Conferinta 14 martie 2008, Drobeta Turnu Severin

Maica Siluana

Despre Familia creştină

Video => AICI

Poate fi descarcată de AICI

Cuvânt de învãtãturã

Al celui între sfinti Pãrintelui nostru Ioan Gurã de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului,
în sfânta si luminata zi a slãvitei si mântuitoarei Învieri a lui Hristos, Dumnezeul nostru

De este cineva credincios si iubitor de Dumnezeu, sã se bucure de acest Praznic frumos si luminat.

De este cineva slugã înteleaptã, sã intre, bucurându-se, întru bucuria Domnului sãu.

De s-a ostenit cineva postind, sã-si ia acum rãsplata.

De a lucrat cineva din ceasul cel dintâi, sã-si primeascã astãzi plata cea dreaptã.

De a venit cineva dupã ceasul al treilea, multumind sã prãznuiascã.

De a ajuns cineva dupã ceasul al saselea, sã nu se îndoiascã nicidecum, cãci cu nimic nu va fi pãgubit.

De a întârziat cineva pânã în ceasul al nouãlea, sã se apropie, nicidecum îndoindu-se.

De-a ajuns cineva abia în ceasul al unsprezecelea, sã nu se teamã din pricina întârzierii, cãci darnic fiind Stãpânul, primeste pe cel din urmã ca si pe cel dintâi, odihneste pe cel din al unsprezecelea ceas ca si pe cel ce a lucrat din ceasul dintâi; si pe cel din urmã miluieste si pe cel dintâi mângâie; si acelui plãteste, si acestuia dãruieste; si faptele le primeste; si gândul îl tine în seamã, si lucrul îl pretuieste, si vointa o laudã.

Pentru aceasta, intrati toti întru bucuria Domnului nostru: si cei dintâi si cei de-al doilea luati plata.

Bogatii si sãracii, împreunã bucurati-vã. Cei ce v-ati înfrânat si cei lenesi, cinstiti ziua. Cei ce ati postit si cei ce n-ati postit, veseliti-vã astãzi.

Masa este plinã, ospãtati-vã toti. Vitelul este mult, nimeni sã nu iasã flãmând.

Gustati toti din ospãtul credintei: împãrtãsiti-vã toti din bogãtia bunãtãtii.

Sã nu se plângã nimeni de lipsã, cã s-a arãtat împãrãtia cea de obste.

Nimeni sã nu se tânguiascã pentru pãcate cã din mormânt, iertare a rãsãrit.

Nimeni sã nu se teamã de moarte, cã ne-a izbãvit pe noi moartea Mântuitorului; si a stins-o pe ea cel ce a fost tinut de ea.

Prãdat-a iadul, Cel ce s-a pogorât în iad; umplutu-l-a de amãrãciune fiindcã a gustat din Trupul Lui.

Si aceasta mai înainte întelegând-o, Isaia a strigat: Iadul s-a amãrât întâmpinându-Te pe Tine jos: amãrâtu-s-a cã s-a stricat.

S-a amãrât cã a fost batjocorit; s-a amãrât cã a fost omorât, s-a amãrât cã s-a surpat, s-a amãrât cã a fost legat.

A prins un trup si de Dumnezeu a fost lovit.

A prins pãmânt si s-a întâlnit cu cerul.

A primit ceea ce vedea si a cãzut prin ceea ce nu vedea.

Unde-ti este moarte, boldul?

Unde-ti este iadule, biruinta?

Înviat-a Hristos si tu ai fost nimicit.

Sculatu-s-a Hristos si au cãzut diavolii.

Înviat-a Hristos si se bucurã îngerii.

Înviat-a Hristos si viata stãpâneste.

Înviat-a Hristos si nici un mort nu este în groapã; cã Hristos sculându-Se din morþi, începãtura celor adormiti S-a fãcut.

Lui se cuvine slavã si stãpânire în vecii vecilor.

Amin!

Simon Zilotul - Sfant Apostol - 10 mai

CONDACUL 1

Pe cel ce cu ravna apostoleasca, a asezat in suflete oamenilor invataturile intelepciunii cu laude sa-L fericim pe Simon de Dumnezeu graitorul. Ca inaintea Scaunului Slavei sta si impreuna cu ceilalti Apostoli in ceruri se veseleste, rugandu-se neincetat pentru noi, cei ce-L cinstim si ne inchinam Sfintelor sale Moaste cantandu-i: Bucura-te Sfinte Apostole Simone, de Dumnezeu ravnitorule.

