Vineri seara – Glasul al 2-lea: Umple de bucurie inima mea + Pleacă-te la cererea celor ce strigă ţie

DSC_0110_resize

din Noul Theotokarion. Canoanele Aghiorite ala Maicii Domnului
Editura Doxologia

Vineri seara – Glasul al 2-lea

Canon către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu.

Facere a Sfântului Atanasie, Patriarhul cel Nou al Constantinopolului

în greceşte, după alfabet, cum se vede în următoarele tropare

Cântarea 1. Glasul al 2-lea

Irmosul: «întru adânc a înecat de demult toată oastea lui Faraon puterea cea prea întrarmată; iar Cuvântul, întrupându-Se, a nimicit pă­catul cel prea rău, Domnul cel Preaînalt, căci cu slavă S-a preaslăvit».

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi

Ceea ce ai izvorât lumii desfătarea ambroziei, bucură-te, de Dumnezeu Născătoare; bucură-te, rai care ai odrăslit pomul vieţii pe care învredniceşte-ne să îl vedem, Stăpână, şi să ne înfruptăm dintr-însul, toţi cei ce te laudă pe tine cu credinţă. Continue reading

Posted in Căsătorie | Scrie un comentariu

intemeierea unei familii este un lucru de o responsabilitate serioasa, de aceea nu trebuie sa va bazati doar pe emotii

DSC_0135

- Daca pana acum v-ati rugat sa va casatoriti, atunci acum rugati-va sa se implineasca voia lui Dumnezeu cu privire la acest om. Va sfatuiesc sa nu fiti de acord imediat cu casatoria, dar nici sa nu respingeti aceasta posibilitate: nu intotdeauna primele impresii sunt corecte. De aceea, incer­cati sa il cunoasteti mai bine, pastrand o anumita distanta. Cate inimi nu au fost ranite din cauza faptului ca oamenii au cazut prada primei im­presii si apoi, precum orbii, au cedat sentimen­tului! Bineinteles, oamenii trebuie sa se placa unul pe altul, insa intemeierea unei familii este un lucru de o responsabilitate serioasa, de aceea nu trebuie sa va bazati doar pe emotii. Aici trebuie sa tineti cont de conditiile obiective, in acest caz, de interesele si caracterele amandurora. [ de AICI ]

Posted in Căsătorie | Scrie un comentariu

Sa credeti ca Domnul, in Pronia Sa, v-a randuit sotia inca de la nasterea dumneavoastra!

DSC_0078

- Sunt student la facultatea de teologie si de mult timp imi doresc sa ma casatoresc (am 27 de ani) pen­tru a primi preotia, insa nu pot sa imi gasesc juma­tatea. Domnul m-a pazit - nu am avut relatii cu fe­te pana acum; am intalnit, dar nu am gasit nici una pe inima mea. In fiecare zi ma rog Domnului sa ma uneasca cu aceea care imi va fi spre mantuire, insa nu o gasesc pe cea dorita.

- In Evanghelie este scris: Cereti si vi se va da, cautati si veti afla. Deosebit de valoros este lu­crul care se dobandeste cu truda si cu rabdare. Aveti rabdare, rugati-va si veti gasi o sotie mai buna decat va asteptati. Sa credeti ca Domnul, in Pronia Sa, v-a randuit sotia inca de la nasterea dumneavoastra! [ de AICI ]

Posted in Căsătorie | Scrie un comentariu

Soția

DSC_0304

Sotia, chiar de ar fi credincioasa, daca ii lipseste bunatatea si modestia, nu va adu­ce fericire familiei. [ de AICI ]

Posted in Căsătorie | Scrie un comentariu

Joi seara – Glasul al 2-lea: râu al milei

DSC_0054

din Noul Theotokarion. Canoanele Aghiorite ala Maicii Domnului
Editura Doxologia

Joi seara – Glasul al 2-lea

Canonul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

Facere a Sfântului Teodor Studitul

Cântarea 1. Glasul al 2-lea

Irmosul: «întru adânc a înecat de demult toată oastea lui Faraon puterea cea prea întrarmată; iar Cuvântul întrupându-Se, a nimicit păca­tul cel prea rău, Domnul cel Preaînalt, căci cu slavă S-a preaslăvit».

