Despre relaţiile sexuale în timpul sarcinii

din “Pravila albă”, Părintele Arsenie Boca

Totuşi, nu mă pot abţine de a pomeni un lucru care produce extrem de multe şi grele dificultăţi în educarea copiilor. Când soţul nu dă pace sarcinii (zice el că se poate, sau nu vrea altfel, sau se declară stăpân pe legile naturii) atunci copiii vin pe lume cu predispoziţia precoce spre sexualitate. Aceasta îi face îndărătnici şi foarte greu educabili (sunt certaţi cu disciplina, unii genetic prezintă cromozomul criminalităţii şi chipurile, circumstanţe atenuante în justiţie). Fug de la şcoală şi încep aventurile. Deci tot în răspunderea soţului se soldează şi aceste necazuri. Explicaţia biologică: au crescut în mediul uterin hrăniţi cu sânge prea îmbibat cu testosteron, hormon sexual masculin.

De ce este oprită toată vremea sarcinii? O dată, pentru că nu mai are rost [copilul nu mai trebuie chemat la viaţă căci el este deja în pântece!], apoi, pentru că toate simţirile celor doi părinţi, mai ales ale mamei, prin care trece în vremea aceea, se întipăresc cu deosebire în mugurele ce s-a plămădit. Deci, iată o mare cheie a lucrurilor: precum au fost purtările şi toate simţămintele mamei, în vremea celor nouă luni. aşa va fi şi moştenirea copilului ce se va naşte, pe toată viaţa sa. Dacă părinţii i-au tulburat tocmirea cu fărădelegea desfrânării, aceasta se va întipări într-însul cu tărie mare. Iar când se va naşte, până nu ajunge să priceapă, se va juca cu sora de-a mirele şi mireasa, şi încă de Ia 7 ani. Mai târziu, va cerca la dobitoace, sau se va deda la curvie cu mâna, pe urmă curvie în regulă, patimi care îi vor omorî milioane de celule nervoase. Şi de nu se va întâlni cu cineva care să-i cunoască boala, pe la vârsta căsătoriei va ajunge în doaga nebuniei. Despre sporul la carte nici nu mai vorbesc; patima aceasta le tâmpeşte mintea, căci începe să se poată face pe la 14 ani, iar dacă nu i se dă de leac, nu lasă pe om să ajungă nicidecum la 70 de ani. Toate patimile slăbesc puterea de împotrivire a sufletului, pustiind şi trup şi suflet şi pierzându-le pe amândouă pentru totdeauna. Cei ce pătimesc de aceasta, întâi să se tămăduiască, apoi să se căsătorească.
Doctorii dau statul căsătoriei numaidecât, fără să socotească roadă bolnavă ce vor chema-o pe lume să se chinuiască, dacă aduc vreo roadă.
Prin urmare, înclinările ce le-au avut părinţii în timpul sarcinii, acelea vor fi conducătoare în toată viaţa copilului ce se va naşte. Acum e vremea cea mai scumpă de a îngriji de purtările viitoare ale copilului, căci acum poţi semăna într-înşii înclinările unui sfânt sau apucăturile unui tâlhar. Să se roage părinţii în vremea aceasta, să se împărtăşească cu Sfintele Taine, să petreacă cu dragoste de Dumnezeu; aşa va fi şi în viaţa copilului ce sa va naşte şi nu veţi avea bătaie de cap cu el, că nu crede, că nu ascultă şi umblă după rele. Întors – ştiţi cum e.

Dar şi vremea alăptării trebuie ţinută curată, că încă e legat de mamă şi de purtările ei. Apoi, nu poate rodi copil nou, pentru că nu-şi poate împărţi sângele în 3 părţi şi toate să meargă bine; o parte cu laptele, alta pentru sine şi a 3-a pentru cel de pe cale. Dacă sunt mai deşi decât îngăduie firea rânduiala aceasta, toţi sunt slabi şi nu-s de trai. Dar aici se mai înţelege ceva: că pe măsură ce s-a întărit desfrânarea în mădularele oamenilor, a scăzut şi puterea lor de apărare împotriva bolilor de tot felul, iar căzând în acestea, foarte greu se tămăduiesc, deşi mijloacele de vindecare sunt din ce în ce mai bune. Orice desfrânare este o putrezire înceată (ca gunoiul care arde) ce scurtează zilele oamenilor.
Luaţi aminte, că pentru osteneala părinţilor, după voia lui Dumnezeu, se rnilostiveşte spre copii şi-i binecuvântează cu daruri, precum însuşi a zis: „până la al miilea neam” pentru cei ce-L iubesc pe El.

About these ads
This entry was posted in Pr.Arsenie Boca, Relaţiile intime, Sarcina. Bookmark the permalink.

132 Responses to Despre relaţiile sexuale în timpul sarcinii

  1. Pingback: Ce spune Biblia despre relaţiile sexuale în timpul sarcinii? | Moldova Creştină

  2. Monica says:

    Pentru cei de la “Moldova crestina”: Sfanta Scripura interzice desfaul! Ca sa intelegeti si mai bine, relatiile sexuale in timplul sarcinii sunt un desfrau! De ce? E clar ca lumina zilei. Scopul actului sexual, procrearea s-au implinit, atunci, in timplul sarcinii, cand copilul e in cel mai protejat loc, nu mai are sens sa vina sotul sa se culce cu sotia lui. Decat daca arde.
    Sunt lucruri delicate, de multe ori se intampla ca sotul sa nu reziste, si atunci, ca sa nu arda, e mai bine sa vina la sotia lui, decat sa mearga in alta parte!
    Copilul e acolo! Si da, va avea precocitate sexuala! La fel, in timpul alaptarii, nu e bine sa aiba relatii sexuale pentru ca laptele e din sange, iar sangle va fi incarcat cu substante ce nu-i fac bine bebelusului.
    Oricum, cine are face astfel de intrebari, de probleme trebuie sa vorbeasca neaparat cu duhovncul.
    Parintele Arsenia Boca spune destul de clar.

  3. marius says:

    Doamne mare-i gradina Ta!
    Pai daca eu stau sa ascult ceea ce spune-ti aici inseamna ca minim 2 ani de zile mi s-a zis cu atingerea sotiei.
    Pai 9 luni de sarcina plus inca 1 an si 2-3 luni de alaptare… Am doi copii pana acum, iar daca ar fi asa cum spune parintele viata mea de familie tanara csatorita ar fi un dezastru.
    Si pt Monica:NU, viata sexuala in timpul sarcinii nu este un desfrau. Dumnezeu nu a lasat unirea dintre barbat si femeie doar pentru a procrea. Ci prin aceasta se desavrseste armonia dintre ei. Sunt familii care gandesc asa. Si am vazut de ce… pentru ca ori ea e frigida, ori el are pe alta… ori altele. Nu mai vorbiti de testosteron in sange… nu sunt medic, dar daca era asa pe langa ca o spuneau medicii, o spunea mai inainte Dumnezeu. In Scriptura sunt toate lucrurile necesare vietii. Nu am gasit deloc ceea ce se spune aici. Dar parintele Rsenie Boca, ar fi trebuit sa spuna si el ca apostolul Pavel, eu sunt asa si as vrea ca toti sa fiti ca mine, dar pentru cine nu se poate stapani sa se casatoreasca. Iar in taina casatoriei sa stiti ca nu intervine nici Dumnezeu prea mult. Dar noi oamenii facem legi. Sa ne lumineze Dumnezeu.

  4. Monica says:

    Marius, stii ca sunt sfinti care “au fost curati inca din pantecele maicii lor”? Acei sfinti nu au fost cu nici un chip deranjati de navalnica pofta a tatalui lor, ci au fost lasati sa se bucure in pace si liniste de perioada de viata intrauterina..
    Stii ce fac copii care nu au fost lasati in pace de tatal lor in timpul sarcinii? Ia uita-te cum se joaca ei cu papusile, si vei vedea ca papusile lor se joaca de-a mama si de-a tata in pat! Iar cand ajung la adolescenta sunt foarte puternic inclinati spre sexualitate. Am citit de cateva cazuri de copii care aveau o aversiune aparent nejustificata fata de tatal lor, dar se justifica tocmai prin acesta, caci mamele acestor copii au marturisit ca au facut sex in tipul sarcinii!
    Nu trebuie sa fi medic pentru a observa acestea.
    Am spus mai sus “Scopul actului sexual, procrearea s-au implinit, atunci, in timplul sarcinii, cand copilul e in cel mai protejat loc, nu mai are sens sa vina sotul sa se culce cu sotia lui. Decat daca arde.
    Sunt lucruri delicate, de multe ori se intampla ca sotul sa nu reziste, si atunci, ca sa nu arda, e mai bine sa vina la sotia lui, decat sa mearga in alta parte!” Iar acest sfat il da un parinte, pentru ca nu e bine ca sotul sa se desparta de sotia lui si sa mearga la alta femeie daca nu rezista satisfacerii nevoilor sexuale. Nu-mi amintesc citatul exact.

    Daca sotul nu se gandeste in primul rand la sotie si la copil, ci se aseaza pe sine in prim-planul vietii sale, va avea parte, intr-adevar, de o desfatare, dar va fi o desfatare in trei, caci copilul participa la toate emortiile la care participa mama!

    Ca sa nu mai vorbesc eu iti dau mai jos cateva citate demne de a fi citite:
    “Casatoria nu-i un mijloc lesnicios de a castiga placeri, nici o asigurare impotriva neputintelor de la batranete, ci este comuniune si daruire. Scopul casatoriei este desavarsirea personala a sotilor si procreatia. Si totusi in lumea postmoderna tot mai multe familii nu-si doresc copii. Sunt si familii sterile, care nu pot face copii. De aceea trebuie precizat faptul ca sexul nu este numai pentru copii, ci si pentru comuniune. Este un mod de a-si manifesta dragostea sotii, unul fata de celalalt. Din aceasta perspective scopul final al relatiei conjugale nu este numai procrearea, si nici implinirea personala, ci lucrarea reciproca a sotilor la mantuirea lor.” (Dragoste, libertate si sex responsabil, IPS Andrei Andreicut)
    Scopul casatoriei este desavarsirea in iubire a celor doi soti, urmata de nasterea de copii. Iar “A avea copii inseamna a primi binecuvantarea lui Dumnezeu in casa ta.” (op.cit)

    “Un om casatorit – si din punct de vedere teologic acesta este singurul mod corect de vietuire – poate spune: “Sotia (sau sotul) si copiii mei sunt viata mea. Sunt continutul vietii mele; si numai traind alaturi de ei va trebui sa invat o iubire asemenea lui Hristos”. Criteriul sanatatii mele spirituale este urmatorul: in ce relatii ma aflu cu cei alaturi de care traiesc? Nu exista criteriu mai inalt. Calitatea vietii de familie este masura prin care se poate aprecia progresul duhovnicesc al celor ce traiesc in lume.
    Tot ce inveti despre casatorie, toata osteneala pentru bunul mers al casatoriei este spre mantuirea copiilor tai, si acesta nu e un lucru neinsemnat, ci are literalmente o valoare vesnica(… ) “Cinstita sa fie nunta intru toate si patul neintinat” (Evrei 13, 4). Multi oameni privesc azi cu mult prea multa usurinta relatiile sexuale. Pe de o parte, moravurile si standardele etice contemporane incurajeaza tot soiul de perversiuni, placeri si pofte nemasurate. Pe de alta parte, sunt oameni care incearca sa promoveze o atitudine crestina in casatorie mergand pana in aspectele cele mai intime, si, cu toate acestea, sunt gata sa dispretuiasca starea de feciorie. Mai sunt apoi si crestinii casatoriti care refuza partenerilor lor o relatie conjugala deplina in numele unei iluzorii chemari la o viata in curatie, in timp ce Sfantul Apostol Pavel ii indeamna pe cei casatoriti sa se infraneze numai de comun acord si cu scopul de a se inchina cu mai multa concentrare rugaciunii pentru o anumita perioada (1 Corinteni 7 , 5). Uneori aceasta stare de lucruri care poate crea o multime de probleme apare atunci cand unul din soti se intoarce la credinta sau traieste mai intens viata in Hristos abia dupa casatorie. Sfantul Apostol Pavel ne invata ca o casatorie trebuie sa continue daca partenerul necredincios e dispus sa-si accepte partenerul crestin. Intr-un asemenea caz, partenerului crestin ii revine o mare raspundere in fata lui Dumnezeu in ce priveste comportamentul fata de partenerul sau de casatorie si fata de familie. O convertire autentica sau un progres duhovnicesc il face pe crestinul casatorit sa-si traiasca viata de familie intr-o mare dragoste fata de cei din jur, cu dorinta de a face viata partenerului de casatorie cat mai placuta” (Casatoria crestina si monahismul, Pr. Constantin Coman)

    As fi dorit sa gasesc si citatul exact din care am amintit ca spunea un parinte, dar nu l-am gasit acum.
    Te las cu Domnul.

  5. Monica says:

    Si ceva esential: In Taina Casatoriei Dumnezeu intervine inca de la inceput, caci Dumnezeu a creat familia si Dumnezeu ii poarta de grija! Oamenii sunt cei care il scot pe Dumnezeu din viata lor!

