Omul care are cuvânt Îl are pe Dumnezeu!

Tu te duci în faţa cuiva, te perpeleşti pe jos şi spui: „Îţi dau cuvântul meu de onoare, ajută-mă, ca ai să vezi cât bine îţi fac şi eu!” Tu îl ajuți şi dacă te-ar lăsa în pace ar fi bine, dar te mai şi încurcă mai rău şi nici binele nu ţi-l mai întoarce niciodată!

Omul care are cuvânt Îl are pe Dumnezeu! Dar omul care nu are cuvânt, Îl mai are pe Dumnezeu? Nu-L are! De ce? „La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul.” Omul fără cuvânt este om fără Dumnezeu! El devine duşmanul lui Dumnezeu, de ce? Pentru că prin faptele lui, te fac pe tine să-L huleşti pe Dumnezeu! Ce spune cel care merge la biserică şi-l vede pe cel fără cuvânt? „Uite se face că nu mă cunoaşte! Tot el m-a dat şi în judecată! Ce fel de creştin e ăsta? Eu nu mă mai duc la biserică de acum!” Şi eu vin spun: Când şi-a dat cuvântul în faţa ta şi şi-a cerut să-l ajuţi, era Dumnezeu de faţă? Nu! Era mintea ta care ţi-a spus: „Hai să fac şi eu un bine!” Această mârlănie omenească este certificată de cuvântul: „Binele dacă nu-i făcut bine, nu este bine!” Atunci când faci bine şi primesti înapoi rău, înseamnă că ţi-a testat Dumnezeu credinţa! Dar când permanent faci bine şi primeşti numai rău, e încercare de la diavol să te zdruncine în credinţă.
https://www.youtube.com/watch?v=iqKBhI0gDkY

Publicat în Căsătorie | Lasă un comentariu

Marţi seara – Glasul al 7-lea: Auzit-am taina rânduielii Tale, Hristoase

dsc_2281

din Noul Theotokarion. Canoanele Aghiorite ala Maicii Domnului
Editura Doxologia

Marţi seara – Glasul al 7-lea

Canonul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

Facere a Sfântului Mitrofan al Smirnei

Al căruia acrostih este: «Pe Stăpâna tuturor o binecuvintez acum de şapte ori»

Cântarea 1. Glasul al 7-lea Irmosul:

«Cu voia Ta, Doamne, întru învârtoşarea pământului s-a schimbat firea apelor cea mai lesne curgătoare; pentru aceasta, neudat trecând Israel cu picioarele, cântă ţie cântare de biruinţă».

Citește în continuare

Publicat în Căsătorie | 1 comentariu

cel legat de semenul său cu lanţul dragostei de Hristos niciodată nu va pune capăt prieteniei

dsc_1118

din PSB 23 – Omilii la Matei

Sf Ioan Gura de Aur

OMILIA LX

„Dacă-ţi va greşi fratele tău, mergi,

mustră-l între tine şi el singur;

dacă te va asculta, ai cîştigat pe fratele tău (Matei l8, l5)”

I

Pentru că vorbise foarte aspru împotriva celor ce smintesc pe alţii şi-i înfricoşase în multe chipuri, iată cum Hristos îi smereşte şi pe cei ce-au fost smintiţi, ca să nu ajungă din pricina asta iarăşi nepăsători şi ca nu cumva, socotind că toată vina a fost aruncată pe cei ce i-au smintit, să cadă în alt păcat, să ajungă mîndri, să ducă viaţă fără grijă şi să dorească să fie slujiţi în toate. De aceea Hristos porunceşte ca mustrarea pentru greşeli să se facă numai între cei doi, pentru ca să nu ajungă, prin mărturia mai multor oameni, mai apăsătoare învinuirea, iar cel vinovat să se încăpăţîneze şi să fie greu de îndreptat. De aceea a spus: „Mustră-l între tine şi el singur; şi dacă te va asculta, ai cîştigat pe fratele tău „. Citește în continuare

Publicat în Căsătorie | Lasă un comentariu

la Sfântul Nicolae

aa

http://www.doxologia.ro/sfantul-ierarh-nicolae-arhiepiscopul-de-mira-lichiei

Publicat în Căsătorie | Lasă un comentariu

Luni seara – Glasul al 7-lea: îndrăgostit de bună cuviinţa ta

dsc_3062

din Noul Theotokarion. Canoanele Aghiorite ala Maicii Domnului
Editura Doxologia

Luni seara – Glasul al 7-lea

Canonul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

Facere a lui Clement

Cum se vede în următoarele tropare ale Născătoarei

Cântarea 1. Glasul al 7-lea

Irmosul: «Lui Dumnezeu Celui ce a ajutat lui Moise în Egipt de a scos pe Israel şi a scufundat pe Faraon în marea Roşie, cântare de biruinţă să-I cântăm că S-a preaslăvit».