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi

în glas de cântări sfinte, laudă cu mulţumire după datorie cânt ţie, Născătoare de Dumnezeu, pentru care mântuieşte-mă pe mine şi pe toţi cei ce te au pe tine ajutor căci tu, Stăpână, după Dumnezeu, eşti mie scăpare. Continue reading

Posted in Căsătorie | 2 comentarii

Miercuri seara – Glasul al 2-lea: lărgime fără margini a dragostei

DSC_1492

din Noul Theotokarion. Canoanele Aghiorite ala Maicii Domnului
Editura Doxologia

Miercuri seara – Glasul al 2-lea

Canonul Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu.

Facere a lui Gheorghe al Nicomidiei

Cântarea 1. Glasul al 2-lea

Irmosul: «Veniţi popoare, să-I cântăm cântare lui Hristos Dumnezeu, Cel ce a despărţit marea şi l-a trecut pe poporul pe care l-a slo­bozit din robia egiptenilor, că S-a proslăvit». Continue reading

Posted in Căsătorie | Scrie un comentariu

Recomandare

Sinaxarul mare al lunii septembrie

comanda de AICI

Traducator(i): Sorina Munteanu
Editura: Doxologia
Anul aparitiei: 2014
Nr. pagini: 960 pagini
Disponibilitate:  in stoc
Pret:  132,00 LEI

Descriere

Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare colecţie aghiografică a Bisericii Ortodoxe, alcătuită pe baza Sinaxarului Mare grecesc şi a ediţiei publicate în SUA, aceasta din urmă având avantajul de a cuprinde Vieţile unor Sfinţi şi Cuvioşi care nu se află în varianta greacă.

în ediţia română a Sinaxarului Mare, pentru rarele situaţii în care textul ediţiilor originale era deficitar, ne-am folosit de colecţia Vieţile Sfinţilor (ediţia îngrijită de Părintele Arhimandrit Ioanichie Bălan). Vieţile Sfinţilor români au fost preluate, în general, din lucrarea Pr. Prof. Mircea Păcurariu, Sfinţi daco-romani şi români, publicată la Editura Trinitas a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei în anul 1994. De asemenea, am introdus în lucrarea noastră Vieţile unor Sfinţi de origine slavă (ruşi, sârbi, georgieni, bulgari etc.), precum şi Vieţile unor Sfinţi de origine apuseană, care au trăit înainte de Schisma din 1054 şi a căror dreaptă credinţă a fost probată de Sinoadele Ecumenice şi de alte Sinoade ortodoxe.

Posted in Căsătorie | Scrie un comentariu

Dacă femeia nu este preţuită, atunci Însuşi Hristos nu este preţuit

Părintele Nicolae Tănase, Soțul ideal, soția ideală, Editura Anastasis, Sibiu, 2011, pp. 212-213

În primul rând, în lume, şi mai ales în România, femeia nu este de ajuns de preţuită.

În al doilea rând, în special în România, legea nu ocroteşte îndeajuns femeia. Deşi căsătoria şi celelalte Sfinte Taine ale Bisericii se fac în chip văzut, adică de faţă cu oamenii, de faţă cu martorii. Un preot niciodată nu poate să săvârşească o Cununie numai el, mirii şi cântăreţul şi naşii, trebuie să mai fie cineva ca martor a ceea ce s-a întâmplat, martor pentru oameni, martor pentru Dumnezeu.

Nu este îndeajuns de cinstită femeia, nu este ocrotită. Femeia în zilele noastre este bătută, dispreţuită, chinuită, maltratată, jertfită, în final nerăsplătită şi neapreciată pentru cât face ea pentru omenire. Dimpotrivă, i se văd numai defectele, că are şi defecte. Şi toate acestea sunt etalate, ca şi cum avem de-a face cu un lucru rău în sine. Dacă femeia nu este preţuită, atunci Însuşi Hristos nu este preţuit, pentru că, reîntorcându-ne la simbol, Hristos este Capul Bisericii.