  6. marius says:

    Ai dreptate in multe lucruri. Pe care le stiu si eu. Ma mai indeletnicesc cu Biblia din cand in cand si imi place sa cred ca Il am pe Hristos in viata mea. Stiu citatul de care zici, este scris de apostolul Pavel, dar nu este vorba despre starea de graviditate a femeii, ci de cei necasatoriti. El zice asa “Cat despre voi, as vrea ca toti sa fiti ca mine, dar din pricina nestapanirii voastre e mai bine ca femeia sa-si aiba barbatul ei, si barbatul femeia lui ca sa nu arda.” Sper ca am scris bine, caci am citat din memorie. Cred ca e undeva prin 1 Corinteni.
    In legatura cu instituirea familiei de catre Dumnezeu, ai dreptate, dar nu stiu daca poti sa-mi spui undeva in Biblie unde o sa-L gasesc dand porunci referitoare la convietuirea celor doi. Ceea ce o sa gasesti sunt doar sfaturi date de primii parinti, in special apostolul Pavel. Repet sfaturi cum e si cel de mai sus, dar ii lasa omului toata libertatea. Acum daca omul va trai in desfrau in casnicie asa va trai si in afara ei sunt sigur. Iar cel temator, asemenea va fi sfant si in familie si in afara ei.
    Atat pot sa-ti spun: am doi copii, pe care incerc sa-i cresc cat mai crestineste, nelasandu-i sa aiba acces la materiale care le-ar putea starni imaginatia. Ma rog pt ei, si cred ca Dumnezeu ii protejeaza mai mult decat mine, referitor la aceste lucruri de care ai zis. SIncer nu cred in ceea ce ai zis. Si referitor la sfinti: cred ca n-au ajuns sa pacatuiasca de copii, pentru ca probabil au avut parinti sa-i protejeze de ceea ce este rau, sau pentru ca Dumnezeu a avut planuri marete cu ei protejandu-i El. Pot sa-ti spun doar atat: daca ar fi asa cum zici, in 5 ani de cand sunt casatorit ar fi trebuit sa ma ating de sotia mea maxim 1 an de zile, in rest a fost insarcinata si a alaptat. Nu stiu daca esti casatorita, dar daca in primii ani de casnicie, ne-am fi lipsit atat de mult unul de altul probabil casnicia noastra ar fi fost un dezastru.
    In fine, nu vreau sa-ti schimb convingerile, dar sa stii ca acestea sunt doar convingeri omenesti. Ferice de cel ce poate sa le tina, dar nu mi se pare corect sa se faca legi din ele. Ci fiecare sa se roage si va primi lumina din partea Domnului.
    Nu vrea sa spun nimic despre cum vor fi copii mei, Doamne fereste de rau, dar deocamdata nu vad semnele de care ziceai, legat de papusi si altele. Sunt pur si simplu niste copii normali, plini de veselie, alearga unul dupa altul si sunt foarte atasati de noi. Ii iubim foarte mult si ne dorim tot ce e mai bine pt ei, adica mantuirea.
    Dumnezeu sa ne binecuvinteze pe toti.
    An nou fericit..

  7. Claudio says:

    Faptul ca scriu aici nu reprezinta un semn de ingrijorare pentru mine, ci pentru tinerii care vor intra si vor citi aceste bazaconii. Ma simt dator sa iau atitudine si sa condamn aceasta profetie a lui Boca.
    Am doua fete! Una are 10 ani una are 8. Cred ca articolul lui Boca e o jicnire la adresa copiilor mei. Am facut sex cu sotia pana in luna a 7 . Copii sunt perfect sanatosi, sotia la fel, fetele inca nu au inca idee de ceea ce inseamna sex. Nu sunt criminale, nu se bat nici cu alti copii, nici intre ele si nu au murit. Se mai cearta si ele probabil, din cauza mea ca am facut sex asa ca un animal. Imi imaginez cum ar fi fost daca nu as fi facut. Niste copii plictisitori, fara chef de viata. Asa ca … sa-mi fie cu iertare dar daca vreti copii plictisitori si daca voi parintii sunteti plictisitori ascultati si luati aminte la Boca. Viata ca o inmormantare !
    Ce simplu ar fi fost sa scapam de jumatate din relele lumii. Ne-am fi oprit din sex in timpul sarcinii si am fi fost cu toti niste ingeri.

  8. dorin.romeo.paraschiv says:

    Mai copii,ma ingrijorez foarte tate cand citesc asemenea opini.Biserica Ortodoxa trateaza unirea dintre sot si sotie precum o faradelege a desfranarii?Scrie undeva in biblie ca atunci cand sotia este insarcinata sa nu te atingi de ia?Daca nu pe ce baza se spun astfel de lucruri care i-i pot face pe unii barbati care nu rezista,fie sa pacatuiasca in afara casatoriei fie sa se duca la sotie si sa traiasca dupa aceea cu simtamantul ca au facut o faradelege si ca au pacatuit impotriva Domnului?Cine da dreptul unei biserici sa introduca legi ce nu se gasesc in biblie asa cum a facut si biserica Catolica interzicand casatoria preotilor,lucru care este contrar invataturii bibliei,si inpingand astfel o multime de preoti fie de a fii homosexuali fie de a renunta la slujba de preot datorita neputintei de a implini aceasta cerere a bisericii.Cand cineva mai spune asa ceva ar fi bine sa citeasca biblia mai intai si nu sfaturile sfintilor parinti (care sunt sfaturi pe care le-au dat de la ei si nu se gasesc in biblie)pentru a nu fii pricina de pacatuire pentru cineva.Interdictia bibliei in a te “impreuna”cu sotia ta era doar atunci in perioada menstruatiei, iar porunca apostolului pavel a fost aceea de “a nu se lipsi unul pe altul decat prin buna invoire in vederea indeletnicirii cu postul si rugaciunea”.Cat credeti voi ca putea cineva sa tina un post(avand in vedere ca era vorba de post negru )?Mai mult de o luna nu rezista organismul.
    Iar tratarea actului sexual dintre sot si sotie din punct de vedere Ortodox ca ceva scarbos pe care Dumnezeu L-a lasat de nevoie ,face ca multe femei in special(nu numai la ortodocsi) sa se comporte ca atare fata de partener simtinduse murdare in fata lui Dumnezeu,pacatoase si de multe ori ducand la ruperea casniciei.Se uita ca inca din eden Dumnezeu a spus :cresteti ,inmultitiva si umpleti pamantul!;in starea aceia fara de pacat acest lucru era privit ca o implinire nevinovata si curata(de accea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va lipi de nevastasa si vor fi un singur trup).Cine poate sa tina sfatul ce li-i sa dat foarte bine, dar aveti griza ca sa nu pacatuiti cu gandul s-au daca nu a-ti putut sa-l tineti sa nu va simtiti vinovati degeaba pentru ca Dumnezeu spune ca daca constiinta ne mustra atunci El ne va judecaca ca si cum am fi calcat intr-adevar o porunca.(vezi 1 Corinteni capitolele 7,8 si 9).Asa ca ai grija ca ceea ce i-ti baga alti in cap sa fie numai din biblie.
    Ps.Am o carte in care se trateaza problema sexului.Crestina cartea.Evreul ordodox(adica drept-cel ce tinea legile si poruncile cu strictete)considera ca a face dragoste cu sotia in Sabatul Domnului(daca cititi in biblie in sabat nu aveai voie sa faci nimic ce nu era legat de inchinarea Domnului)era un lucru care sporea intelegera pe care un credincios o avea despre relatia Biserica-Dumnezeu , biserica simbolizandu-se in biblie ca si o mireasa a lui Dumnezeu.
    Va las cu pacea Domnului!

  9. Maria says:

    Dorin
    tu spui “Asa ca ai grija ca ceea ce i-ti baga alti in cap sa fie numai din biblie”
    Bibila cred ca doreai sa scrii cu initiala mare, nu? Se scrie si in mijlocul propozitiei cu initiala mare, pentru ca e unica, pentru ca ea contine cuvantul lui Dumnezeu. “Iti” doreai sa-l scrii legat, nu? “Altii” cu doi “i”, nu? :)
    Iarta-ma, si eu gresesc, dar acum cu greu m-am abtinut. Sa nu te superi.

    Raspunsul tau imi dezvaluie faptul ca nu esti ortodox. Deci tu oricum nu cred ca intelegi subtilitatea traiului ortodox.
    Te asigur eu, cu mana pe inima, ca exista oameni curati, tineri casatoriti al caror organism rezista si mai mult de o luna fara o relatie intima trupeasca.
    Tu, ca om, nu poti sa faci singur nimic, nu poti nici macar sa-ti ridici capul spre cer, nici sa iti indoiesti degetul mic de la o mana, nu poti sa faci nimic, nimic, fara Dumnezeu. Fara Dumnezeu nu rezisti in abstinenta, nu rezisti in post, nu rezisti intre oameni care te dusmanesc, nu poti sa ierti, nu poti sa iubesti.
    Deci, daca nu rezisti, atunci cere putere, cere ajutor de la Dumnezeu ca sa rezisti.

    Te las si eu cu pacea Domnului.

    Nu-i cazul sa te ingrijorezi pentru noi, iubeste-ti sotia si copii cum stii tu mai bine si roaga-te si pentru noi pacatosii.

  10. Maria says:

    Cuviosul Paisie Aghioritul, care va fi trecut in curand in randul sfintilor, spunea in cartea “Viata de familie”, urmatoarele:

    “Infranarea in viaţa de căsătorie

    Dumnezeu “pe toate le-a făcut bune foarte” . Bărbatul simte o atracţie firească spre femeie şi femeia spre bărbat. Dacă nu ar fi existat această atracţie, niciodată nimeni nu s-ar fi incumetat să facă familie, ci s-ar fi gandit la greutăţile pe care le-ar fi intampinat mai tarziu cu creşterea copiilor, etc, şi nu ar fi hotărat să pornească pe această cale.

    După căderea celor intai zidiţi, cugetarea trupească ar fi putut fi la unii oameni de cinci la sută, la alţii zece, treizeci, etc. insă astăzi unde se mai află oameni care să aibă numai cinci la sută cugetare trupească, adică să aibă o cugetare curată. Cu toate acestea, tuturor oamenilor li s-a dat de la Dumnezeu posibilitatea să ajungă la nepătimire, dacă se nevoiesc cu mărime de suflet.

    Cei căsătoriţi, fiindcă duc o viaţă conjugală, nu sunt indreptăţiţi să uite că omul nu este numai trup, ci este şi duh, şi să trăiască astfel fără frau . Ci trebuie să se nevoiască pentru a-şi supune trupul duhului. Iar dacă vor incerca să trăiască duhovniceşte, sub povăţuirea duhovnicului lor, vor incepe să guste incet-incet bucurii şi mai inalte, duhovniceşti, şi nu le vor mai căuta pe cele trupeşti. Soţii au datoria să se nevoiască pentru a se infrana, ca să nu transmită patima trupească şi copiilor lor. Un copil ai cărui părinţi au multă cugetare trupească are de mic astfel de inclinaţii, pentru că ia cugetare trupească de la ei. La inceput ea este slabă, ca şi toate celelalte patimi ce se moştenesc – ca urzica care, atunci cand o plantezi, o poţi lua in mană, dar cand se măreşte inţeapă – dar se poate vindeca de către un duhovnic bun care are discernămant. Iar dacă nu o taie la o varstă mică, va trebui să se nevoiască mult să o taie atunci cand ea va creşte. ”

    Nu voi mai reveni pe acest subiect, cine are urechi de auzit, sa auda ce spune glasul Bisericii prin pastorii ei.

    Subiectul este foarte delicat si cei care il rastalmacesc il fac spre sminteala lor si a altora.

    Sa nu fie!

  11. dorin.romeo.paraschiv says:

    Buna Maria!
    Nu ma supar,nu am de ce.Am gresit si in mod sigur voi mai gresii.
    In legatura cu subiectul, am fost ortodox deci cunosc despre ce este vorba.Si am chiar trei prieteni ce sunt preoti ortodocs si cu care mai discut din cand in cand.De aceea stiu foarte bine ca in Biserica Ortodoxa se studiaza foarte mult din scrierile Sfintilor Parinti si mai putin din Biblie.
    Eu vroiam doar sa atrag atentia asupra unor lucruri pe care unii le-au impus ca litera de lege fara sa se gaseasca in Biblie.Fara sa se gandeasca daca doar pentru unii este facuta manastirea.Sa sti ca daca eu as fi putut sa stau 12 luni fara sa ma ating de sotia mea, as fi putut atunci sa stau si 20 de ani.Asta am spus si mai devreme: cine poate sa o faca.Dar mare grija ca cei ce nu pot sa nu fie condamnati de constiinta lorpentru ca altii le-au spus ca este pacat.Si daca nu exista in Biblie eu unu cred ca nu este.Dar pentru ca vad ca tu doresti sa tii mai mult la “subtilitatea traiului ordodox” decat la ce spune Biblia , subliniez inca odata:daca tu si sotul tau(nu stiu daca esti casatorita si ma scuzi daca gresesc)puteti sa faceti asa ,foarte bine,dar altii nu pot.Si sa stii ca am o legatura cu Dumnezeu. Si cred ca el te asculta indiferent din ce denominatiune religioasa faci parte atata timp cat tii poruncile si legile Lui din Biblie.Dar pur si simplu fiecaruia i s-a dat cate un dar.Nu toti pot fi pustnici,nu toti pot fi preoti,nu toti se casatoresc ,dar asta nu inseamna ca nu pot fii mantuiti.
    in incheiere as vrea sa spun ca i-mi place foarte mult trendul asta de excludere gen;”daca nu esti ordodox,ce cauti sa-ti dai cu parerea aici?”.Eu cred ca suntem cu totii frati in Hristos si Dumnezeu ne-a chemat sa-l ajutam pe aproapele nostru nu sa-i punem piedici si sarcini pe care nici Dumnezeu nu le pune.Gandestete cati oameni care ar dorii sa se intoarca la Dumnezeu,se vor speria si vor renunta neputand sa implineasca aceste cerinte pe care repet:nu le veti gasi in Biblie.Cred ca atitudinea de genul:daca nu au putut inseamna ca nu erau credinciosi adevarati ci niste fiare salbatice ce se gandesc numai la sex denota faptul ca s-ar putea ca nici noi sa nu fim mantuiti pentru ca nu dam pe fata dragostea de aproapele.
    I-mi cer scuze si daca v-am deranjat ,promit sa ma retrag.
    Harul Domnului Isus Hristos si dragostea lui Dumnezeu si partasia Sfantului Duh sa fie cu voi cu toti.Amin!

  12. dorin.romeo.paraschiv says:

    Iar am facut o gramada de greseli.Mi de scuze.

  13. Maria says:

    Nu ai fost ortodox, draga Dorin. Ca daca erai cu adevarat, asa ai fi si acum.
    Crezi tu ca erai ortodox. Un crestin ortodox, nu iese din Biserica lui ca sa mearga la alte “denominatiuni crestine”.

    Eu nu cunosc nici un ortodox care sa treaca la alte culte. Daca au trecut, ei nu au fost niciodata ortodocsi.
    Imi pare rau ca nu ai cunoscut adevarata credinta ortodoxa.
    :(

  14. dorin.romeo.paraschiv says:

    Vezi?Aceiasi nuanta :voi cu ai vostri,noi cu ai nostri.Nu mai insist ca nu are rost.Nu reusesc sa-L vad pe Hristos in aceasta discutie si nici Spiritul Sau asa ca….Eu credeam ca discutam problema si nu certurile de partide.Si mai credeam ca avem toti aceiasi Cuvant scris din care ne inspiram si din care ne putem inpartasi.Vezi ,toate cultele au aceiasi problema – numai ei au mantuirea si numai pe ei i-i iubeste Dumnezeu.Multumesc pentru dragostea de care dai dovada

    ps.astept sa treaca pe langa mine un Samaritean milos poate se va apleca sa-mi bandajeze ranile nu sa ma lase sa mor si sa treaca mai departe.