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi

Citește în continuare

Publicat în Căsătorie | Lasă un comentariu

Duminică seara – Glasul al 7-lea: Pleacă urechea ta cea iubitoare de bine spre mine

dsc_3555

din Noul Theotokarion. Canoanele Aghiorite ala Maicii Domnului
Editura Doxologia

Duminică seara – Glasul al 7-lea

Canonul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

Facere a Sfântului Andrei Criteanul

[mai tre corectat]

Al căruia acrostih este: «Cum voi trece cu vederea al şaptelea plâns?»

Cântarea 1. Glasul al 7-lea

 Irmosul: «Cu voia Ta, Doamne, întru învârtoşarea pământului s-a schimbat firea apelor cea mai lesne curgătoare; pentru aceasta, neudat trecând Israel cu picioarele, cântă ţie cântare de biruinţă».

 

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi

Mă cutremur de osânda hotărârii, Fecioară, căci mai înainte de pedeapsă faptele mele amarnic mă osândesc, pentru aceasta mai înainte de a primi cercarea cercetării ce mă aşteaptă, mân­tuieşte-mă. Citește în continuare

Publicat în Căsătorie | Lasă un comentariu

FEMEIA GÂRBOVĂ

Părintele Nicolae Steinhardt

Din „Dăruind vei dobândi”
Nicolae Steinhardt
Editura Manastirii Rohia,  2006

FEMEIA GÂRBOVĂ

(Duminica a 27-a după Rusalii)

Ca şi altor pătimitori, Domnul, din proprie iniţiativă şi nesolicitat, îi vine în ajutor femeii gârbove pe care o află printre enoriaşii unei sinagogi într-o zi de sâmbătă. Din milă şi bunătate; întru mărirea lui Dumnezeu; ca să se vădească puterea Tatălui şi a Fiului. O vede, o cheamă, o vindecă – totul în pripă, cu iuţeala fulgerului. Textul istorisirii evanghelice nu-i mai puţin concis şi ritmat decât al celebrei scrisori prin care, din Orient, Cezar vestea senatului: veni, vedi, vici.

Vezi articol original 1,725 de cuvinte mai mult

Publicat în Căsătorie | Lasă un comentariu

Sâmbătă seara – Glasul al 7-lea: Râuri de vindecări izvorăşti, Născătoare de Dumnezeu, Fe­cioară, şi opreşti bolile şi dai veselie celor ce te laudă pe tine

dsc_3291

din Noul Theotokarion. Canoanele Aghiorite ala Maicii Domnului
Editura Doxologia

Sâmbătă seara – Glasul al 7-lea

Canonul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

Facere a Sfântului Ioan al Evhaitelor

[mai tre corectat]

Cântarea 1. Glasul al 7-lea

Irmosul: «Cu voia Ta, Doamne, întru învârtoşarea pământului s-a schimbat firea apelor cea mai lesne curgătoare; pentru aceasta, neudat trecând Israel cu picioarele, cântă ţie cântare de biruinţă».

 

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi

 

Prihană nu este întru tine, Preanevinovată Fecioară. Fru­moasă şi cu totul Iară nici o pată eşti, Stăpână, precum a zis oarecând Solomon, cântându-te în Cântarea Cântărilor, cea aproape de Făcătorul tău. Citește în continuare

Publicat în Căsătorie | Lasă un comentariu

Atracţia sufletească şi trupească este bună sau rea?

aposp6.jpg

Din „Langa Parintele Porfirie”
Editura Bunavestire 2002

Odată l-am întrebat: „Preacuvioase, această atracţie sufletească şi trupească, care se iveşte între bărbat şi femeie, este diavolească?”. Părintele mi-a răspuns: „Uneori da, alteori nu. Depinde”. Citește în continuare

Publicat în Atracţie, Pr.Porfirie, Soţ/Soţie | 1 comentariu

Aţi văzut ce lucru delicat este pentru o femeie să poarte în pântece un copil? Câtă răspundere şi câtă cinste!