O să spunem: dar cine dispreţuieşte aşa mult femeia? Noi! Noi, femeile, noi, bărbaţii, noi, oamenii, noi toţi nu acordăm îndeajuns de mult femeii atenţia şi cinstea cuvenită. Şi dacă nu facem aşa, atunci nu reuşim să preţuim nici familia, iar în familie apare dispreţul. Astfel, bineînţeles că nu mai avem de-a face cu soliditatea unei căsnicii, cu rezistenţa unei familii întemeiate.

Legea nu protejează femeia; ea este bătută şi, ca să i se facă dreptate, trebuie să facă o reclamaţie. Până să facă o reclamaţie, mai ia de câteva ori bătaie, după care renunţă. Este foarte greu să reclami soţul care te-a bătut, este aproape imposibil. Legea nu intră în acţiune de la ea însăşi, ca să protejeze femeia, despre care spunem că este sexul slab, dar ea nu este sexul slab, este sexul fin, atât. Sexul slab este bărbatul, cel care nu are o orientare foarte bună, ci este numai puternic. Aşa a fost dăruit el cu putere, iar restul calităţilor le-a lăsat Dumnezeu femeii (când zic restul calităţilor mă refer la această bogăţie de sentimente, o stare interioară de care este capabilă numai femeia).

 

Posted in Căsătorie | Scrie un comentariu

fiindcă toţi caută ale lor, nu ale lui Iisus Hristos

DSC_1827_resize
Ap. Filipeni 2, 16-23

Fraţilor, nu în zadar am alergat, nici în zadar m-am ostenit. Şi chiar dacă mi-aş vărsa sângele pentru jertfa şi slujirea credinţei voastre, mă bucur şi vă fericesc pe voi pe toţi. Asemenea şi voi bucuraţi-vă şi fericiţi-mă. Ci nădăjduiesc întru Domnul Iisus, că voi trimite pe Timotei la voi, fără de zăbavă, ca şi eu să fiu cu inima bună, aflând veşti despre voi. Căci nu am pe nimeni altul, la un gând cu mine şi care să vă poarte grija cu adevărat, fiindcă toţi caută ale lor, nu ale lui Iisus Hristos. Dar încercarea lui o cunoaşteţi, căci împreună cu mine a slujit Evanghelia, întocmai ca un copil lângă tatăl său. Pe el deci nădăjduiesc să-l trimit, îndată ce voi vedea ce va fi cu mine.

Posted in Căsătorie | Scrie un comentariu

Omul bun scoate cele bune din vistieria cea bună a inimii sale, iar cel rău, din vistieria cea rea a inimii sale, scoate cele rele. Că din prisosinţa inimii grăieşte gura lui

DSC_1783_resize

Zis-a Domnul: nu judecaţi pe alţii, şi nu veţi fi judecaţi; nu osândiţi, şi nu veţi fi osândiţi; iertaţi, şi veţi fi iertaţi; daţi, şi vi se va da; vor turna în sânul vostru o măsură bună, îndesată şi clătinată şi plină încât să se verse; căci cu ce măsură veţi măsura, cu aceeaşi vi se va măsura şi vouă. Apoi le-a spus şi o pildă: poate, oare, orb la orb să arate calea? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu poate fi ucenic mai presus de dascălul său; iar dacă s-a desăvârşit, va fi ca dascălul său. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, iar bârna care este în ochiul tău nu o simţi? Sau cum poţi zice fratelui tău: frate, stai să scot paiul din ochiul tău, nevăzând tu însuţi bârna care este în ochiul tău? Făţarnice, scoate mai întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău. Căci nu este pom bun care să facă roade rele şi nici pom rău care să facă roade bune. Iar fiecare pom se cunoaşte după roadele lui; căci nu se adună smochine din mărăcini, nici nu se culeg struguri din spini. Omul bun scoate cele bune din vistieria cea bună a inimii sale, iar cel rău, din vistieria cea rea a inimii sale, scoate cele rele. Că din prisosinţa inimii grăieşte gura lui.

