tuturor celor ce-ţi strigă ţie: Bucură-te, Curată.

Gavriil Fecioarei, bună vestire din Cer aducându-i, a strigat: Bucură-te: vei să zămisleşti în pântecele tău, pe Cel ce va să încapă întru tine, şi întru toate este neîncăput: şi Născătoare vei să te arăţi, Celui ce a răsărit din Tatăl mai înainte de Luceafăr.

Cuvântul cel împreună veşnic cu Tatăl, Cel fără de început, nedespărţindu-se de cei de sus, acum a venit la cei de jos, pentru îndurarea cea multă, milostivire luând spre alunecarea noastră, şi sărăcia lui Adam primind, s-a închipuit în cel străin.

Cel ce este din Tatăl din veci, şi din Maică sub vremi, arătându-Se lumii Cuvântul cel mai presus înfiinţat, chipul robului primeşte şi se face trup, nedepărtându-se de Dumnezeire, şi pe Adam iar l-a zidit în pântecele celeia ce L-a zămislit pe El fără sămânţă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.  Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. a lui  Teofan:

Taina cea din veac se descoperă astăzi, şi Fiul lui Dumnezeu, Fiu omului se face:

ca luând ce este mai prost, să-mi dea mie ce este mai bun. Amăgitu-s-a de demult

Adam poftind să fie Dumnezeu, şi n-a fost, iar Dumnezeu om se face, ca să facă pe Adam Dumnezeu; să se veselească făptura, şi să salte firea, că arhanghelul stă cu frică înaintea Fecioarei, şi-i aduce ei bucurie împotriva întristării: Cela ce Te-ai făcut om pentru milostivirea milei, Dumnezeul nostru slavă Ţie!

Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, Care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărim.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.  Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. a Născătoarei

Doamne, miluieşte-ne! ( de 3 ori)

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

 

 

 

Acest articol a fost publicat în Căsătorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s