  15. dorin.romeo.paraschiv says:

    Revin:iarta-ma din nou;am fost rautacios

  16. Maria says:

    Dumnezeu sa te ierte.
    Dumnezeu sa ne ierte.

  17. Roxana says:

    Este penibil si jenant ce am citit aici. Auzi, copiii ai caror parinti au facut sex pe perioada sarcinii vor ajunge sa caute sa se impreuneze cu animale! Pai atunci cred ca 80% din populatia globului ar fi zoofila. Mi-am dorit copii de varste apropiate, asa ca diferenta intre ei este de un an, si sunt conceputi pe perioada alaptarii. Ar trebui sa va fie rusine sa puneti aduceti acuze atat de mizerabile in seama copiilor. Obsesiile sexuale voi le aveti in cap, daca puteti trage astfel de concluzii, cum ca un copil va deveni desfranat, obraznic sau zoolfil daca parintii lui au relatii sexuale in timpul sarcinii. Sub pudoarea asta se ascunde de fapt o minte bolnava, care vede mizerie peste tot. Rusine!

  18. Andrei says:

    Cică testosteron în sînge. Bravo! Cine v-a dat informația asta?

    E trist că nu se citește Biblia, și se dau învățături după ureche. Biblia nu interzice nicăieri relațiile sexuale în timpul sarcinii. Nu-mi pasă de titlul pe care-l are cel care a scris acest articol, nici ce vîrstă are, atîta timp cît scrie aberații să dă învățături false punîndu-le pe seama Scripturii, dar țin să-mi dau cu părerea, am voie, nu? Păi frate, familiile cu 5,6 copii de vărste apropiate, cum rezistă? Adică n-au facut sex tot timpul ăsta? Nu, pe bune, de unde le scoateți? Cu ce autoritate scrieți aceste lucruri… sau mă rog, cum de ați publicat așa ceva?

    În plus, orice medic vă va spune că dacă nu sînt motive medicale serioase, atunci relația sexuală poate avea loc și în timpul sarcinii fără nici un fel de risc.

    Și ultimul paragraf al articolului e ilar de-a dreptul. Păi care osteneală a părinților? Vă referiți la aia de a nu face sex în timpul sarcinii, nu? Aia nu e osteneală, ci e o abținere, lucru pe care Biblia îl interzice categoric. Osteneala părinților e alta, una cu mult mai mare… nu să nu facă sex… Doamne, ai milă și dă înțelepciune!

  19. xana_basarabia says:

    Ce replica va avea Claudia si Preasfintitul Parinte, pozitia carora chiar ma sperie, ma descurajeaza, cind voi marturisi ca m-am casatorit fecioara, iar gravida am devenit din prima relatie intima. Trebuia oare sa nu mai intretin relatii cu sotul meu urmatorii doi ani? Nu am pacatuit pina la cununie doar din dragoste de Dumnezeu. Si oare mi-e dusman mie Dumnezeu ca sa ma lipseasca de placerea de a fi cu sotul si sa-mi dea un chin si mai mare dupa cununie??? Sint o pacatoasa si sa ma ierte Dumnezeu! De cind m-am casatorit tinem posturile in curatenie, dar e greu enorm sa depasesc gindul ca as vrea sa fiu cu sotul meu care mi-a mai drag ca orice. Si simt astfel cum diavolul ma ispiteste ori de cite ori are sansa, chiar si in somn. Si asta doar pe o luna – doua pe durata postului. Dar ce s-ar intimpla pe doi ani? Nu sint impotriva cuvintului sfint, dar nici nu cred ca ar fi in totalitate obiectiv. Lumea e plina de ispite, lumea noastra a mirenilor. Iar noi, si eu personal, sintem o prada usoara pentru diavol. Iar ceea despre ce s-a scris (abstinenta pe timpul sarcinii si a alaptarii) e un prilej colosal ca 90% dinte soti sa calce gresit…

  20. Roxana says:

    Xana_Basarabia, eu spun ca inainte de a asculta de ce spun diversi sfinti, trebuie sa asculti de ce spune Biblia. Iar Biblia spune la 1 Corinteni 7:5 Să nu vă lipsiţi unul de altul, decât cu bună învoială pentru un timp, ca să vă îndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea, şi iarăşi să fiţi împreună, ca să nu vă ispitească satana, din pricina neînfrânării voastre.
    Cred ca este mai mult decat clar ca “invatatura” asta a lui Arsenia Boca trece peste ce spune Biblia.

  21. un calin - tm says:

    HRISTOS A INVIAT!
    Am mare dragoste pentru Parintele Arsenie Boca si zicerile lui. Spunea la un moment dat: “mergeti si va spovediti la un preot de mir si nu la un calugar ca asta va da un canon de nu puteti sa-l duceti”. Sunt de acord cu el… Asa ca am fost la duhovnicul meu si l-am intrebat de relatiile dintre soti in timpul postului. Mi-a raspuns simplu: “exista taina casatoriei dar nu exista taina postului”.
    Doamne ajuta-ne!

  22. Filu says:

    Barbati si femei de oriunde ati fi realitatea in care traim este trista, cupluri destramate, familii rupte, copii crescuti doar cu un parinte, sau niciunul etc. De ce? pentru ca exista multi sfatuitori care mei decare mai sfinti decat Dumnezeu. Dincolo de ce se discuta aici iubiti-va, unitiva si spiritual si emotional si fizic. Scriptura spune clar ca pauzele la nivelul relatiilor sexuale se fac “doar prin invoiala sotilor”

    Daruitiva unii altora bucurii spirituale , emotionale si fizice, iubiti-va cu toata pasiunea de care sunteti in stare. Scriptura spune sa te bucuri de nevasta tineretii tale, iubiti-va cu pasiune si fara egoism, nu lasati ca diavolul sa atace casnicia.

    Cat despre oameni aveti mare grija, verificati toate sfaturile primite cu Biblia, si pe acesta al meu. Si luati doar ce este bun.

    Fiti mereu indragostiti si pasionati unul de celalalt si impreuna de Dumnezeu.

    Dumnezeu v-a creata asa, El a creat sexul si la barbat si la femeie deci daca ati primit un dar bucurativa de el in cadrul permis de Dumnezeu adica in casatorie …….. iubiti-va.

  23. maria says:

    straniu e articolul de sus… si neconvingator chiar si pentru un crestin, in plus, nu se prea bazeaza pe adevarul biblic…(

  24. matei says:

    daca femeia ar avea testosteron in sange i-ar creste mustata si par mult pe corp,probabil si penis =)). un barbat care vrea sa fie femeie ia hormoni femenini si ii cresc sani etc.

  25. elena says:

    Poate unii au putere, iar altii nu, poate unii au vointa, iar altii nu…oricum ar fi, fiecare stie in inima lui ce poate, cat poate, si daca nu cumva putea mai mult decat a savarsit.

    Parintele se adreseaza unor oameni puternici,care au aceasta incredintare si sunt oameni care pot indeplini aceste porunci….
    Multi v-ati simtit raniti de cuvintele parintelui, si ati adus tot felul de defaimari la adresa lui….unde este smerenia, iertarea si iubirea….?Aveti grija de voi, ca nu cumva aparand un verset al Bibliei, sa incalcati crunt alt verset…daca Dumnezeu ne-ar pedepsi pentru fiecare pacat care-l facem, oare ce-ar mai ramane din noi?sa dam slava Domnului pentru toate.
    nu va nelinistiti, nu va lasati orgoliul ranit, fiti cu pace…
    Iubiti si faceti ce vreti!

  26. Florina says:

    Raspunsurile la acest articol imi par toate indreptatite. Parintele Arsenie Boca vorbeste pentru cei puternici in abstinenta si dintr-o perspectiva limitata. Lumea e mult mai complexa decat o prezinta el. Poate ca, daca i s-ar fi cerut un sfat individual, raspunsul lui ar fi fost altul…
    Am citit tot felul de carti despre perioada sarcinii, eu fiind insarcinata in luna a 7-a cu gemeni, (slava Domnului pentru un asemenea dar!) si stiu cat de bine este protejat copilul in uterul matern. In afara de uterul in sine, de placenta si de lichidul amniotic, din luna a-4a apare un dop gelatinos care impiedica orice “intrus” din afara sa patrunda in mediul uterin. Cu toate acestea, si eu si sotul meu am simtit ca este bine sa lasam bebelusii sa doarma linistiti in “leganelul” lor, asa incat din momentul in care am aflat ca sunt insarcinata, am incetat si relatia sexuala. Totusi, asta nu ne impiedica sa fim in continuare extrem de indragostiti unul de altul si sa fim dragastosi unul cu altul. Dar exercitiul abstinentei il aveam amandoi inca dinaintea casatoriei si dupa casatorie respectand toate posturile mari.
    Imi dau seama ca o astfel de relatie, cum am eu cu sotul meu, este extrem de rara (si nu incetez sa multumesc Domnului pentru un asemenea dar) asa incat nu pot judeca pe nimeni. Fiecare traieste cum poate si dupa cum crede ca ii este mai bine. Daca face greseli, si le va plati si… cine nu face greseli in viata aceasta?
    Inca ceva: nu stiu cum vor fi copiii nostri, eu sper ca vor fi mai buni decat noi, parintii lor, iar asta… e tot un dar gratuit de la Dumnezeu !!!

  27. icsulescu says:

    doamne multzam ca nevasta mea nu e nicinuna din femeile de aici, indoctrinate de prostie…

  28. Radu says:

    Poate preotul nu este la curent, dar nici-o femee care devine insarcinata nu cunoste despre acest fapt cel putin primele doua saptamini. Cind apar simtome necunoscute, deobicei se adreseaza la medic si hop, surpriza. Esti insarcinata. Atunci oricine dupa invatatura acestul preot o dau in bara. Pentru ca sotii necunoscind acest lucru se tin de ceea ce este a lor, ma refer de relatia sexuala.
    Pentru fetele care au scris. Poate tot nu cunoaste-ti, dar pentru un barbat e mult mai greu sa nu aiba relatii sexuale decit unei femei. Daca mai asculta cineva aceste invataturii, atunci va supune-ti la multe probleme. Si daca nu ati cunoscut nici aceasta, dar cele mai multe divorturi se intimpla pentru ca barbatii nu sunt satisfacuti sexual de sotie si cauta in alta parte.

    Preotul dat, parca ii impinge pe barbati la asa ceva.

  29. Andra says:

    La cat de slabanogi duhovniceste suntem cei mai multi, nu e de mirare ca vorbele intelepte ale parintelui Arsenie par a fi de neinteles. Un barbat care renunta la dorinta de satsifactie sexuala in favoarea satisfactiei duhovnicesti e o floare rara, dar nu imposibil de gasit.

  30. Alexandru says:

    Eu sunt de parere ca toti credem intr-un Hristos…si ca sa ajungem sa il cunoastem trebuie sa studiem cuvantul Sau ce ne-a fost lasat noue si anume Biblia…Domnul Arsenie Boca ar trebui sa studieze Cuvantul si daca el gaseste scris ca nu e bine sa ai relatii in timpul sarcinii atuci sa ne dea si noua acel text si noi vom fi deacord cu dumnealui…dar pana atunci…cititi ce este scris in Sfanta Scriptura si nu va mai luati dupa spusele oamenilor…Domnul Arsenie este tot om ca si noi…totul se reduce la Scriptura…de acolo vine raspunsul..daca este interzis sau nu…

  31. DP says:

    Desi am citit si eu chestii din astea, gasesc ca sunt cam aberante, mai ales ca in biblie nu se face referire la asa ceva. Copilul meu e bine-mersi, are 7 ani si e absolut adorabila, isteata, si fara nici o inclinatie devianta. Dau dreptate Doamnei Roxana, si vreau sa spun ca, uneori, poate fi periculos pentru trainicia unei casnicii sa-ti indepartezi propriul sot cu buna stiinta, si apoi sa ramai fara tata la copil.

  32. vali says:

    ptr. cei care vin cu o evanghelie diferita de cea pe care a propovaduit-o apostolul Pavel si pe care a primit-o de la Domnul chiar apostolul Pavel prin calauzirea Sfantului Duh le-a si dat sentinta. citeste Galateni cap 1 vers 6-10.
    Sau Apocalipsa cap 22 vers. 18 si 19.
    Poporul piere din lipsa de cunostinta.

  33. vali says:

    In legatura cu abstinenta de la relatii sexuale in timpul sarcinii Bilia nu interzice a avea relatii sexuale in timpul sarcinii. Ci doar ptr un singur motiv cu invoiala din ambele parti: motivul= indeletnicirea cu post si rugaciune. Bine poate fi cazuri medicale, astea sunt aparte. cap 7 vers 1-5.

  34. any says:

    Dragi frati intr-un Hristos!

    Referitor la subiectul dezbatut mai sus, ii dau perfecta dreptate Monicai. Vad ca marea majoritate care se opune sunt barbatii.
    Va vorbesc din proprie experienta. Parintii mai au facut sex in timpul sarcinii, iar eu am avut de suferit inca de cand eram la camin, imi puneam patura,perna in locurile intime…odata chiar ma jucam cu una din verisoare de-a sotul si sotia si imitam foarte bine o scena de dragoste(fiind nu mai mari de clasele primare). Stiam inca de mica cum stateau treburile, ce inseamna, cu toate ca ei se fereau sa vorbeasca in prezenta mea despre asa ceva. Abea mai tarziu…la liceu… cand am inceput sa mai citesc despre una alta, sa ma mai documentez am inteles de ce eram asa de fapt. Parintele Arsenie Boca este un mare duhovnic, si aveti multe de invatat din scrierile lui.
    De asemenea vreu sa mai precizez faptul ca mai aveam o colega tot in ciclul primar care era si ea obsedata de asa ceva…odata ne povestea ca se “juca” cu un morcov. Eu cred ca tot de acolo i se trage pentru ca in clasele 1-4 copii nu au chiar atatea cunostinte despre conceptul “sex” , ba mai mult inca cred ca “i-o adus barza”.
    Dragi credinciosi,
    Ascultati sfaturile si indemnurile Parintelui Arsenie Boca, caci el este una din caile spre viata vesnica.
    Sa aveti credinta in Domnul!
    Dumnezeu sa ne ierte si sa ne mantuiasca!

    (scuzati greselile)

  35. any says:

    Si apropo de “te duci la medic si hop…sururpriza” te contrez, Radu, femeile stiu foarte bine cand au facut si posibilitatea de a fi insacinate sau nu. Sau ma rog poate or fi si dinalea mai aiurite care sa n-aiba notiunea “timpului” sau care nu-s asa de informate, cand mai exact poti sa ramai insarcinata.