Posted in Căsătorie | Scrie un comentariu

Marţi seara – Glasul al 2-lea: Bucuria lumii, pururea Fecioară, singura nădejde şi mângâiere. dumnezeirea întreagă întru tine s-a sălăşluit

009

din Noul Theotokarion. Canoanele Aghiorite ala Maicii Domnului
Editura Doxologia

Marţi seara – Glasul al 2-lea

Canonul Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu.

 Facere a Monahiei Tecla

Cântarea 1, Glasul al 2-lea Irmosul:

«Celui ce marea cea neumblată şi cu valuri, cu dumnezeiasca Sa poruncă a uscat-o şi a trece pedestru prin ea pe poporul israelit l-a povăţuit, Domnului să-I cântăm căci cu slavă S-a preaslăvit».

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi

Cununa neveştejită a laudelor tale acum o ţese Biserica în Duhul, Preacurată, şi-ţi aduce cu evlavie împreună cu Arhanghelul Gavriil, vestitorul nunţii, cântând „bucură-te” şi slăvindu-te după cuviinţă. Continue reading

Posted in Căsătorie | Scrie un comentariu

iubire…

Posted in Căsătorie | Scrie un comentariu

Dacă m-ar întreba altcineva să-i spun ce este căsnicia, i-aş zice: armonie. Nu e armonie…? Păi ce, femeia e făcută de Dumnezeu ca să te joci tu cu ea?

Arhimandrit Arsenie Papacioc, Despre armonia căsniciei, Editura Elena, Constanța, 2013, pp. 5-6


Mai întâi este vorba de-o trăinicie a căsniciei, nu este vorba de o plăcere de moment care se consumă, după care se ajunge la nenorociri şi la despărţiri. Eu asist la divorţuri… Nu este permis ca în iubire să înşeli. Bărbaţii trăiesc cu alte femei şi nu le convine să divorţeze. Copiii nu-i încurcă, că nu se ocupă deloc de ei. Şi le lasă copiilor şi o zestre morală proastă, pentru că pe copil – spuneam la atâta lume – nu-l învaţă nimeni să vorbească, el vorbeşte precum părinţii, deci ce aude şi ce vede, aceea va face şi el. Şi tot ce face soţul, că o bate pe soţie, că nu-ştiu-ce, copiii înregistrează şi cresc traumatizaţi.
De ce să nu facem o căsnicie pentru totdeauna ca moşii si strămoşii noştri? Dacă m-ar întreba cineva să-i spun într-un cuvânt ce este cultura, i-aş răspunde: armonie. Dacă m-ar întreba un altul, mai pretenţios, să-i spun, într-un cuvânt, definiţia Bibliei, i-aş defini: armonie. Dacă m-ar întreba altcineva să-i spun ce este căsnicia, i-aş zice: armonie. Nu e armonie…? Păi ce, femeia e făcută de Dumnezeu ca să te joci tu cu ea?
Posted in Căsătorie | Scrie un comentariu

Dacă-i place Măriei, soţia mea, nu trebuie să vă mai placă şi vouă!

Arhimandrit Arsenie Papacioc, Despre armonia căsniciei, Editura Elena, Constanța, 2013, pp. 6-7

Dragii mei, eu discut foarte mult, mai ales cu studenţii teologi, care nu pot fi hirotoniţi (diaconi sau preoţi pentru bisericile de mir), dacă nu se însoară mai întâi.

Mai întâi de toate, pentru legătura dintre bărbat şi femeie s-au făcut atâtea acte, atâtea viersuiri, atât de frumos, atât de înălţător, s-a vorbit despre iubire. De pildă, Eminescu, făcând apel la inima Veronicăi: „Pe lângă plopii fără soţ/ Adesea am trecut,/ Mă cunoşteau vecinii toţi,/ Tu nu m-ai cunoscut”.

