Epistola întâia către Timotei a Sfântului Apostol Pavel – Capitolul 4
1. Dar Duhul grăieşte lămurit că, în vremurile cele de apoi, unii se vor depărta de la credinţă, luând aminte la duhurile cele înşelătoare şi la învăţăturile demonilor,
2. Prin făţărnicia unor mincinoşi, care sunt înfieraţi în cugetul lor.
3. Aceştia opresc de la căsătorie şi de la unele bucate, pe care Dumnezeu le-a făcut, spre gustare cu mulţumire, pentru cei credincioşi şi pentru cei ce au cunoscut adevărul,
4. Pentru că orice făptură a lui Dumnezeu este bună şi nimic nu este de lepădat, dacă se ia cu mulţumire;
5. Căci se sfinţeşte prin cuvântul lui Dumnezeu şi prin rugăciune.
Taina Căsătoriei 
http://www.ioanguradeaur.ro/604/omilia-xii-2/
„„Oprind a se căsători, zice, şi de la unele bucate.” Şi de ce n-a mai spus şi de celelalte învăţături greşite? Apoi a făcut aluzie şi la acelea, zicând în general: „luând aminte la duhurile cele înşelătoare, şi la învăţăturile demonilor”. Căci el nu voia a băga în sufletul oamenilor, de pe acum, asemenea idei, ci numai ceea ce îşi luase de la început — ca de pildă ferirea de mâncări — aceea le-a arătat. „Care Dumnezeu le-a făcut, spre gustare cu mulţumire, pentru cei credincioşi şi pentru cei ce au cunoscut adevărul.”
Dar celor necredincioşi nu? Apoi cum şi celor necredincioşi, în timp ce legea îi opreşte de la anumite mâncăruri? Deci cum? Oare dezmierdarea în mâncări nu este împiedicată? Ba încă foarte tare. Şi de ce a fost împiedicată, dacă a fost făcută de Dumnezeu spre împărtăşire? Pentru că şi pâinea a făcut-o, însă necumpătarea în mâncarea ei a împiedicat-o; şi vinul 1-a făcut, dar necumpătarea în băutură a împiedicat-o. Apostolul nu porunceşte a se depărta de dezmierdare în bucate ca de ceva necurat, ci pentru că prin necumpătare moleşeşte sufletul. „Pentru că orice făptură a lui Dumnezeu, zice, este bună şi nimic nu este de lepădat, dacă se ia cu mulţumire.” Apoi dacă este făptura lui Dumnezeu, este bună — căci „toate erau bune foarte” — zice Moise în Cartea Facerii. Când zice „făptura lui Dumnezeu” apostolul a făcut aluzie în genere la toate cele ce sunt spre mâncare, şi deja smulge mai dinainte rătăcirea celor care au introdus materia ca fără început, şi spun că mâncărurile sunt din acea materie. Aşadar, dacă ceea ce a făcut Dumnezeu este bun, zici tu, ce înseamnă expresia: „Căci se sfinţeşte prin cuvântul lui Dumnezeu şi prin rugăciune”? Se desprinde de aici că, fiind necurată, se sfinţeşte. Nu aceasta o spune apostolul, ci aici el se adresează către aceia care credeau că pot fi unele dintre ele spurcate. Prin urmare aici el stabileşte două lucruri principale: cel dintâi, că nimic făcut de Dumnezeu nu este spurcat, şi al doilea, că de s-ar spurca, tu ai doctoria: opreşte-te, înseamnă-1, mulţumeşte şi slăveşte pe Dumnezeu, şi atunci orice necurăţie a dispărut.
„Aşadar, zici tu, putem curăţi în acest chip şi jertfele cele jertfite idolilor?” Dacă nu ştii că a fost jertfit idolilor, desigur că le vei putea curăţi în felul acesta; iar dacă ai ştiut, şi totuşi te-ai împărtăşit din ele, necurat vei fi, şi nu pentru că este jertfă idolească, ci pentru că poruncindu-ţi-se a nu te împărtăşi cu demonii, tu prin acele mâncări te-ai împărtăşit, încât nici acele mâncăruri nu sunt de la natură necurate, ci necurăţenia le vine de la intenţia ta, şi de la neascultare. Aşadar, nu este necurată mâncarea de carne de porc? „Nu, zice el; dacă ai luat cu mulţumire, cu cumpătare; necurată nu este decât intenţia, sau voia cea liberă a ta, care nu mulţumeşte lui Dumnezeu.”
Sunt total de acord cu tine
Mda… sincer e prima oara cand aud de asta :P