  36. @any: E şi normal că bărbaţii sunt cei care se opun cel mai tare. După cum spunea maica Siluana Vlad, bărbaţii au asupra lor o tensiune sexuală mult mai puternică decât femeile. Sunt cu totul de acord cu păr. Arsenie Boca. Îmi pare rău că nu prea există cineva care să mai sorteze comentariile de aici. Sectarii habar n-au de trăirea Ortodoxă. Majoritatea ortodocşilor noştri practicanţi nu sunt în stare să trăiască cu adevărat Ortodoxia ( că altfel ar fi sfinţi ) aşa că ce să te aştepţi de la ne-ortodocşi? Iar ei habar n-au cât de mare sfânt e păr. Arsenie Boca şi de asta vorbesc aşa obraznic despre el. În schimb trebuie un pogorământ. Dacă unul din soţi nu poate să se abţină celălalt trebuie să cedeze ca să nu pericliteze căsnicia. Dar şi asta trebuie făcută cu discernământ. Că sunt cazuri când soţul nu rezistă din cauza că atunci hormonii sunt în lucru şi după ce trec de asta atunci se căiesc amarnic că n-au rezistat ( în cazul acesta, soţia care n-are aceste probleme trebuie să ştie să-l respingă pe soţ cu foarte multă delicateţe – eventual să-l invite la o plimbare afară că îşi revine după asta soţul ). Dar totul trebuie cu mult discernământ şi totul trebuie făcut de comun acord.

  37. Dorin says:

    Inca o data se dovedeste ca suntem un popor de specialisti. Pentru Doamna sau Domnisoara de mai sus, as dorii sa adaug urmatoarele: daca crede ca un barbat se va linisti doar ca se va plimba un pic pe afara dupa o luna, sau doua-trei de pauza, se inseala amarnic. Ar trebui sa mai citeasca niste carti despre cum este creat barbatul. Eu oricum i-i doresc succes cu barbatul ei. Sper sa reuseasca sa-l linisteasca cu ” o plimbare afara”. Eu cred ca singurul lucru care l-ar face pe barbat sa reziste, ar fi foarte, foarte multa rugaciune, ceea ce ar insemna sa vrea si el lucrul acesta.

  38. Roxana says:

    Asta cu sotia care trebuie sa il invite la o plimbare afara sa se linisteasca imi aduce aminte de o scrisoare hilara rau de tot, adresata tinerelor mirese. O postez aici, pe mine m-a distrat copios:
    Din Codurile si Procedurile despre Relatii Intime si Personale ale Statutului Marital intru Marea Sanctitate Spirituala a acestei Binecuvantate Comuniuni si intru Gloria lui Dumnezeu,
    de Ruth Smythers, mult iubita sotie a Reverendului L.D. Smythers, Pastor al Bisericii Metodiste din Arcadia, Confederatia Regionala de Est.
    Publicata in anul Domnului 1894, Ziarul Ghid de Spiritualitate

    Pentru gingasa tanara femeie care a beneficiat de o buna educatie in Legile Domnului, ziua nuntii este, in mod ironic, atat cea mai fericita cat si cea mai terifianta zi din viata ei. Pe de o parte este nunta in sine, in care mireasa este atractia centrala intr-o frumoasa si inspirata ceremonie, simbolizand triumful ei in a-si asigura un barbat care sa ii indeplineasca toate nevoile pentru tot restul vietii.

    Pe de alta parte este noaptea nuntii, in cursul careia mireasa trebuie sa platesca tributul, ca sa spunem asa, infruntand pentru prima oara teribila experienta a sexului. In acest punct, dragi cititoare, lasati-ma sa exprim un adevar socant. Exista cateva tinere femei care asteapta noaptea nuntii cu placere si curiozitate! Feriti-va de o asemenea atitudine! Un sot egoist si senzual ar putea usor sa profite de o astfel de mireasa. Trebuie sa nu uitati niciodata une dintre cele mai importante reguli ale Bisericii in ceea ce priveste Casatoria: DARUIESTE PUTIN, DARUIESTE RAR, SI MAI PRESUS DE ORICE, DARUIESTE CU ZGARCENIE. Altfel, ceea ce ar fi o casatorie normala s-ar transforma intr-o orgie a destrabalarii sexuale.

    Pe de alta parte, teroarea miresei nu trebuie sa fie extrema. Desi sexul este in cel mai bun caz revoltator si, in cel mai rau caz, dureros, trebuie indurat si asa a fost de la inceputurile timpului, deoarece este compensat de construirea unei relatii monogame si de copiii rezultati din aceasta.

    Este inutil, in majoritatea cazurilor, ca mireasa sa incerce sa refuze o initiativa sexuala din partea mirelui. In timp ce barbatul ideal s-ar apropia de sotia sa doar la cererea acesteia si doar in scopul procrearii, asemenea nobilitate si lipsa de egoism nu poate fi asteptata din partea barbatilor obisnuiti. Majoritatea barbatilor va cere sa i se ofere sex aproape in fiecare zi. Mireasa inteleapta va permite maxim doua scurte experiente sexuale saptamanal, in timpul primelor luni de dupa casatorie. Apoi, odata cu trecerea vremii, va trebui sa faca orice efort pentru a reduce aceasta frecventa. Sa te prefaci ca esti bolnava, somnolenta, durerile de cap sunt printre cele mai bune prietene ale nevestei in aceasta problema. Argumentele, certurile, mustruluielile si cicalelile s-au dovedit de asemenea a fi foarte eficiente, daca sunt folosite seara tarziu, cam cu o ora inainte de momentul in care sotul ar putea incepe procesul de seductie. Sotiile istete sunt mereu in alerta, cautand noi si din ce in ce mai bune metode de a refuza si descuraja pornirile amoroase ale sotului. O sotie buna trebuie sa ajunga sa reduca contactele sexuale la unul pe saptamana inainte de incheierea primului an de casatorie si la unul pe luna pana la sfaritul celui de-al cincilea an.

    Pana la a zecea aniversare, multe sotii au reusit sa incheie perioada de a purta in pantece copii si au atins cel mai inalt tel, acela de a stopa definitiv contactele sexuale cu sotul lor. Dupa atat timp petrecut alaturi de sot, deja poate sa se bazeze pe dragostea copiilor si pe presiunile sociale pentru a-l tine acasa.

    Precum trebuie sa fie mereu atenta sa tina cat mai jos posibil nivelul contactelor sexuale, mireasa inteleapta va fi cel putin la fel de atenta si cu limitarea modului si gradului de desfasurare a actului sexual. Majoritatea barbatilor are de la natura o inclinatie spre perversiune, iar daca li se ofera cea mai mica sansa va vor angaja intr-o mare varietate de practici mai mult decat revoltatoare. Aceste practici includ printre altele: practicarea actului normal in pozitii anormale, atingerea corpului femeii cu buzele si limba, oferirea corpului lor gol pentru a fi explorat cu buzele sau limba de catre sotie. Nuditatea, discutiile despre sex, citirea unor povestiri despre sex, admirarea unor fotografii sau desene cu sugestii sexuale fac parte din obiceiurile adoptate rapid de barbati daca sotiile le permit. O mireasa inteleapta isi va face un tel din a nu ii permite niciodata sotului sa ii vada corpul descoperit si din a nu il lasa nici pe el sa se descopere in fata ei.

    Sexul, atunci cand nu poate fi prevenit, va fi practicat doar in intuneric total. Multe femei au gasit util sa doarma imbracate noaptea: ele purtand camasi lungi din bumbac, iar ei pijamale. Acestea trebuiesc imbracate in camere separate si nu trebuiesc indepartate in timpul actului sexual. Astfel, doar o minima parte din piele este expusa.

    Odata ce si-a pus camasa si a stins toate luminile din camera, mireasa trebuie sa se intinda tacuta in pat si sa astepte sosirea mirelui. Cand acesta intra in odaie, bajbaind prin intuneric, femeia nu trebuie sa scoata niciun sunet pentru a-l ghida in directia ei, deoarece ar putea fi considerat un semn de incurajare. Trebuie sa il lase sa se chinuie si sa spere ca se va impiedica si se va rani usor, bun pretext pentru a-i refuza accesul la favorurile ei sexuale. In momentul in care sotul ajunge langa ea, mireasa trebuie sa stea perfect nemiscata. Miscarea corpului ar putea fi interpretata ca excitatie sexuala de catre sotul optimist. Daca incearca sa o sarute pe buze, sotia trebuie sa intoarca usor capul, astfel incat sarutul sa fie pe obraz. Daca incearca sa ii sarute palmele, va trebui sa stranga pumnii. Daca incearca sa ii ridice camasa si sa o sarute in orice alt loc, ea trebuie sa isi traga rapid camasa la loc, sa sara din pat si sa pretinda ca trebuie sa mearga urgent la toaleta. Aceste actiuni ii vor tempera dorinta de a o saruta in locuri interzise.

    Daca sotul incearca sa isi seduca sotia cu discutii lascive, aceasta isi va aminti instant o intrebare triviala, non-sexuala, pe care sa i-o adreseze. Imediat ce el raspunde, mireasa trebuie sa continue aceasta discutie, indiferent cat de frivola poate parea in acel moment. Intr-un final, sotul va intelege ca daca doreste sa intretina raporturi sexuale cu femeia sa, acestea vor trebui desfasurate fara alte inflorituri amoroase. Nevasta inteleapta ii va permite sotului sa ii ridice camasa nu mai sus de talie, in timp ce el isi va desface doar partea din afata a pijamalei, pentru realizarea conectarii. In timp ce el pufaie si gafaie, ea va ramane perfect tacuta sau va purta comversatii plictisitoare despre treburile casnice. Mai presus de orice, sotia va ramane perfect nemiscata si, sub niciun motiv, nu va ofta sau geme in timpul actului sexual. Imediat ce sotul a incheiat treaba, sotia va incepe sa se planga de diferite probleme ce vor trebui rezolvate de catre sot. Multi barbati simt o placere sexuala majora in a se relaxa dupa comuniunea cu femeia lor, astfel incat sotia trebuie sa se asigure ca nu ii ofera nicio secunda de pace in aceasta perioada, de care el sa se poata bucura. Altfel, barbatul ar putea fi incurajat sa incerce din nou in curand.

    Un factor pentru care mireasa trebuie sa fie recunoscatoare este faptul ca familia sotului, scoala, biserica si cadrul social au lucrat impreuna de-a lungul vietii acestuia pentru a insamanta in el un profund sentiment de vinovatie si rusine in ceea ce priveste sentimentele sale sexuale. Femeia inteleapta va profita de acest avantaj si isi va urmari telul sau de a limita initial aceste porniri barbatesti, iar apoi de a anihila total dorintele sotului de a se exprima sexual.

  39. pavel says:

    FEMEIE incurci oalele dupa cum te duce capul!!! daca iti convine si te foloseste parerea unuia bine, daca nu, si-a exprimat-o din punctul lui de vedere. Chiar e nevoie sa dai cu bata in fiecare lucru care iti displace? Atat de rau te nelinisteste daca nu-ti postezi dezaprobarile in detaliu, comparand o situatie ce tine de individ cu oribilitatea de scrisoare pe care o arunci in aceeasi oala…de unde stii tu cum functioneaza la altii, si de unde stii tu ca astfel de soti nu s-ar iubi de 1000 de ori mai natural decat iti place tie s-o faci?? ca doar nu te obliga nimeni sa faci ce-ti spune altul si nici nu era cazul de o asemenea observatie pentru un simplu sfat, ce tine pana la urma de persoana careia i s-o potrivi…