Am ajutat în perioada interbelică pe cineva să plece în Germania. Erau căsătoriţi, aveau două fete, soţia era profesoară de istorie. Soţul, odată ajuns în Germania, a început să scrie poezii. Şi-i întreba pe colegii de muncă, tot români: „Vă place poezia scrisă de mine?”

„Nu!” îi răspundeau colegii.

„Dacă-i place Măriei, soţia mea, nu trebuie să vă mai placă şi vouă!”

Maria era muza care îl inspira pe el, vedeţi ce înseamnă dorul de soţie!? Omul trăia ca şi când ar fi fost soţia lui de faţă.

Posted in Căsătorie | Un comentariu

Iubirea fără Hristos nu are nici un gust

Arhimandrit Arsenie Papacioc, Despre armonia căsniciei, Editura Elena, Constanța, 2013, pp. 10-11


Iubirea fără Hristos nu are nici un gust. Şi mai mult, vă spun că iubirea se consumă şi nu mai are acel gust, în care să vezi în fiecare clipă o veşnicie întreagă, alături de celălalt. Nu mai are gust, pentru că este fără Hristos. Dar dacă este cu Dumnezeu, atunci este prospeţime în fiecare clipă şi nu există derapaje… Mireasa care intră fecioară în biserică la Taina Cununiei, fecioară în suflet rămâne toată viaţa – chiar după ce naşte prunci – şi mirele la fel, bineînţeles doar dacă sunt şi rămân în Hristos.

Nimic nu se poate concepe fără Dumnezeu. Dragii mei, plăcerea este o consecinţă, nu este un scop în sine. Eu mănânc să mă hrănesc, nu mănânc pentru că este mâncarea dulce. Dacă este şi dulce este foarte bine, dar nu contează, pentru că nu acesta este scopul. Plăcerea nu-i decât un incident care să te mâne din ce în ce mai mult, pentru procreare, pentru a se perpetua specia!

Referitor la lumea aceasta… nu e vinovată, suntem vinovaţi noi că nu ştim să iubim şi nu ştim s-o apreciem! Ce-am făcut noi pentru lumea asta, dacă este vorba să intrăm în amănuntele drumului mântuitor? Ce-am făcut noi pentru lumea aceasta? Asta ni se cere să răspundem!

Posted in Căsătorie | Scrie un comentariu

Aflaţi însă cum se căsătoreau cei vechi şi faceţi ca ei!

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, EIBMBOR, București, 1994, pp. 835-836

Aflaţi însă cum se căsătoreau cei vechi şi faceţi ca ei!

- Dar cum se căsătoreau aceia?

- Se interesau ce purtări are fata, ce apucături, ce însuşiri sufleteşti. De aceea n-aveau nevoie de contracte, nici de garanţia hârtiei şi cernelii, în locul tuturor acestora le era de ajuns purtarea miresei. Vă rog, dar, şi pe voi, nu umblaţi după bani şi după avere, ci după purtări, după bunătatea inimii. Caută fată evlavioasă, fată cuminte! Aceste însuşiri sunt mai bune decât nenumărate comori. De cauţi pe cele ale lui Dumnezeu, le vei avea şi pe cele din lumea aceasta; dar dacă le nesocoteşti pe acelea şi umbli după acestea, nici de acestea n-ai parte.

- Dar cutare, mi se spune, a ajuns bogat de pe urma femeii!