Mestesugul bucuriei - cum dobandim bucuria deplina, ce nimeni n-o va lua de la noi

Monahia Siluana Vlad

Editura    Agaton
2006
290 pagini

Poate fi cumparata de Aici

Din “Mestesugul bucuriei”, Maica Siluana

Desăvârşirea unui bărbat vine când moşneguţul îşi ţine băbuţa de mână şi o iubeşte cu aceeaşi râvnă ca la tinereţe, dar râvnă care nu se mai manifestă cum se manifesta la tinereţe. A devenit tandreţe recunoştinţă, asemănare, răbdare..

Din “Mestesugul bucuriei”, Maica Siluana

“Il marturisesc pe Mantuitorul in casa mea.

Il marturisesc  prin pacea mea, prin rabdarea mea, prin dragostea mea, prin rugaciunea mea”

din “Scriitori bisericesti din epoca straromana”

Pr.Ioan G. Coman

Editura IBMBOR - 1979

O prietenie model [dintre Sfantul Niceta si Paulin de Nola]

pag.129

“Pleci si ma parasesti grabit? Totusi, cel pe care-l lasi intr-o regiune parasita, va fi vesnic cu tine, gratie unirii fara sfarsit a sufletelor noastre. Pleci fiindca te cheama tara departata  in care locuiesti? Dar te opresti si aici, Sfinte Niceta, pentru ca, si plecat, eu te tin in inima. Pleaca amintindu-ti de mine si ducandu -te ramai prezent cu duhul, rasaditi cum suntem deopotriva unul in sufletul ceiluilalt; trage si du cu tine pe acela pe care-l porti in tine“

Preot Gh. T. Tilea
Probleme fundamentale in opera moral-sociala a Sfantului Ioan Gura de Aur
III. Familia Crestina
Tipografia Eparhiala-Curtea de Arges
1947

1. Definiţia omului creştin.

Problema omului creştin este o preocupare principală in opera moral-socială a Sfântului Ioan Gură de Aur. Universul acesta mic, cum numeşte pe om Sf. Grigorie de Nazianz (1), în analogie cu universul cel mare, sau cosmosul, cum îl numiau Grecii, care la noi se traduce prin cuvântul „podoabă”, este, penrtu acest neîntrecut reformator al moravurilor vieţii creştine, podoaba adevărată şi sorgintea armoniei şi păcii sociale. Este „podoaba” adevărată, fiindcă poartă în el chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, adică putinţa şi nevoia de a fi desăvârşit, de a fi o fiinţă capabilă de virtute şi ordine, în vederea frumosului moral. Este, şi mai pe scurt, un cosmos moral, o lume a virtuţii, o lume de virtuţi.

Preot Gh. T. Tilea
Probleme fundamentale in opera moral-sociala a Sfantului Ioan Gura de Aur
III. Familia Crestina
Tipografia Eparhiala-Curtea de Arges
1947

2. Soţii creştini

Fundamentul adevăratei vieţi familiare şi sociale nu poate fi decât omul acesta: omul definit de culorile şi de chipurile virtuţi. Numai el poate fi făuritorul adevăratei familii şi societăţi de mâine, prin înfăptuirea lui cea mai măreaţă: prin creşterea copiilor în duh creştin.

Preot Gh. T. Tilea
Probleme fundamentale in opera moral-sociala a Sfantului Ioan Gura de Aur
III. Familia Crestina
Tipografia Eparhiala-Curtea de Arges
1947

3. Creşterea copiilor

Problema mult importantă a educării copiilor, în care Sfântul Ioan Gură de Aur deţine întâietatea în raport cu Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti contemporani şi de până aci, pe lângă multele locuri risipite la întâmplare în opera lui, ocupă şi tratate speciale, de întinderea unei omilii şi chiar şi mai mari (20).

Preot Gh. T. Tilea
Probleme fundamentale in opera moral-sociala a Sfantului Ioan Gura de Aur
III. Familia Crestina
Tipografia Eparhiala-Curtea de Arges
1947

4. Servitorii în familia creştină

Situaţia servitorilor în familia creştină este tratată de Sfântul Ioan Gură de Aur în capitolul sclavajului. Vremea în care inserează el, intre preceptele predicii sale moral-socialc, capitolul acesta al vieţii familiare creştine, este vremea durerosului institut social al sclavajului, primit de Creştinism dela păgâni, drept cea mai tristă moştenire, institut căruia Sfântul nostru ii consacră unul dintre cele mai mari şi importante capitole ale predicii sale. Azi insă lucrurile sunt fundamental mutate. Nu mai poate fi deci vorba de un institut al sclavajului. Cuvântul ..servilor”, în uz azi, nu mai are nicio legătură cu cel de sclav. Servitorul este o fiinţă liberă sub toate raporturile. El funcţionează în casa stăpânului temporar pe bază de contract social: funcţionează unde vrea, cât timp vrea şi în ce condiţiuni vrea.