  40. Dorin says:

    Nu am inteles care este problema ta Pavel. Esti pro sau contra? S-au ai inteles gresit ce a vrut sa spuna cu scrisoarea Roxana. Eu am urmarit toate postarile ei pe acest forum, si mi-au placut foarte mult. Foarte inteligente remarcile. Scrisoarea m-a amuzat, dar m-a si intristat in acelasi timp. Roxana a vrut sa spuna ca ideile unor oameni pot fi atat de……(scuza-mi expresia) -obtuze, si asta in numele religiei. Si multi din ziua de astazi au pareri propri la fel de nefondate in realitate doar pentru ca nu au o informatie adevarata, de la sursa, adica din scriptura si nu din alta parte. Din scrisoarea de mai sus daca ai citit-o cu atentie, reiese faptul ca doamna preoteasa ( asta inseamna de fapt sotie de Reverend sau pastor), incalca flagrant ceea ce spune Sfanta Scriptura prin gura Apostolului Pavel si anume in 1Corinteni capitolul 7:
    1. Cât despre cele ce mi-aţi scris, bine este pentru om să nu se atingă de femeie.
    2. Dar din cauza desfrânării, fiecare să-şi aibă femeia sa şi fiecare femeie să-şi aibă bărbatul său.
    3. Bărbatul să-i dea femeii iubirea datorată, asemenea şi femeia bărbatului.
    4. Femeia nu este stăpână pe trupul său, ci bărbatul; asemenea nici bărbatul nu este stăpân pe trupul său, ci femeia.
    5. Să nu vă lipsiţi unul de altul, decât cu bună învoială pentru un timp, ca să vă îndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea, şi iarăşi să fiţi împreună, ca să nu vă ispitească satana, din pricina neînfrânării voastre.
    6. Şi aceasta o spun ca un sfat, nu ca o poruncă.
    7. Eu voiesc ca toţi oamenii să fie cum sunt eu însumi. Dar fiecare are de la Dumnezeu darul lui: unul aşa, altul într-alt fel.
    8. Celor ce sunt necăsătoriţi şi văduvelor le spun: Bine este pentru ei să rămână ca şi mine.
    9. Dacă însă nu pot să se înfrâneze, să se căsătorească. Fiindcă mai bine este să se căsătorească, decât să ardă.
    10. Iar celor ce sunt căsătoriţi, le poruncesc, nu eu, ci Domnul: Femeia să nu se despartă de bărbat!
    Iar alte traduceri spre deosebire de Biblia Ortodoxa spune si mai clar:
    1 Corinteni 7:1
    Cu privire la lucrurile despre care mi-aţi scris, eu cred că este bine ca omul să nu se atingă de femeie.
    1Cor 7.8-26;
    1 Corinteni 7:2
    Totuşi, din pricina curviei, fiecare bărbat să-şi aibă nevasta lui, şi fiecare femeie să-şi aibă bărbatul ei.
    1 Corinteni 7:3
    Bărbatul să-şi împlinească faţă de nevastă datoria de soţ; şi tot aşa să facă şi nevasta faţă de bărbat.
    Ex 21.10; 1Pet 3.7;
    1 Corinteni 7:4
    Nevasta nu este stăpână pe trupul ei, ci bărbatul. Tot astfel, nici bărbatul nu este stăpân peste trupul lui, ci nevasta.
    1 Corinteni 7:5
    Să nu vă lipsiţi unul pe altul de datoria de soţi, decât doar prin bună învoială, pentru un timp, ca să vă îndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea; apoi să vă împreunaţi iarăşi, ca să nu vă ispitească Satana, din pricina nestăpânirii voastre.
    Asa , ca sa o lamurim odata pentru totdeauna: daca Dumnezeu prin Sfanta Scriptura spune asa, si ma refer si la Parintele Arsenie Boca aici, cum pot sa ma iau eu dupa cineva , cand ALTCINEVA a poruncit in alt fel. Trebuie sa intelegem ca astfel de sfaturi sa le spunem, la Parintele Arsenie sunt doar ca si oparere personala care daca cineva poate sa o tina nu poate sa faca rau daca este cu acordul ambelor parti. Este o problema daca numai o parte vrea caci atunci se incalca Sfanta Scriptura si satana poate ispiti pe celalalt. Iar in cazul sotiei Domnului Reverend este si mai rau, ba chiar as spune Anatema, pentru ca contravine total Sfintei Scripturi si a rolului familiei pe care Dumnezeu a dorit sa o lase pe pamant. Pentru ca atunci cand au fost creat omul, Dumnezeu a spus:
    18. Şi a zis Domnul Dumnezeu: “Nu este bine să fie omul singur; să-i facem ajutor potrivit pentru el”.
    19. Şi Domnul Dumnezeu, Care făcuse din pământ toate fiarele câmpului şi toate păsările cerului, le-a adus la Adam, ca să vadă cum le va numi; aşa ca toate fiinţele vii să se numească precum le va numi Adam.
    20. Şi a pus Adam nume tuturor animalelor şi tuturor păsărilor cerului şi tuturor fiarelor sălbatice; dar pentru Adam nu s-a găsit ajutor de potriva lui.
    21. Atunci a adus Domnul Dumnezeu asupra lui Adam somn greu; şi, dacă a adormit, a luat una din coastele lui şi a plinit locul ei cu carne.
    22. Iar coasta luată din Adam a făcut-o Domnul Dumnezeu femeie şi a adus-o la Adam.
    23. Şi a zis Adam: “Iată aceasta-i os din oasele mele şi carne din carnea mea; ea se va numi femeie, pentru că este luată din bărbatul său.
    24. De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va uni cu femeia sa şi vor fi amândoi un trup.
    25. Adam şi femeia lui erau amândoi goi şi nu se ruşinau.
    Asa ca eu nu inteleg si nu am sa inteleg niciodata pe cei ce i-si iau informatiile din alte parti, dar tocmai Sursa pe care spun ca o pretuiesc atat de mult , adica Sfanta Scriptura, Cuvantul Domnului si Mantuitorului nostru insusi i-l ignora si-l rastalmacesc preferand sa-l asculte pe unul si pe altul. De aceia biserica Catolica a ajuns in sitatia de a-i fi rusine cu preotii ei pedofili si homosexuali pentru ca a rastalmacit Scriptura interzicand casatoria preotilor contrar Cuvantului scris. Iata ce scrie in1Timotei capitolele 3 si4:
    1. Vrednic de crezare, este cuvântul: de pofteşte cineva episcopie, bun lucru doreşte.
    2. Se cuvine, dar, ca episcopul să fie fără de prihană, bărbat al unei singure femei, veghetor, înţelept, cuviincios, iubitor de străini, destoinic să înveţe pe alţii,
    3. Nebeţiv, nedeprins să bată, neagonisitor de câştig urât, ci blând, paşnic, neiubitor de argint,
    4. Bine chivernisind casa lui, având copii ascultători, cu toată bună-cuviinţa;
    5. Căci dacă nu ştie cineva să-şi rânduiască propria lui casă, cum va purta grijă de Biserica lui Dumnezeu?
    6. Episcopul să nu fie de curând botezat, ca nu cumva, trufindu-se, să cadă în osânda diavolului.
    7. Dar el trebuie să aibă şi mărturie bună de la cei din afară, ca să nu cadă în ocară şi în cursa diavolului.
    8. Diaconii, de asemenea, trebuie să fie cucernici, nu vorbind în două feluri, nu dedaţi la vin mult, neagonisitori de câştig urât,
    9. Păstrând taina credinţei în cuget curat.
    10. Dar şi aceştia să fie mai întâi puşi la încercare, apoi, dacă se dovedesc fără prihană, să fie diaconiţi.
    11. Femeile (lor) de asemenea să fie cuviincioase, neclevetitoare, cumpătate, credincioase întru toate.
    12. Diaconii să fie bărbaţi ai unei singure femei, să-şi chivernisească bine casele şi pe copiii lor.
    13. Căci cei ce slujesc bine, rang bun dobândesc şi mult curaj în credinţa cea întru Hristos Iisus.

    1. Dar Duhul grăieşte lămurit că, în vremurile cele de apoi, unii se vor depărta de la credinţă, luând aminte la duhurile cele înşelătoare şi la învăţăturile demonilor,
    2. Prin făţărnicia unor mincinoşi, care sunt înfieraţi în cugetul lor.
    3. Aceştia opresc de la căsătorie şi de la unele bucate, pe care Dumnezeu le-a făcut, spre gustare cu mulţumire, pentru cei credincioşi şi pentru cei ce au cunoscut adevărul,
    Asa ca in privinta aceasta Biserica Ortodoxa a mers pe o cale buna.
    APEL: fratilor! Cititi Cuvantul Sfant al Domnului nostru Isus Cristos si incetati sa va mai dati cu parerea doar pentru ca asa credeti voi ca ar fi bine. DOCUMENTATIVA inainte, ca doar a te duce la Biserica si a asculta nu te indreptateste sa emiti afirmatii cu pretentia de adevar absolut. Ascultati ce spune Cuvantul in Faptele Apostolilor capitolul 17:
    Faptele apostolilor 17:10
    Fraţii au trimis îndată, noaptea, pe Pavel şi pe Sila la Berea. Când au sosit, au intrat în sinagoga Iudeilor.
    Fapt 9.25; Fapt 17.14;
    Faptele apostolilor 17:11
    Iudeii aceştia aveau o inimă mai aleasă decât cei din Tesalonic. Au primit Cuvântul cu toată râvna, şi cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă ce li se spunea, este aşa.
    Si ganditi-va ca era vorba despre marele Apostol Pavel. Pe el i-l puneau la incercare prin Sriptura. Apostolul Neamurilor, cel ce facea semne si minuni, cel ce spune despre sine ca vorbeste in limbi mai mult decat toti ceilalti.
    Asa ca Domnul sa va lumineze si nu mai tulburati sufletele credinciosilor cu pareri contrare Sfintei Scripturi. Amin!

  41. Pingback: F.I.V., I.A., mamele purtatoare din perspectiva ortodoxa...

  42. Cristina says:

    Are dreptate parintele Arsenie, multumim Domnului ca ni l-a trimis sa ne mai deschida ochii. Despre argumentul ca nu scrie in Biblie ca ar fi oprite relatiile intre soti in perioada sarcinii, i-as ruga pe cei credinciosi care nu sunt de acord cu parintele Arsenie, sa ne spuna unde in Biblie se recomanda relatiile sexuale in timpul sarcinii. Eu una imi amintesc de cutare barbat caruia i ‘ s-a lipit sufletul de o femeie’ si a cunoscut-o pe ea si a rodit pantecele ei. Nu imi amintesc sa se spuna ca dupa ce a rodit pantecele ei, respectivul barbat a mai intrat la ea. Iertate sa imi fie observatiile. Nu scrie in Biblie (in acesti termeni)nici ca avortul e pacat dar stim cu totii ca este, se incadreaza la porunca : nu ucide!. Asa si cu relatiile din timpul sarcinii, se incadreza clar la : nu desfrana! Cred ca si cei credinciosi care spun ca relatiile avute in timpul sarcinii nu i-a afectat cu nimic pe copiii lor, simt ca e o oarecare indecenta ca in sanctuarul copilasului s-a intrat cu simtaminte cu totul si cu totul impure. Stim cu totii, bebelusii sunt ca niste ingeri, nu cunosc pacatul, si tocmai parintii lor sa nu le pazeasca inocenta si curatia? Era o carte de Sallinger, ‘De veghe in lanul de secara’, in care eroul, Holden Caullfield spunea ca el ar fi vrut sa stea de paza in lanul de secara, sa ii pazeasca pe copii sa fie manjiti de murdaria lumii acesteia. Asa ar trebui sa stam si noi de veghe pentru copiii nostri, si noi ce facem? Ii expunem la murdarie inca de cand sunt in pantecele mamei. Sa nu spuneti ca nu e nimic murdar in intrarea barbatului la o femeie insarcinata. Daca ar fi copilasul dumneavoastra putin mai mare, ar fi foarte firesc sa va vada facand sex? sau chiar daca doarme alaturi, este normal sa faceti sex in prezenta lui? Parintii Bisericii spun ca sufletul unui om e cel mai curat cand este copil, ori parintii trupesti se pare ca il trateaza cu atat mai rau cu cat este mai mic si mai nevinovat. Dumneavoastra v-ati fi simtit bine daca parintii dumneavoastra ar fi facut dragoste in prezenta domniei voastre? A face sex in timpul sarcinii mi se pare ca se inrudeste perfect cu ideea ca bebelusul din pantece nu e totuna cu un copilas cu suflet, dat de Dumnezeu, ci e un fel de adunatura de celule care nu simte nimic, caci e ‘perfect’ protejat de lichidul amniotic. Va intreb insa cum de copilasii din burta mamei reusesc sa comunice cu mama, bat in perete si altele. Cum dar nu aud si zgomotele facute de parintii care fac sex?
    Acum scriu pentru cei carora le pasa mai putin de sufletul copilului si sunt mai atenti la argumente stiintifice. S-a argumentat ca medicii nu opresc relatiile sexuale decat in caz de sangerari sau istoric de intreruperi de sarcina, va intreb de ce hotarasc dansii oprelisti in aceste situatii? Nu cumva pentru ca in acest fel copilul este mai protejat? Daca nu ar avea nicio influenta asupra sarcinii, de ce sunt oprite de medici relatiile sexuale cand mama are vreo problema? Daca sarcina este atat de protejata pe cat spuneti dumneavoastra, de ce ar avea vreo influenta relatiile sexuale? Eu cred ca medicii stiu ca relatiile sexuale in timpul sarcinii duc si la incidenta mai mare a pierderilor de sarcina. Acum fiecare cum isi asterne asa doarme dar parintele Arsenie nu are nicio vina daca ne avertizeaza. Noi ne gasim circumstante atenuante, e de inteles, oameni suntem : (. Atat doar ca e una sa constientizam ca gresim si sa ne para rau si e alta sa ne cautam scuze si sa ii vorbim de rau pe parinti ca ne invata ce e bine. Dau mai departe un fragment dintr-un interviu cu parintele Savatie Bastovoi, care atinge tocmai aceasta problema a omului contemporan de a desconsidera sfaturile parintilor induhovniciti, sub pretextul ca in lumea de azi nu mai e posibil sa traiesti dupa cum spun dansii. Gasiti intreg interviul aici:

    http://www.laurentiudumitru.ro/viata-in-Hristos.php/

    “- Părintele Sabin: Vreau să vă întreb, părinte, pentru că resimt lucrul ăsta la tot pasul, în mine, la cei de lângă mine: De ce creştinul, fie creştinul ortodox, nu mai caută Duhul Sfânt, nu-l cunoaşte pe Duhul Sfânt?

    – Părintele Savatie: Tocmai pentru că, am zis, oamenii s-au amestecat cu lumea şi cu faptele lumii acesteia şi-n loc să ducă biserica în lume – “Cu pace să ieşim” – în loc să ducă ei duhul păcii pe care îl primim de la Hristos în Liturghie, să-l ducă-n lume, au adus lumea în biserică. Şi în acest fel ne-am încălzit aşa de binişor cu toată spurcăciunea lumii, încât neavând învăţători care să ne spună că nu aceasta este vieţuirea pe care ne-a lăsat-o Dumnezeu, am luat de bună şi am considerat că ăsta este creştinismul, dar creştinismul este ceva mult mai adânc, mai răscolitor. Aşa că dacă oamenii au ajuns să nu mai caute pe Duhul Sfânt, este pentru că socotesc că ceea ce au ei este suficient, şi că ce fac ei este chiar creştinismul şi viaţa bisericească. Dar se înşeală amarnic. Pentru că ‘sunt mulţi aşa’, da, sunt mulţi aşa, dar Ioan Gură de Aur atunci când a fost întrebat: “Dar ce noi nu ne vom mântui? Numai călugării cei din munţi?”. Şi Ioan Gură de Aur cu multă ironie duhovnicească le spune: “Dar cine-a zis că toţi se vor mântui?“.

    Aşa şi noi, să nu cădem în ispita autosuficienţei, că ceea ce facem noi este ceea ce trebuie chiar dintru început, (ispita) să lăsăm la o parte sfinţii, să lăsăm la o parte Evanghelia şi să nu cădem în ispita de a spune: ‘Aceasta a fost cândva, astăzi nu se poate, sunt alte vremuri. Atmosfera culturală ne impune un alt fel de trai şi de a vedea lucrurile şi credem că şi Biserica este timpul să se adapteze şi să nu mai fie aşa de închistată‘. Aşa că din cauza ispitei acesteia prosteşti, oamenii ajung să nu mai caute pe Duhul Sfânt şi ajung să-şi irosească viata. Se ostenesc, se scoală dimineaţa, merg la biserică, măcar singura osteneală pe care o fac, dar o fac degeaba pentru că nu ştiu de ce o fac.