- Nu îţi este ruşine să-mi dai astfel de exemple? Am auzit pe mulţi spunând: „Mai bine să ajung săracul săracilor, decât să ajung bogat de pe urma femeii!” Da! Ce poate fi mai neplăcut decât o astfel de bogăţie? Ce poate fi mai amar decât această bună stare? Ce poate fi mai ruşinos decât de a ajunge vestit pe această cale şi a se spune de toţi: „Cutare a ajuns bogat de pe urma femeii!” Nu mai vorbesc de neplăcerile dinăuntrul casei, care, vrând-nevrând, vin peste cel care s-a căsătorit aşa. Nu mai vorbesc de înfumurarea femeii, de slugărnicia bărbatului, de certurile dintre soţ şi soţie, de ocările slugilor. Slugile îi spun în obraz: „Sărac, coate goale, om de nimic, născut din oameni de nimic! Ce a avut când a venit aici? Nimic! Nu-i, oare, a stăpânei noastre toată averea?” Dar nu-ți pasă de aceste cuvinte! Nu-ţi pasă că nu eşti om liber. Şi paraziții aud cuvinte mai grele decât acestea și nu se supără. Tot așa și aceşti bărbaţi; ba, dimpotrivă, se mai şi fălesc cu ruşinea lor. Când le spui ce se spune despre: ei, îţi răspund: „S-o duc eu bine, să-mi fie viaţa dulce şi plăcută şi poate să mă şi înăbuşe femeia!” O, diavole! Ce proverbe ai răspîndit printre oameni? Sunt în stare să distrugă toată viaţa unor astfel de oameni. Uită-te la aceste cuvinte drăceşti şi pierzătoare! Sunt pline de pierzanie. Aceste cuvinte nu spun altceva decât acestea: „Să nu-ţi pese de cineva, să nu-ţi pese de dreptate! La pământ cu dreptatea şi cu cinstea! Un singur lucru caută: plăcerea! Te înăbuşă o astfel de căsătorie? Nu-i nimic, îndrăgeşte-o! Te scuipă toţi cei care te întâlnesc? Îţi aruncă cu noroi în obraz, te alungă ca pe un câine? Nu-i nimic! îndură totul!” Un porc, dacă ar avea grai omenesc, ar grăi oare, altfel? Ar grăi, oare, altfel câinii cei necuraţi? Dar poate că nici porcii, nici câinii n-ar rosti cuvintele pe care diavolul îi pune pe oameni să le rostească în nebunia lor. De aceea vă rog, daţi-vă seama de grozăvia acestor cuvinte! Fugiţi de astfel de proverbe! Culegeţi proverbele cele din Scriptură, cu totul potrivnice acestora.

-  Care sunt acestea?

- „Nu merge după pofta sufletului tău şi pune friu poftelor tale”(Înț. Sir. 18, 30). Iar despre femeia desfrânată Scriptura spune cu totul altceva decât proverbele cele drăceşti: „Nu te uita la femeia rea! Că miere picură din buzele femeii desfrânate, care îndulcesc o clipă gâtlejul tău, dar mai pe urmă le vei găsi mai amare decât fierea şi mai tăioase decât sabia cea cu două tăişuri” (Prov. 5, 3-4). Aceste proverbe să le auzim, nu pe acelea. Datorită acelor proverbe ajung oamenii robi; datorită lor se nasc cuvinte slugarnice; datorită lor oamenii ajung animale necuvântătoare, pentru că oamenii vor să urmărească peste tot numai plăcerea. Da, datorită lor, datorită acestor proverbe drăceşti, care sunt, şi fără de cuvintele mele, prin ele însele de râs şi de batjocură. Într-adevăr, ce câştig mai ai de pe urma plăcerii odată ce te-ai înăbuşit?

Încetaţi, dar de a vă mai face de râs! Încetaţi de a mai aprinde pe capul vostru iadul şi focul cel nestins! Să privim, deşi târziu, aşa cum trebuie la cele viitoare, îndepărtând ceea ce ne vatămă lumina ochilor, ca să petrecem viața de aici cu bună-cuviință, cu sfințenie, cu avlavie și să avem parte și de bunătățile cele viitoare, cu harul și cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, Căruia slava în vecii vecilor, Amin!