Din “Ne vorbește părintele Porfirie” (cap. “Despre educația copiilor”)

Editura Bunavestire

Galați, 2003, trad. Ierom. Evloghie (Theofan) Munteanu

Preluat de AICI

Educaţia copiilor începe din ceasul zămislirii lor. Embrionul aude şi simte în pântecele maicii lui. Da, aude şi vede cu ochii mamei. Percepe mişcările şi simţămintele ei, deşi mintea lui încă nu s-a dezvoltat. Se întunecă chipul mamei, se întunecă şi el. Se enervează mama, se enervează şi el. Tot ceea ce simte mama – tristeţe, durere, teamă, nelinişte – trăieşte şi el. Dacă mama nu doreşte embrionul, dacă nu-l iubeşte, el simte şi se răneşte sufleţelul lui, iar aceste răni îl însoţesc toată viaţa. La fel se întâmplă cu simţămintele sfinte ale mamei: când are bucurie, pace, iubire pentru embrion, le transmite tainic şi acestuia, precum se întâmplă cu copiii născuţi.

De aceea trebuie ca mama să se roage mult în perioada sarcinii şi să iubească embrionul, să mângâie pântecele, să citească psalmi, să cânte tropare, să trăiască o viaţă sfântă. Acest lucru este aducător de folos şi pentru ea, dar este şi o jertfă de dragul embrionului, ca să devină copilul ei sfânt, să dobândească de la început trăsături sfinte. Aţi văzut ce lucru delicat este pentru o femeie să poarte în pântece un copil? Câtă răspundere şi câtă cinste!

O să vă spun ceva legat de alte fiinţe vii dar neraţionale, şi o să înţelegeţi puţin. În America au făcut următorul experiment: în două săli identice, cu aceleaşi temperaturi, acelaşi pământ şi aceeaşi umezeală, se plantează flori. Există, însă, o deosebire: într-una din săli pun o muzică liniştită, odihnitoare. Rezultatul? Ce să vă spun! Florile din această sală prezintă uriaşe diferenţe faţă de celelalte. Au altă putere de viaţă, culoarea lor este mai frumoasă, iar creşterea cu mult mai grabnică.

Publicat în Căsătorie | 2 comentarii

simțea ceva în inima sa. Simțea o căldură, un val de dragoste, o bucurie, ceva…

Căsătorie prin…rugăciune

Osios-Porfyrios-Kafsokalyvitis

            O tânără, care se îndrăgostise de un tânăr și nu știa dacă el o vrea, a venit la Cuviosul Porfirie și i-a spus:

–     Părinte, vreau să mă căsătoresc cu cutare.

Atunci Cuviosul i-a răspuns:

–     Vei face rugăciune și voi face și eu la cutare oră. Ne vom ruga amândoi pentru el și dacă va vrea Dumnezeu, îl va lumina.

Și au făcut multă rugăciune și ea și Cuviosul Porfirie, iar acel bărbat, la acea oră, simțea ceva în inima sa. Simțea o căldură, un val de dragoste, o bucurie, ceva…

După o vreme merge la Cuviosul Porfirie (căci și el îl cunoștea) și-i spune:

–     Părinte, în ultima vreme ceva se întâmplă cu mine. În fiecare zi la cutare oră, simt ceva în inimă.

–     Ce simți?, l-a întrebat Cuviosul.

–     O căldură, o dulceață, o amorțeală. Ceva se întâmplă. Și vreau să vă spun și altceva, Părinte. Acum când am venit aici să mă spovedesc, afară am văzut o tânără așteptând. Nu știți, este căsătorită? Mi-a făcut o deosebită impresie.

–     Vom vedea, i-a spus Cuviosul. O vei cunoaște și vei vedea.

Și în cele din urmă, așa cum v-ați dat seama, s-au căsătorit. Cum au izbutit? Căci tânăra nici nu i-a vorbit, nici nu și-a pus rațiunea și nici istețimea ei la lucru. Adică istețime a pus, însă o istețime de tip duhovnicesc. Nu a acționat omenește. Nu a acționat cu măiestria lumească, ci prin rugăciune. Lucruri practice, nu-i așa?

Și Cuviosul Porfirie a făcut o familie frumoasă prin rugăciunea sa și a tinerei care a mers să se spovedească la el.

Cu adevărat rugăciunea face minuni!

Extras din Omilia Pr. Andrei Konanu.

Publicat în Căsătorie | Lasă un comentariu

Numai dumnezeiescul har poate să ne schimbe. Noi, singuri, nu putem nimic. Harul ne va da totul.