    Aşa că să ne întoarcem, să lepădăm prostiile astea de la noi şi să primim Evanghelia şi sfinţii chiar dacă noi vedem că nu facem ceea ce citim, vedem că ne mustră ceea ce citim, şi chiar dacă nu vrem să începem a face, dar măcar să nu spunem: “Astea-s prostii din patericuri, poveşti, aşa ceva nu se poate face”. Dar să spunem: “Eu nu pot face, dar fericiţi cei care au făcut. Rugaţi-vă pentru mine, sfinţilor Macarie, Arsenie, care puteaţi să staţi în stările astea. Eu nu pot”. Dar cinsteşte pe Sfinţii lui Dumnezeu. Nu da cu piciorul, aşa încât ajungi pe la facultate şi sunt profesori care spun că patericurile astea-s invenţii. ‘Cum se poate face aşa? Ce-s cu proştii ăia că or stat în Lavra la Pecerska şi s-or închis aşa? Oare Dumnezeu vrea aşa ceva?’. Bine, tu nu poţi face asta, dar nu huli. Şi zic, este un bun început că “duhul umilit şi smerit Dumnezeu nu-l va urgisi”. Nu zic acuma ca toţi să ne apucăm să facem, bine ar fi, dar totuşi Dumnezeu nu ne-a cerut să stăm pe stâlpi. E adevărat că nu ne-a cerut să stăm pe stâlp, e adevărat că nu ne-a cerut să stăm zece ceasuri în picioare. Toate astea sunt adevărate şi nimeni nu ne cere şi nici până astăzi nu le cere. Omul le-a făcut de bună voie, dar să nu-l hulesc pe cel care le-a făcut. Când am văzut că Dumnezeu a binevoit în el, îi văd moaştele, mă închin la ele, să nu hulesc Duhul Sfânt, chiar dacă eu nu voiesc să fac (urmez) asta.

    Şi este un bun început şi socotesc că Dumnezeu va căuta la inima smerită. Asta-i viaţa. Şi Dumnezeu dă Duhul Sfânt, Cel pe care nu-l caută creştinii noştri, pentru o astfel de atitudine decentă măcar, cuvioasă. Pentru că este moştenirea Bisericii la care tu mergi, moştenire de mii de ani şi dacă tu aşa de uşor o calci în picioare, de ce mai mergi la biserica asta? Dacă socoteşti că ea 2000 de ani a greşit, de ce mai mergi la ea?”.

  43. Dorin says:

    Cristina tata, se pare ca nu ai citit comentariul de deasupra ta. S-au daca l-ai citit l-ai ignorat complet. Mai oameni buni voi aveti ceva cu Sfanta Scriptura! Se pare ca nu conteaza ce spune Ea. Cred ca as putea sa aduc pagini intregi de argumentatii si texte din Sfanta Scriptura ca spuneti tot ce “vi se pare voua ca asa trebuie sa fie spus”. Am mai spus-o si o repet cine poate, foarte bine. Dar am eu impresia ca printre crestini (indiferent de religie) sunt unii care se cred atat de credinciosi, si spun “se cred” deoarece daca ar fi cu adevarat nu ar uita de dragostea care se jertfeste pentru aproapele (in cazul nostru sotul s-au sotia care poate este facut din alt material decat noi) si care poat sa arda in iadul vesnic deoarece ne-a apucat pe noi super sfintenia pe care REPET: NU O GASIM NICAIERI IN SFANTA SCRIPTURA IN MODUL ACESTA. Poruncile lui Dumnezeu sunt cu totul altele decat ce mai adauga unii si altii. Eu am impresia ca genul acesta de persoane nu le pasa deloc de partenerul de casnicie. Dupa parerea mea ar fi mult mai bine ca aceste persoane sa nu se casatoreasca pentru ca menirea lor este sa traiasca intr-o manastire unde pot sa-si vada tihniti de viata lor de credinta si nu pe slujirea partenerului, caci oricum nu le pasa de sentimetele si nevoile lor.

  44. Cristina says:

    Dorin, sa imi fie iertata observatia, era vorba despre sexualitate in timpul sarcinii, deci cand nu exista doar cei doi soti/ parteneri de casnicie, ci exista un al treilea suflet, mic nevinovat si firav, fara aparare sau putere de a-si spune parerea.

    Tu spui: “Dar am eu impresia ca printre crestini (indiferent de religie) sunt unii care se cred atat de credinciosi, si spun “se cred” deoarece daca ar fi cu adevarat nu ar uita de dragostea care se jertfeste pentru aproapele (in cazul nostru sotul s-au sotia care poate este facut din alt material decat noi) si care poat sa arda in iadul vesnic deoarece ne-a apucat pe noi super sfintenia pe care REPET: NU O GASIM NICAIERI IN SFANTA SCRIPTURA IN MODUL ACESTA. ”

    Dragostea care se jertfeste pentru aproapele e dragostea care se jertfeste pentru cel mai mic si mai incapabil de aparare, in caest caz nu sotul sau sotia, din orice material ar fi facuti dansii, ci copilasul, ingerul trimis de Dumnezeu. Probabil insa ca pentru multi din sotii ‘credinciosi’ facuti din alt material, copilul din burta mamei nu e copil, nu e suflet pentru care trebuie sa te jertfesti, ci un fel de bazdaganie pe a carui existenta poti sa o ignori, cat mai ai timp ()pana si in luna a saptea de sarcina, dupa cum citeam mai sus . Omul are suflet inca din burta mamei, asadar trebuie jertfa si pentru el, sau in primul rand pentru el, si in al doilea rand pentru sot/sotie.

  45. Cristina says:

    Dorin:”Eu am impresia ca genul acesta de persoane nu le pasa deloc de partenerul de casnicie.”

    Nu cumva asta spun toti tinerii barbati care vor sa le convinga pe prietenele lor sa se cluce cu ei inainte de vreme? ‘Daca m-ai iubi, ai ceda, altfel ma duc la alta, barbatii au alte nevoi,…’ . In acest exemplu dat de mine este vorba de acceptarea unor relatii sexuale ‘din jertfa pentru celalalt?’.

    Eu am impresia ca fetele care refuza relatii sexuale inainte de casatorie, precum si sotiile care refuza relatii sexuale in timpul sarcinii se gandesc tocmai la sufletul lor, la al copilului si la al sotului(prietenului) si fac ceea ce e bine pentru mantuirea tuturor, spre deosebire de sotii/prietenii care se gadesc DOAR la nevoile personale trupesti (nicidecum duhovnicesti) in momentul in care fac astfel de propuneri. In alta ordine de idei, cred ca o femeie are in primul rand datoria sa faca tot ce e mai bine pentru copilul ei si abia apoi ce este voia ei sau a sotului. Asa ar trebui sa fie si pentru un sot responsabil, binele copilului sa fie inaintea placerii proprii, nu? altfel unde e responsabilitatea? Fara responsabilitate nu cred ca putem spune ca suntem credinciosi. Comparand jertfa pe care o face femeia la aparitia unui copil cu cea a barbatului, macar atat ar trebui sa faca si el, sa se abtina de la relatii sexuale pe perioada in care ei poate ii este greata, vomita, este slabita si apoi o asteapta o nastere care poate fi foarte dificila. Din ce spui Dorine, barbatii casatoriti par a fi niste animale complet egoiste, incapabile de vreo jertfa cand e vorba de placerile proprii. Oare asa sa fie? Cred ca nu.

  46. RO says:

    @Cristina.
    Tu spui ca:
    “Asa si cu relatiile din timpul sarcinii, se incadreza clar la : nu desfrana! Cred ca si cei credinciosi care spun ca relatiile avute in timpul sarcinii nu i-a afectat cu nimic pe copiii lor, simt ca e o oarecare indecenta ca in sanctuarul copilasului s-a intrat cu simtaminte cu totul si cu totul impure…….. Asa ar trebui sa stam si noi de veghe pentru copiii nostri, si noi ce facem? Ii expunem la murdarie inca de cand sunt in pantecele mamei. Sa nu spuneti ca nu e nimic murdar in intrarea barbatului la o femeie insarcinata”
    Ii expunem la murdarie? Atunci e tot o murdarie si momentul in care sunt conceputi? Daca un barbat si o femeie se iubesc si fac dragoste, este o murdarie? Daca un barbat si o femeie care din dragostea lor au conceput un copil care acum e in pantece, e o murdarie? Dar daca copilul e nascut, tot murdarie e? Care e diferenta, ca eu nu o vad. Eu nu ma gandesc decat la doi oameni care se iubesc si doresc sa fie impreuna asa cum e poruncit si in Biblie: I Corinteni 7:5 Să nu vă lipsiţi unul de altul, decât cu bună învoială pentru un timp, ca să vă îndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea, şi iarăşi să fiţi împreună, ca să nu vă ispitească satana, din pricina neînfrânării voastre.
    De ce ignori cu buna stiinta ce scrie in Biblie, ca sa asculti de ideile altora

  47. Cristina says:

    RO, pentru mine este murdarie ca doi soti sa aiba relatii sexuale in prezenta copilului lor. Ori este vorba in acest articol despre relatii sexuale in timpul sarcinii, nu in afara acestei perioade! Si tu si Dorin raspundeti de parca ati uita complet ca se vorbeste de situatia cand femeia e insarcinata. Daca in fata unui copil nascut este indecent ca cei doi parinti sa aiba relatii sexuale, atunci in fata copilului nenascut este decent? Despre aceasta murdarie este vorba. Insa se omite cu buna stiinta faptul ca pruncul nenascut este o persoana, cu suflet de la Dumnezeu, care trebuie respectata ca orisice alta persoana. daca in prezenta niciunei alte, a treia, persoane nu ar fi decent ca sotii sa aiba relatii sexuale, de ce propriul lor copil, nenascut, nu e tratat ca o persoana?