 

Continue reading

Posted in Căsătorie | Scrie un comentariu

de dimineata

Posted in Căsătorie | Scrie un comentariu

Luni seara – Glasul al 2-lea: dumnezeiescul har al Mângâietorului vine în inimă, cu liniştea minţii, cu seninătatea cugetelor + vărs rugăciunea mea, în plâns şi suspin + Primeşte rugăciunea, primeşte plânsul meu, primeşte-mi cererea, primeşte-mi lacrimile şi suspinul inimii

DSC_0125

din Noul Theotokarion. Canoanele Aghiorite ala Maicii Domnului
Editura Doxologia

Luni seara – Glasul al 2-lea

Canonul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

Facere a Sfântului Andrei Criteanul

Cântarea 1. Glasul al 2-lea Irmosul:

«Veniţi popoare, să-I cântăm cântare lui Hristos Dumnezeu, Cel ce a despărţit marea şi l-a trecut pe poporul pe care l-a slo­bozit din robia egiptenilor, că S-a proslăvit».

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi

Este vremea plângerii, o, nenorocitule suflete! Iată, s-a deschis arena vieţii prezente pe care alergăm, şi noi dormim, vai, nouă! Deci să ne trezim acum şi să ne tânguim. Continue reading

Posted in Căsătorie | Scrie un comentariu

Duminică seara – Glasul al 2-lea: Cel ce voieşte mila + Bucură-te, bolta înstelată a cerului, care porţi nerătăcite stelele şi planetele toate

DSC_0301

din Noul Theotokarion. Canoanele Aghiorite ala Maicii Domnului
Editura Doxologia

Duminică seara – Glasul al 2-lea

Canonul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

Facere a Sfântului Ioan al Evhaitelor

Cântarea 1. Glasul al 2-lea Irmosul:

«întru adânc a înecat de demult toată oastea lui Faraon pu­terea cea prea întrarmată; iar Cuvântul, întrupându-Se, a nimicit păcatul cel prea rău. Domnul cel Preaînalt, căci cu slavă S-a preaslăvit».

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi

Pe mine, cel ce mai presus de firea cea cuvântătoare am pă­cătuit, ceea ce ai covârşit cu sfinţenia şi cuvioşia şi curăţia minţii ostile îngereşti, mântuieşte-mă, Fecioară, ca pe tine să te laud, pe cea Prealăudată. Continue reading

Posted in Căsătorie | Scrie un comentariu

încredinteaza lui Dumnezeu orice nadejde a ta, si El va avea grija de tine

DSC_0301

din ” Ne vorbeste Staretul Partenie de la Pecerska”

  • Daca Dumnezeu nu Se descopera înauntrul nostru câta vreme traim aici pe pamânt, nu vom putea sa-L vedem nici în Cer.
  • Purtarea de grija a lui Dumnezeu nu are hotar. El ne cârmuieste nevazut si nimic nu se face fara voia Lui. In toate este statornicita ziua si ceasul(A nu se întelege din spusele Staretului Partenie ca acesta ar sustine predestinarea; el se refera la atotstiinta lui Dumnezeu. Vezi Sfântul Ioan Damaschin: Dogmatica, Cartea a 2-a, Cap. 30 n.tr.), încredinteaza lui Dumnezeu orice nadejde a ta, si El va avea grija de tine. Daca te bizui pe tine însuti, atunci Dumnezeu te va ajuta într-o oarecare masura, dar atotlucratoarea Lui purtare de grija se va retrage de la tine.
  • Când apare ajutorul omenesc, cel dumnezeiesc se îndeparteaza. Pe un oarecare pustnic îl slujeau îngerii, dar când s-au apropiat de el oamenii si au început sa îl ajute, atunci îngerii l-au parasit.
  • Desavârsita saracie pentru Hristos este o mare comoara. O dobândeste numai acela care nadajduieste neclintit în purtarea de grija a lui Dumnezeu. Sa ai nadejde neclintita, si vei vedea ca Domnul nu va îngadui sa mori de foame sau sa îti lipseasca ceva din cele materiale, însa atunci când te îndoiesti si cauti ajutorul omenesc, si când te bizui numai pe tine însuti, atunci purtarea de grija dumnezeiasca se va retrage. Apostolul Petru mergea pe valuri pâna în clipa când s-a îndoit în cugetul sau.
  • Pentru a dobândi rabdare în întristari si în încercari, crede ca toate se fac în viata noastra cu voia lui Dumnezeu.

 

Posted in Căsătorie | Scrie un comentariu