DSC_8756

Adâncul omului se transformă numai când vine harul lui Dumnezeu

Ne vorbeşte părintele Porfirie – Viaţa şi cuvintele, traducere din limba greacă de Ieromonah Evloghie Munteanu, Editura Egumeniţa, 2003, pp. 250-251

Fericitul Augustin scrie undeva că meditaţiile îl preocupau, şi se încurca în discuţii. Vedeţi, aici discuta „omul cel vechi” cu „cel nou”, cu omul cel în Hristos. Discuta. Mie nu-mi place să discut cu omul cel vechi. Adică, mă trage pe la spate de rasă, dar îndată întind mâinile către Hristos şi astfel îl dispreţuiesc prin dumnezeiescul har, nu mă gândesc la el. Precum pruncul deschide mâinile şi se aruncă în braţele mamei sale, aşa fac şi eu. Este o taină, nu ştiu dacă aţi înţeles subţirimea ei.

Când vă străduiţi să fugiţi, în lipsa harului, de omul cel vechi, îl trăiţi. Prin har, însă, nu vă mai preocupă. Există în adânc. Toate rămân înlăuntrul nostru, şi cele urâte; nu se pierd. Prin har, însă, se prefac, se preschimbă. Nu spune rugăciunea Ceasului al nouălea „ca lepădând pe omul cel vechi, întru cel nou să ne îmbrăcăm şi Ţie să vieţuim, Stăpânului nostru”?

Hristos voieşte să ne unim cu El şi aşteaptă afară de uşa sufletului nostru. De noi atârnă să primim harul dumnezeiesc. Numai dumnezeiescul har poate să ne schimbe. Noi, singuri, nu putem nimic. Harul ne va da totul. Noi să ne străduim să împuţinăm egoismul şi iubirea de sine. Să fim smeriţi. Să ne dăruim lui Hristos şi toate cele împotrivitoare, trupeşti şi sufleteşti, vor pleca.

 

Publicat în Căsătorie | Lasă un comentariu

Căsătorie sau celibat

aposp6.jpg

Din „Langa Parintele Porfirie”
Editura Bunavestire 2002

Într-o după-amiază de vară, stăteam aşezaţi sub un brad, ascultînd cuvintele Părintelui, cîţiva tineri, şase-şapte prieteni, pe atunci necăsătoriţi: „Să nu vă chinuiască problema opţiunii între căsătorie şi celibat. Citește în continuare

Publicat în Căsătorie, Pr.Porfirie | 4 comentarii

Înainte spre sfinţire!

kali1968.jpg

Din „Langa Parintele Porfirie”
Editura Bunavestire 2002

Un tînăr credincios, ce se căsătorise cu o tînără care nu prea avea nici o legătură cu credinţa, s-a dus la Părintele să-i ceară sfatul. Părintele, pus în faţa faptului împlinit, „a înţeles” imediat care erau slăbiciunile soţiei tînărului, aşa că i-a spus acestea: „Acum, înainte, spre sfinţire! Nu mai ai altă soluţie. Te vei lupta în fiecare zi tot mai mult să te sfinţeşti, iar soţia ta, văzîndu-ţi chipul strălucind de bucuria lui Hristos, va fi geloasă şi va voi să te imite”. Părintele găsea cea mai bună soluţie pentru fiecare problemă.

Publicat în Gelozie, Pr.Porfirie, Soţ/Soţie | Lasă un comentariu

Părintele Porfirie: Despre femei

porfyrios1.jpg
Din „Amintiri despre batranul Porfirie”
Editura Bunavestire 2002

Unui frate i-a spus acestea:
«Dacă vreodată te ceartă soţia ta că te ocupi prea mult de cele bisericeşti, să nu-i răspunzi. Du-te şi plimbă-te şi, cînd i-a trecut şi găteşte în bucătărie, du-te la ea, mîngîi-o uşor pe cap sau sărut-o pe obraz. Asta o va îmbuna şi va uita tot ce-ai făcut înainte». Citește în continuare

Publicat în Bărbat/Femeie, Gelozie, Pr.Porfirie, Suferinţă | 1 comentariu

Aceleași lucruri sunt valabile și pentru tată

Sfaturi pentru mamele însărcinate

 (Agapie Monahul, Flacăra dumnezeiască pe care a aprins-o în inima mea Părintele Porfirie, Editura Bunavestire Bacău, 2005, pp. 103)

Odată Părintele i-a spus unui pediatru:

– Să le spui mamelor să simtă cât de mult le-a cinstit Dumnezeu, care le-a învrednicit să devină mame. Din momentul în care poartă în pântece embrionul conceput, au o a doua viață. Să vorbească pruncului încă nenăscut și să-l mângâie, prin propriul lor pântece, iar fătul va simți mângâierea în chip tainic. Citește în continuare

Publicat în Căsătorie | Lasă un comentariu

Vineri seara – Glasul al 6-lea: Umple smerită inima mea, Buno, cu harul tău

dsc_9559

din Noul Theotokarion. Canoanele Aghiorite ala Maicii Domnului
Editura Doxologia

Vineri seara – Glasul al 6-lea

Canonul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

Facere a Sfântului Ioan Damaschinul

Cântarea 1. Glasul al 6-lea

Irmosul: «Ajutător şi acoperitor S-a făcut mie spre mântuire; Acesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe El, Dumnezeul Părintelui meu, şi-L voi înălţa pe El, căci cu slavă S-a preaslăvit».