  48. Dorin says:

    Ro, cred ca te obosesti degeaba. Cristina a inteles care este ideea, dar nu o s-o convingem nici eu, nici tu, nici oricine altcineva si nici macar Sfanta Scriptura sa creada altceva decat ceea ce doreste ea sa creada. Sunt un anumit tip de persoane (cele mai multe femei), pentru care relatia sexuala este o uraciune. Nu conteaza nici ca Dumnezeu i-a creat pe Adam si Eva goi si nu le era rusine, nu conteaza nici ca lui Dumnezeu nu i-i este jena sa puna in Sfanta Scriptura texte ca acestea:Capitolul 4
    1. Cât de frumoasă eşti tu, draga mea, cît de frumoasă eşti! Ochi de porumbiţă ai, umbriri de negrele-ţi sprâncene, părul tău turmă de capre pare, ce din munţi, din Galaad coboară.
    2. Dinţii tăi par turmă de oi tunse, ce ies din scăldătoare făcând două şiruri strânse şi neavând nici o ştirbitură.
    3. Cordeluţe purpurii sunt ale tale buze şi gura ta-i încântătoare. Două jumătăţi de rodii par obrajii tăi sub vălul tău cel străveziu.
    4. Gâtul tău e turnul lui David, menit să fie casă de arme: mii de scuturi atârnă acolo şi tot scuturi de viteji.
    5. Cei doi sâni ai tăi par doi pui de căprioară, doi iezi care pasc printre crini.
    6. Până nu se răcoreşte ziua, până nu se-ntinde umbra serii, voi veni la tine, colină de mirt, voi veni la tine, munte de tămâie.
    7. Cât de frumoasă eşti tu, draga mea, şi fără nici o pată.
    8. Vino din Liban, mireasa mea, vino din Liban cu mine! Degrabă coboară din Amana, din Senir şi din Hermon, din culcuşul leilor şi din munţi cu leoparzi!
    9. Sora mea, mireasa mea, tu mi-ai robit inima numai c-o privire a ta şi cu colanu-ţi de la sân.
    10. Cât de dulce, când dezmierzi, eşti tu sora mea mireasă; şi mai dulce decât vinul este mângâierea ta. şi mireasma ta plăcută este mai presus de orice mir.
    11. Ale tale buze miere izvorăsc, iubito, miere curge, lapte curge, de sub limba ta; mirosul îmbrăcămintei tale e mireasmă de Liban.
    Satana a pervertit atat de mult aceasta taina a unirii dintre sot si sotie incat marea majoritate a oamenilor o vad ca pe o uraciune necesara, pe care Dumnezeu nu a vrut sa o lase dar nu a avut alta solutie. Din pacate se uita ca taina aceasta a mirelui si a miresei care automat include si relatia sexuala (oriunde in lume si in orice era, se stia ca noaptea nuntii este un moment de implinire si dedicare totala a celor doi), este asemanata cu Biserica si cu Mirele Ceresc ce va venii sa-si ia Mireasa. Numai cine a gustat din acest dar pe care Dumnezeu l-a facut omului (ingeri sunt creati asexuali, nu au sex, nu sunt nici barbati nici femei) la modul curat, poate sa inteleaga relatia Mirelui cu Biserica. Si atunci i-si va dori ca si relatia cu Dumnezeu sa fie cat mai deplina, in ascultare, in dragoste, in purtare. Din pacate cel rau a stricat si a aruncat cu noroi pe ceea ce Dumnezeu a lasat sa fie una din cele mai mari taine ale universului: relatia intima care face din doi un singur trup. Dumnezeu, Fiul si Duhul Sfant sunt o singura persoana. Dar totusi trei entitati diferite. Sa nu ma intelegeti gresit: Nu vreau sa insinuez nimic legat de Dumnezeu; dar nu observati faptul ca Dumnezeu se lasa sa fie descoperit prin comparatie? Cortul cu Sfanta Sfintelor era o imagine la scara foarte mica a lucrurilor din cer. Mielul care trebuia injunghiat i-l reprezenta pe Domnul nostru Isus Hristos ce trebuia sa moara pe cruce. Si alte asemenea taine pe care El le-a lasat ca sa-L intelegem mai bine. Iar din taina aceasta a trupului unit, a celor doi ce sunt una, Dumnezeu a facut lucrul cel mai minunat din toata creatia Sa de pana atunci. Conform Facerii 26: Şi a zis Dumnezeu: “Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră, ca să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele domestice, toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul!”
    27. Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie.
    28. Şi Dumnezeu i-a binecuvântat, zicând: “Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l supuneţi; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, peste toate animalele, peste toate vietăţile ce se mişcă pe pământ şi peste tot pământul!”
    Dumnezeu a facut omul dupa chipul si asemanarea Sa. Dar cum asta? Oare Dumnezeu Tatal arata exact ca noi? Are doua maini, doua picioare, doi ochi? Domnul Isus da a luat asemanarea oamenilor spune Biblia si s-a fucut ca unul din noi. Deci nici El nu arata asa. Dumnezeu a inzestrat omul cu acelasi caracter ca si el veti spune. Da, dar mai este ceva. Ia dat puterea sa creeze ca si El. Suntem singurele fiinte dintre toate fiintele create in universul acesta de Dumnezeu care au primit puterea sa creeze, sa nasca alte fiinte. Si dumnezeu a facut asta pentru a vedea ce inseamna sa iubesti, sa fii iubit, ce inseamna sa suferi atunci cand pierzi pe cineva, cand te tradeaza cineva, ce inseamna sa fi fericit, ce inseamna sa ierti si sa fi iertat; a facut asta pentru ca sa vedem, sa simtim, sa intelegem CE JERTFA A FACUT PENTRU NOI DANDU-L LA MOARTE PE SINGURUL LUI FIU. Si planul acesta ne spune Sfanta Scriptura a fost facut inainte de crearea lumii. Pentru ca Dumnezeu a stiut ca o sa cadem. De aceea dragilor va indemn dar ca in concordanta cu Cuvantul lui Dumnezeu, si pentru ca lui Dumnezeu nu I-a fost rusine de ceea ce a creat sa nu mai considerati Darurile Lui ca fiind ceva murdar de care sa ne fie rusine. Satana a pervertit totul in lumea aceasta: familia, sexul, prietenia, puterea; pana si actul inchinarii, actul slujirii Preotului le-a pervertit. Trebuie sa intelegem ca Sfanta Scriptura ne indeamna tocmai din perspectiva aceasta, a incercarii celui rau sa ne piarda, “Să nu vă lipsiţi unul de altul, decât cu bună învoială pentru un timp, ca să vă îndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea, şi iarăşi să fiţi împreună, ca să nu vă ispitească satana, din pricina neînfrânării voastre.” Asa ca draga Cristina, si oricine alcineva care are aceleasi sentimente ca si tine, va recomand ca(sa spunem pe sleau) daca tine-ti la sotii vostri si nu doriti sa-i vedeti pe la vreo padure cu vreo curva s-au orice altceva legat de genul acesta de curvie si precurvie care i-i va face sa arda in iad iar pe voi nefericite, va recomand sa va ganditi de 70 de ori cate 7 inainte sa impuneti vreo regula. Se poate face si ceea ce doriti voi, dar o repet: trebuie sa o doriti amandoi la fel de mult. Daca el va va spune ca o face doar ca sa va faca voua pe plac pentru ca va iubeste (sau nu mai scapa de gura voastra) atunci sfatul meu este ca daca deja a-ti luat o asemenea decizie de unele singure sa va rugati neancetat ca Dumnezeu sa-l pazeasca caci dupa cum se spune in 1Petru: “8.Fiţi treji, privegheaţi. Potrivnicul vostru, diavolul, umblă, răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită”. Si nu uitati Cuvantul: “Capitolul 15
    1. Datori suntem noi cei tari să purtăm slăbiciunile celor neputincioşi şi să nu căutăm plăcerea noastră.
    2. Ci fiecare dintre noi să caute să placă aproapelui său, la ce este bine, spre zidire.
    3. Că şi Hristos n-a căutat plăcerea Sa, ci, precum este scris: “Ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine, au căzut asupra Mea”.
    4. Căci toate câte s-au scris mai înainte, s-au scris spre învăţătura noastră, ca prin răbdarea şi mângâierea, care vin din Scripturi, să avem nădejde.
    5. Iar Dumnezeul răbdării şi al mângâierii să vă dea vouă a gândi la fel unii pentru alţii, după Iisus Hristos,
    6. Pentru ca toţi laolaltă şi cu o singură gură să slăviţi pe Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos.
    7. De aceea, primiţi-vă unii pe alţii, precum şi Hristos v-a primit pe voi, spre slava lui Dumnezeu.” Dumnezeu sa aiba mila de cei ce nu au ajuns desavarsiti in Dragoste si pe care cel rau incearca sa i-i distraga (si aici incearca sa perverteasca facandu-i pe oameni sa aiba o dragoste pentru forme in detrimentul aproapelui) de la marea porunca a lui Isus Hristos Domnul nostru: “Ioan 15:12
    Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unii pe alţii, cum v-am iubit Eu.
    Ioan 13.34; 1Tes 4.9; 1Pet 4.8; 1Ioan 3.11; 1Ioan 4.21;
    Ioan 15:13
    Nu este mai mare dragoste decât să-şi dea cineva viaţa pentru prietenii săi.”
    “1 Ioan 4:7
    Preaiubiţilor, să ne iubim unii pe alţii; căci dragostea este de la Dumnezeu. Şi oricine iubeşte este născut din Dumnezeu şi cunoaşte pe Dumnezeu.
    1Ioan 3.10-23;
    1 Ioan 4:8
    Cine nu iubeşte n-a cunoscut pe Dumnezeu; pentru că Dumnezeu este dragoste.
    1Ioan 2.4; 1Ioan 3.6; 1Ioan 4.16;
    1 Ioan 4:9
    Dragostea lui Dumnezeu faţă de noi s-a arătat prin faptul că Dumnezeu a trimis în lume pe singurul Său Fiu, ca noi să trăim prin El.
    Ioan 3.16; Rom 5.8; Rom 8.32; 1Ioan 3.16; 1Ioan 5.11;
    1 Ioan 4:10
    Şi dragostea stă nu în faptul că noi am iubit pe Dumnezeu, ci în faptul că El ne-a iubit pe noi şi a trimis pe Fiul Său ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre.
    Ioan 15.16; Rom 5.8-10; Tit 3.4; 1Ioan 2.2;
    1 Ioan 4:11
    Preaiubiţilor, dacă astfel ne-a iubit Dumnezeu pe noi, trebuie să ne iubim şi noi unii pe alţii.
    Mat 18.33; Ioan 15.12-13; 1Ioan 3.16;
    1 Ioan 4:12
    Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; dacă ne iubim unii pe alţii, Dumnezeu rămâne în noi, şi dragostea Lui a ajuns desăvârşită în noi.”
    Va urez ca in relatia de credinta sa nu uitati ca ceea ce ia-ti promis lui Dumnezeu ia-ti promis si partenerului indiferent ca acesta este crestin sau nu, si ca dragostea va va calauzii pasii pe urmele Mantuitorului precum Maria Magdalena sau Maica Tereza pe care numai si numai Dragostea care se jertfeste – DRAGOSTEA AGAPE (nu filio, nu eros) le-au scos in evidenta si l-A facut pe Mantuitor sa spuna: “Luca 7:47
    De aceea îţi spun: păcatele ei, care sunt multe, sunt iertate; căci a iubit mult. Dar cui i se iartă puţin iubeşte puţin.”.

  49. Dorin says:

    Si inca ceva: daca pe mai departe consideri ca ai dreptate astept cu nerabdare ca urmatoarele argumentatii sa fie din Sfanta Scriptura din care sa-mi reiasa si mie clar ca nu ai voie sa faci dragoste cu sotia atunci cand este insarcinata. (Apropo, sa sti ca sunt si sotii care daca sotul lor s-ar lua dupa tine ar arde siugur in iad pentru ca sunt create altfel – au hormoni foarte activi). Deviza ar trebui sa fie “Impreuna spre cer”, nu “de unul singur spe cer”. S-au mergem pe ideea “scapa cine poate” ?

  50. Cristina says:

    Dorin, am o curiozitate. Ce crezi despre avort, este pacat sau nu? Din cate stiu, nu este scris in Scriptura negru pe alb: avortul e pacat. Crezi ca avortul ar putea fi justificat pentru ca cei doi soti sa nu ajunga (sau sa ajunga ) in iad? Adica ma gandesc ca cineva ca tine ar putea argumenta asa: ‘un barbat nu se poate stapani si aparitia unui copil in viata unei femei o face cel putin pentru doua-trei luni inapta sa aiba contacte sexuale. Barbatii nu se pot stapani si atunci pentru a nu isi insela sotiile si ajunge astfel in iad, ar trebui ca sotiile lor ‘intelepte si cu jertfa de sine’ sa faca avort. Astfel ele ar fi apte tot timpul pentru relatii sexuale. Barbatii lor nu ar fi tentati sa se uite peste gard si toata lumea ar merge in rai, inclusiv copilul avortat si femeia care l-a avortat, jertfindu-se pentru sufletul sotului sau.’

    Nu stiu cum dar este putina lipsa de logica aici. Adicatelea aduce putin cu un sfat de-al diavolului:’ sinucide-te, ca sa nu ii mai dai batai de cap sotului/sotiei/parintilor; desfraneaza cu sotia ca sa nu desfranezi cu altele; ucide-ti pruncul pentru a nu desfrana cu alte femei’.
    Doamne Iisuse Hristoase, pazeste-ne si da-ne discernamant si dreapta socoteala!

  51. Dorin says:

    Pentru ca in Sfanta Scriptura Dumnezeu trateaza lucrurile altfel. Te-am rugat sa vi cu agumente din Biblie pentru a ma putea convinge ca ai dreptate. Si sunt deschis in cazul acesta sa spun ca am gresit. Hai sa-ti mai dau cateva argumente. Este pacat sa iei de sotie/sot pe sora/fratele tau? Raspuns: DA. Dar la intemeierea lumii era pacat lucrul acesta? Raspuns: NU. De ce? Pentru ca Dumnezeu a lasat asa ca la inceput, neexistand decat Adam si Eva, copiii lor sa se casatoreasca unii cu altii. Apoi legea s-a schimbat. Deci ce este de fapt pacatul? Cum i-l definesti? Pacatul este calcarea poruncilor lui Dumnezeu. In primul caz (la creatiune) daca Dumnezeu nu a poruncit, nu era pacat. A aparut legea, si atunci calcarea ei se numeste pacat. Acum, ca sa revenim la ce ne preocupa, i-ti voi da cateva texte din Sfanta Scriptura, din Levetic cartea cu foarte multe legi privitoare la necuratie si pacat pe care Dumnezeu i-a dat-o lui Moise ca poporul sau sa nu se abata de la ea, si din care vom extrage apoi cateva concluzii.
    Mai intai ” VT ] Vechiul Testament
    [ Lv ] Leviticul
    [ Cap. 18 ] Oprirea însoţirilor nelegiuite.
    1 Şi a grăit Domnul către Moise, zicând:
    2 „Vorbeşte-le fiilor lui Israel şi spune-le: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru a.
    3 După datinile pământului Egiptului, în care-aţi rătăcit, să nu faceţi; după datinile pământului Canaanului, în care-am să vă duc, să nu faceţi; nici după rânduielile lor să nu umblaţi.
    4 Ci rânduielile Mele le veţi plini şi poruncile Mele le veţi păzi şi’ntru ele veţi umbla: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!
    5 Păziţi toate poruncile Mele şi toate rânduielile Mele; pe ele să le ţineţi, căci omul care le plineşte viu va fi’ntru ele: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!
    6 Nimeni să nu se apropie de vreo rudă de sânge cu gândul de a-i descoperi goliciunea. Eu sunt Domnul!
    7 Goliciunea tatălui tău şi goliciunea mamei tale să n’o descoperi; ea este mama ta: goliciunea să nu i-o descoperi!
    8 Goliciunea femeii tatălui tău să n’o descoperi: e goliciunea tatălui tău!
    9 Goliciunea surorii tale, a fiicei tatălui tău sau a fiicei mamei tale – fie că s’a născut în casă, fie în afara ei – să n’o descoperi.
    10 Goliciunea fiicei fiului tău sau a fiicei fiicei tale să n’o descoperi: goliciunea lor e propria ta goliciune.
    11 Goliciunea fiicei femeii tatălui tău să n’o descoperi: soră-ţi este după tată, să nu-i descoperi goliciunea.
    12 Goliciunea surorii tatălui tău să n’o descoperi: e ruda tatălui tău.
    13 Goliciunea surorii mamei tale să n’o descoperi: e ruda mamei tale.
    14 Goliciunea fratelui tatălui tău să n’o descoperi şi la femeia lui să nu intri, pentru că rudă-ţi este.
    15 Goliciunea nurorii tale să n’o descoperi: este femeia fiului tău, să nu-i descoperi goliciunea.
    16 Goliciunea femeii fratelui tău să n’o descoperi: e goliciunea fratelui tău.
    17 Goliciunea unei femei şi pe a fiicei sale să nu le descoperi; pe fiica fiului ei şi pe fiica fiicei sale să nu le iei spre a le descoperi goliciunea, că sunt rudele tale; aceasta-i nelegiuire.
    18 Să nu iei ţiitoare pe sora femeii tale spre a-i descoperi goliciunea’n timp ce aceasta-i încă vie.
    19 Să nu te apropii de femeie spre a-i descoperi goliciunea în vremea regulii ei.
    20 Şi cu femeia aproapelui tău să nu te culci trupeşte, ca să te spurci cu ea.
    21 Pe nici unul din copiii tăi să nu-l dai spre slujire lui Moloh b, ca să nu pângăreşti numele Meu cel sfânt. Eu sunt Domnul!
    22 Să nu te culci cu bărbat ca şi cum te-ai culca cu o femeie; aceasta-i urâciune.
    23 Nici cu dobitoc să nu te culci, ca să nu devii spurcat; nici femeia să nu stea la dobitoc ca să se’mpreuneze cu el; aceasta-i urâciune.
    Ies 22:19 Lv 20:15 Dt 27:21 Rm 1:26
    24 Să nu vă întinaţi cu nimic din acestea, căci cu toate acestea s’au întinat păgânii pe care Eu îi izgonesc de dinaintea feţei voastre.
    25 Că s’a spurcat pământul c, Eu le-am pedepsit nelegiuirile, iar pământul i-a urât d pe cei ce-l locuiesc.
    26 Dar voi să păziţi toate legile Mele şi toate poruncile Mele, şi nimic să nu faceţi din toate ticăloşiile acestea, nici băştinaşul, nici străinul care trăieşte între voi.
    De aici nu reiese nimic cu ceea ce cautam. Mai departe:Levetic 15.19 “Când o femeie are curgere de sânge – curgerea [firească] din trupul său –, timp de şapte zile va rămâne în necurăţia ei. Tot cel ce se va atinge de ea, necurat va fi până seara.
    20 Tot lucrul pe care se va culca ea în timpul necurăţiei va fi necurat, şi tot lucrul pe care va şedea, necurat va fi.
    21 Tot cel ce se va atinge de patul ei îşi va spăla hainele, se va îmbăia în apă, şi necurat va fi până seara.
    22 Tot cel ce se va atinge de vreun lucru pe care a şezut ea, îşi va spăla hainele, se va îmbăia în apă, şi necurat va fi până seara.
    23 Iar de se va atinge cineva de ceva din patul ei sau de lucrul pe care a şezut ea, acela necurat va fi până seara.
    24 De se va culca cineva cu ea, necurăţia ei îl va atinge şi pe el; necurat va fi el timp de şapte zile, şi orice pat pe care va dormi, necurat va fi.
    25 Dacă femeia va avea curgere de sânge timp de mai multe zile, şi nu în timpul necurăţiei sale [fireşti], sau dacă ea are curgere în prelungirea necurăţiei sale [fireşti], atunci, în tot timpul cât îi va curge necurăţia, ea va fi necurată ca şi în timpul necurăţiei sale [fireştiî.
    26 Orice pat pe care va dormi în timpul curgerii ei va fi necurat aşa cum e patul în timpul necurăţiei sale [fireşti], şi orice lucru pe care va şedea ea va fi necurat aşa cum necurat este în timpul necurăţiei sale [fireştiî.
    27 Tot cel ce se va atinge de acel [lucru], necurat va fi; el îşi va spăla hainele, îşi va îmbăia trupul în apă, şi necurat va fi până seara.
    28 Când ea va fi curăţită de curgerea ei, să-şi socotească şapte zile, şi după aceea curată va fi.
    29 În cea de a opta zi va lua cu sine două turturele – sau doi pui de porumbel – şi i le va aduce preotului, la uşa cortului mărturiei;
    30 iar preotul le va jertfi: una, pentru păcat, iar una, ardere-de-tot; şi astfel se va ruga preotul în faţa Domnului pentru ea, pentru curgerea ei cea necurată.
    31 Aşa să-i feriţi pe fiii lui Israel de necurăţenia lor, ca să nu moară ei în propria lor necurăţie prin aceea că-Mi spurcă locaşul care este’n mijlocul lor.
    32 Aceasta este legea pentru cel ce are scurgere, sau pentru cel ce are descărcare seminală care-l face necurat,
    33 sau pentru aceea care-i bolnavă’ntru necurăţia ei [firească]; adică pentru oricine, bărbat sau femeie, care are o curgere, ca şi pentru bărbatul ce se culcă cu o femeie în stare de necurăţie“.
    Aici nu gasim nimic decat referitor la pierderea de sange. Si in final:
    VT ] Vechiul Testament
    [ Lv ] Leviticul
    [ Cap. 12 ] Curăţirea femeilor după naştere.
    1 Şi i-a grăit Domnul lui Moise, zicând:
    2 „Grăieşte-le fiilor lui Israel şi spune-le:
    Lc 2:22
    3 În ziua a opta, pruncul va fi tăiat-împrejur,
    4 iar ea va mai şedea treizeci şi trei de zile spre a se curăţi de sângele ei cel necurat; de nimic sfânt să nu se atingă şi’n locaşul cel sfânt să nu meargă până ce i se vor împlini zilele curăţirii.
    5 Iar dacă va naşte fată, necurată va fi timp de două săptămâni, aşa cum este’n zilele necazului ei; apoi va mai şedea timp de şaizeci şi şase de zile spre a se curăţi de sângele ei cel necurat.
    6 După ce se vor împlini zilele curăţirii ei, pentru fiu sau pentru fiică, va aduce preotului, la intrarea cortului mărturiei, un miel de un an ca ardere-de-tot şi un pui de porumbel sau o turturea ca jertfă pentru păcat,
    7 iar preotul le va aduce ca jertfă înaintea Domnului şi se va ruga pentru ea şi astfel o va curăţi de curgerea sângelui ei. Aceasta e rânduiala pentru cea care a născut băiat sau fată.
    8 Iar de nu-i va da mâna să aducă un miel, va lua două turturele sau doi pui de porumbel, unul pentru ardere-de-tot şi altul jertfă pentru păcat, şi se va ruga pentru ea preotul, şi curată va fi“.
    Deci nicaieri nu gasim nimic referitor la perioada in care femeia este insarcinata ci doar inainte de a ramane cand i-i vine sorocul lunar s-au la uneledin alte motive mai des si dupa nastere. Dupa nastere pentru cele ce au nascut fete exista o perioada de 60 de zile in care este necurata, deci barbatul nu ar trebui sa nu se apropie de ea. O sa-mi spui vezi? Deci se poate. Insa exista niste texte care ne spune ca Dumnezeu a prevazut si asta: ” 15.8Dacă o femeie se va culca cu un bărbat şi el va avea descărcare de sămânţă, fiecare din ei se va îmbăia în apă, şi necuraţi vor fi până seara.” pentru femeia care se culca cu un barbat necurat (caci si barbatul are necuratia lui) si “15.4 De se va culca cineva cu ea, necurăţia ei îl va atinge şi pe el; necurat va fi el timp de şapte zile, şi orice pat pe care va dormi, necurat va fi.” pentru necuratia femeii ne spun ca Barbatul sau femeia care savarsea lucrul acesta impartaseau necuratia celuilalt si doar atat, nu insemna ca pacatuia.. Pentru ce a randuit Dumnezeu treba cu necuratiile? Pentru ca oamenii sa inteleaga ca trebuie sa aiba un corp curat, sanatos, ingrijit pentru a putea intra in Biserica. Este echivalentul din Noul Testament: ” NT ] Noul Testament
    [ Rm ] Epistola către Romani
    [ Cap. 12 ] Viaţa cea nouă întru Hristos. Rânduieli ale vieţii creştine.
    1 Vă îndemn deci, fraţilor, pentru îndurările lui Dumnezeu, să înfăţişaţi trupurile voastre ca pe o jertfă vie, sfântă, bineplăcută lui Dumnezeu; e închinarea voastră cea duhovnicească .” Atat si nimic mai mult. Este acelasi lucru pe care Domnul la randuit ca la jertfe sa nu se aduca nici o vita, oaie, miel, pasare beteaga s-au care sa aiba alte cusururi. Ca oamenii sa inteleaga Sfintenia lui Dumnezeu si sa nu ia in deras Numele Domnului si Casa Sa. Deci Cristina daca Dumnezeu VROIA un lucru, sigur L-ar FI PORUNCIT. PACAT este numai CE SPUNE EL ca este PACAT. Daca vom trai in ASCULTARE de DUMNEZEU si de PORUNCILE LUI si le vom intelege intr-un mod INTELIGENT (adica sa le intelegem rostul), nu ne vom pune piedici si restrictii mai mari decat a intentionat El sa fie, viata noastra va fi mult mai frumoasa, fructuoasa si inplinita iar marturia noastra catre ceilalti din jur va fi una luminoasa care i-i va atrage si pe ei la un Mantuitor al dragostei si al inplinirii.
    I-ti multumesc pentru atentie si i-ti urez o viata plina numai de lucruri bune!