Din „Ortodoxia – Revista Patriarhiei Române”, Nr. l-2, 2005

STAREA DE COMUNIUNE, ELEMENT ESENŢIAL AL UNITĂŢII FAMILIEI
Pr. lect. dr. LEON V. DURA Facultatea de Teologie Ortodoxă - Piteşti

“Iubirea - scria Mitropolitul Nicolae Mladin este o realitate adânc umană şi de o aşa complexitate, încât unii renunţă la orice definiţie, so¬cotind cuvintele inutile şi neputincioase.

Provocare - întrebare pentru tine

DE CE TE-AI NĂSCUT ???

Fragmente din “Verbele comuniunii“

Te muţi spre altul. Dacă simţi nevoia presantă, sufocantă de nou te muţi spre altul…Ieşi din tine pentru altul. A te mişca spre altul înseamnă să spargi uşa egoismului. Nu numai să doreşti să fii cu altul ci să fii cu altul e victoria împotriva egoismului. Şi această victorie cere orice clipă pentru că în orice moment mai trebui să înfrângi ceva din tine.

Din „Studii Teologice”, Nr. 2/2007, pp. 105-119
DIN SFINŢII PĂRINŢI AI BISERICII

Sf. Ioan Gură de Aur

III. Despre iubire

Traducere după textul grecesc din PG 62, 769-772, de Octavian Gordon

Bine a zis Domnul că „povara Mea este uşoară”[56].

Căci ce greutate sau ce osteneală este să-i ierţi fratelui tău greşelile uşoare şi neînsemnate, iar <păcatele lui> lui să-i fie îngăduite şi îndreptăţite pe dată?[57]

Din „Studii Teologice”, Nr. 2/2007, pp. 105-119
DIN SFINŢII PĂRINŢI AI BISERICII

Sf. Ioan Gură de Aur

II. Iubirea de Dumnezeu este lucru dumnezeiesc
Traducere după textul grecesc din PG 61, 681-684, de Octavian Gordon

Iubirea, scara ce duce la cer, nici un cuvânt nu o poate lăuda după vrednicie.

Iubirea este împreună cu Tatăl pe tron şezătoare, iubirea uneşte cele pământeşti cu cele cereşti; pe aceasta nu-i va fi limbii de ajuns, nici mintea nu va găsi <cum> s-o preamărească după cuviinţă.

Din „Studii Teologice”, Nr. 2/2007, pp. 105-119
DIN SFINŢII PĂRINŢI AI BISERICII

Sf. Ioan Gură de Aur

I. Despre iubire - traducere din greaca dupa PG 60, 773-776, de Octavian Gordon

Niciun cuvânt nu este de-ajuns faptului de a vorbi despre iubire după vrednicie, pentru făptui că aceasta nu este de pe pământ, ci din cer.

Preot Gh. T. Tilea

Probleme fundamentale in opera moral-sociala a Sfantului Ioan Gura de Aur

III.

Familia Crestina

Tipografia Eparhiala

Curtea de Arges

1947

Pentru Vizualizare si Download -> AICI

Nota din cartea “Iata duhovnicul-Parintele Arsenie Papacioc”

Editura Sophia

Medicul Thomas Verny din Toronto, un psihiatru cu renume, a facut recent o declaratie, ce aprodus senzatie in cercurile medicale:”Copiii nenascuti se sinucid in uterul mamei care-i poarta, daca aceasta nu-i doreste“.

Preluat de AICI
Fr. Georgre Morelli

Căsătora creştină este o vocaţie slăvită. Căsătoria, aşa cum Apostolul Pavel ne învaţă, reproduce relaţia dintre Iisus şi Biserică, unde Iisus este mirele şi Biserica mireasa. Mirii sunt chemaţi pentru dragoste şi grijă pentru miresele lor într-un angajament altruist. Sf. Pavel a scris : „Bărbaţilor, iubiţi pe femeile voastre, după cum şi Hristos a iubit Biserica, şi S-a dat pe Sine pentru ea” (Efeseni 5:21).