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi 

Umple smerită inima mea, Buno, cu harul tău, ca să-ţi strig ţie cu glas de bucurie: Bucură-te, Fecioară nenuntită; bucură-te, Maica vieţii; bucură-te, lauda îngerilor. Citește în continuare

Publicat în Căsătorie | Lasă un comentariu

Joi seara – Glasul al 6-lea: păzind înseninată inima mea

dsc_9598

din Noul Theotokarion. Canoanele Aghiorite ala Maicii Domnului
Editur Doxologia

Joi seara – Glasul al 6-lea

Canonul Presfintei Născătoare de Dumnezeu.

Facere a Cuviosului Părintelui nostru Pavel, Episcop de Amorio în Frigia

Al căreia acrostih este: «Dă-mi, Fecioară, lacrimi de pocăinţă»

Cântarea 1.

Glasul al 6-lea

Irmosul:

«Ca pe uscat umblând Israel cu picioarele prin adânc, pe Faraon prigonitorul văzându-l înecat, striga: Să cântăm lui Dumnezeu cântare de biruinţă».

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi

Stăpână, primeşte plânsul din inimă întinată, Preanevino­vată, şi din buze spurcate şi spală-mă de întinăciunea patimilor şi a cumplitelor păcate, ca să te slăvesc pe tine.

Citește în continuare

Publicat în Căsătorie | 1 comentariu

Canon de rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioară Maria la Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României

dsc_3844

Cântarea 1, glasul 1.

Irmosul:

Cântare de biruinţă să cântăm toţi lui Dumnezeu, Celui Ce a făcut semne minunate cu braţ înalt şi a mântuit pe Israel, că S-a preamărit.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ceea ce Singură ai născut Întrupat sub ani pe Dumnezeul Cel fără de ani, Preasfântă Curată, vindecă toate patimile preaticălosului meu suflet, cele de mulţi ani.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Rănile sufletului meu, Preacurată, înfocarea inimii şi schimbările minţii, pierde-le ca o Bună cu rugăciunile tale.

Citește în continuare

Publicat în Căsătorie | Lasă un comentariu

nimeni să nu întreacă măsura şi să nu nedreptăţească pe fratele său, în această privinţă, căci Domnul este răzbunător pentru toate acestea

dsc_3840

Ap. I Tesaloniceni 4, 1-12

Fraţilor, vă rugăm şi vă îndemnăm în Domnul Iisus, ca, aşa cum se cuvine să umblaţi şi să plăceţi lui Dumnezeu – în care chip şi umblaţi – aşa să sporiţi tot mai mult, fiindcă ştiţi ce porunci v-am dat, prin Domnul Iisus. Căci voia lui Dumnezeu aceasta este: sfinţirea voastră; să vă feriţi de desfrânare, ca să ştie fiecare dintre voi să-şi stăpânească vasul său în sfinţenie şi cinste, nu în patima poftei, cum fac neamurile, care nu cunosc pe Dumnezeu. Şi nimeni să nu întreacă măsura şi să nu nedreptăţească pe fratele său, în această privinţă, căci Domnul este răzbunător pentru toate acestea, după cum v-am şi spus mai înainte şi v-am dat mărturie. Căci Dumnezeu nu ne-a chemat la necurăţie, ci la sfinţire. De aceea, cel ce dispreţuieşte (acestea) nu dispreţuieşte un om, ci pe Dumnezeu, Care vi l-a dat pe Duhul Său cel Sfânt.

Despre iubirea frăţească nu aveţi trebuinţă să vă scriu, pentru că voi înşivă sunteţi învăţaţi de Dumnezeu ca să vă iubiţi unul pe altul. Aceasta o şi faceţi, faţă de toţi fraţii din întreaga Macedonie. Dar vă îndemnăm, fraţilor, să prisosiţi mai mult! Şi să râvniţi ca să trăiţi în linişte, să faceţi fiecare cele ale sale şi să lucraţi cu mâinile voastre, precum v-am dat poruncă, ca să umblaţi cuviincios faţă de cei din afară (de Biserică) şi să nu aveţi trebuinţă de nimeni.

Publicat în Căsătorie | Lasă un comentariu