  52. Dorin says:

    Draga Cristina, mi se pare mie s-au exagerezi putin. Din Sfanta Scriptura reiese foarte clar ca avortul este un pacat. “Sa nu ucizi”. Mai negru pe alb decat atat nu vad cum ar putea fii. Ba daca vrei sa-ti spun eu chiar am riscat sa-mi pierd sotia deoarece, impreuna, nu am fost de acord sa faca avort cu toate ca starea de sanatate si constitutia ei nu iar fi permis sa nasca(era foarte mica – 39kg si are stenoza mitrala adica o valva la inima stramta), si toti din jur o indemnau la aceasta. Pe masa de nastere i s-a oprit o data inima. Medicii au crezut ca o pierd. Iar acum sa vorbim despre exagerare. Eu nu am pus in discutie cazurile dificile in care si sotul ARE DATORIA SA INTELEAGA pe sotia sa. Dar in marea majoritate a cazurilor se poate face dragoste pana aproape de ultima luna. Una este sa stai 9 luni si alta 1 sau 2. Poftim, trei luni. Tu spre deosebire de mine, ai vrea sa faci din regula la care in mod evident tii o regula generala aplicata la toata lumea. Eu sustin insa ca Dumnezeu nu a facut din asta o regula generala (in Biblie nu exista) pentru ca El stie ca oamenii sunt diferiti, deosebiti avand felurite probleme. Si mai mult de atat, problema este CA SUNT DOI. Iar cei doi nu reusesc sa se puna deacord in lucruri mici, darmite in chestii destul de importante (Dumnezeu a considerat ca actul sexual intr-o casnicie este foarte important de aceia se fac atat de multe referiri in Biblie la aceasta). Si de aceea nu exista o astefel de lege chiar daca copilul este un suflet viu. Crezi ca Dumnezeu nu stia ca copilul care se va naste nu este un suflet viu? Sa fi uitat lucrul acesta de nu a dat nici o lege referitor la aceasta si trebuie sa-I amintim noi? Sfanta Scriptura spune: “Psalmii 139:13
    Tu mi-ai întocmit rinichii, Tu m-ai ţesut în pântecele mamei mele:
    Psalmii 139:14
    Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale, şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!
    Psalmii 139:15
    Trupul meu nu era ascuns de Tine, când am fost făcut într-un loc tainic, ţesut în chip ciudat, ca în adâncimile pământului.
    Psalmii 139:16
    Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; şi în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele.”
    Repet ceea ce am scris si mai sus: de ce tinem sa facem din anumite lucruri pacat daca Creatorul universului nu spus lucrul acesta? Asta nu inseamna ca daca tu cu sotul tau vreti sa faceti asta nu puteti sa o faceti. Daca reusiti foarte bine. Relatia voastra o sa devina si mai adanca si mai speciala pentru ca impreuna a-ti dedicat un timp comuniunii cu Dumnezeu. Dar trebuie sa puteti amandoi. Nu toti oamenii sunt la fel. Sti cum aplici tu logica aici? Cine spune ca vrea sa se lase de fumat si nu reuseste inseamna ca nu vrea cu adevarat. Asa am mai auzit eu unii spunand. “Nu eczista nu pot; nu vor”. Eu eu i-ti spun ca nu este asa. Sunt oameni care intradevar vor dar nu pot. Care au incercat diverse variante. Si pentru care trebuie facuta o metodata adaptata lui special. Oamenii sunt diferiti, nevoile sunt diferite si Dumnezeu stie lucrul acesta Si NU A INTERZIS. Intelege diferenta dintre a nu fi pacat, a nu interzice si a recomanda ca ar fi bine sa se faca asa. Apostolul pavel ne spune ca o referire la recomandare ( te-as ruga sa fi foarte atenta la tonul Marelui Apostol si sa faci diferenta intre porunga si recomandare): “1 Corinteni 7:1
    Cu privire la lucrurile despre care mi-aţi scris, eu cred că este bine ca omul să nu se atingă de femeie.
    1Cor 7.8-26;
    1 Corinteni 7:2
    Totuşi, din pricina curviei, fiecare bărbat să-şi aibă nevasta lui şi fiecare femeie să-şi aibă bărbatul ei.
    1 Corinteni 7:3
    Bărbatul să-şi împlinească faţă de nevastă datoria de soţ; şi tot aşa să facă şi nevasta faţă de bărbat.
    Ex 21.10; 1Pet 3.7;
    1 Corinteni 7:4
    Nevasta nu este stăpână pe trupul ei, ci bărbatul. Tot astfel, nici bărbatul nu este stăpân peste trupul lui, ci nevasta.
    1 Corinteni 7:5
    Să nu vă lipsiţi unul pe altul de datoria de soţi, decât doar prin bună învoială, pentru un timp, ca să vă îndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea; apoi să vă împreunaţi iarăşi, ca să nu vă ispitească Satana, din pricina nestăpânirii voastre.
    Ioel 2.16; Zah 7.3; Ex 19.15; 1Sam 21.4-5; 1Tes 3.5;
    1 Corinteni 7:6
    Lucrul acesta îl spun ca o îngăduinţă; nu fac din el o poruncă.
    1Cor 7.12-25; 2Cor 8.8; 2Cor 11.17;
    1 Corinteni 7:7
    Eu aş vrea ca toţi oamenii să fie ca mine; dar fiecare are de la Dumnezeu darul lui: unul într-un fel, altul într-altul.
    Fapt 26.29; 1Cor 9.5; Mat 19.12; 1Cor 12.11;
    1 Corinteni 7:8
    Celor neînsuraţi şi văduvelor le spun că este bine pentru ei să rămână ca mine.
    1Cor 7.1-26;
    1 Corinteni 7:9
    Dar, dacă nu se pot înfrâna, să se căsătorească; pentru că este mai bine să se căsătorească decât să ardă.
    1Tim 5.14;
    1 Corinteni 7:10
    Celor căsătoriţi le poruncesc nu eu, ci Domnul, ca nevasta să nu se despartă de bărbat.
    1Cor 7.12-40; Mal 2.14-16; Mat 5.32; Mat 19.6-9; Marc 10.11-12; Luc 16.18;
    1 Corinteni 7:11
    (Dacă este despărţită, să rămână nemăritată sau să se împace cu bărbatul ei.) Şi nici bărbatul să nu-şi lase nevasta.
    Despărţirea între soţii credincioşi şi cei necredincioşi.
    1 Corinteni 7:12
    Celorlalţi le zic eu, nu Domnul: dacă un frate are o nevastă necredincioasă, şi ea voieşte să trăiască înainte cu el, să nu se despartă de ea.
    1Cor 7.6;
    1 Corinteni 7:13
    Şi dacă o femeie are un bărbat necredincios, şi el voieşte să trăiască înainte cu ea, să nu se despartă de bărbatul ei.
    1 Corinteni 7:14
    Căci bărbatul necredincios este sfinţit prin nevasta credincioasă, şi nevasta necredincioasă este sfinţită prin fratele; altminteri, copiii voştri ar fi necuraţi, pe când acum sunt sfinţi.
    Mal 2.15;
    1 Corinteni 7:15
    Dacă cel necredincios vrea să se despartă, să se despartă; în împrejurarea aceasta, fratele sau sora nu sunt legaţi: Dumnezeu ne-a chemat să trăim în pace.
    Rom 12.18; Rom 14.19; 1Cor 14.33; Evr 12.14;
    1 Corinteni 7:16
    Căci ce ştii tu, nevastă, dacă îţi vei mântui bărbatul? Sau ce ştii tu, bărbate, dacă îţi vei mântui nevasta?
    1Pet 3.1;
    Fiecare la locul lui.
    1 Corinteni 7:17
    Încolo, fiecare să rămână în starea în care l-a aşezat Domnul şi în care l-a chemat Dumnezeu. Aceasta este rânduiala pe care am aşezat-o în toate bisericile.
    1Cor 4.17; 2Cor 11.28;
    1 Corinteni 7:18
    Dacă cineva a fost chemat pe când era tăiat împrejur, să rămână tăiat împrejur. Dacă cineva a fost chemat pe când era netăiat împrejur, să nu se taie împrejur.
    Fapt 15.1-28; Gal 5.2;
    1 Corinteni 7:19
    Tăierea împrejur nu este nimic, şi netăierea împrejur nu este nimic, ci păzirea poruncilor lui Dumnezeu.
    Gal 5.6; Gal 6.15; Ioan 15.14; 1Ioan 2.3; 1Ioan 3.24;
    1 Corinteni 7:20
    Fiecare să rămână în chemarea pe care o avea când a fost chemat.
    1 Corinteni 7:21
    Ai fost chemat când erai rob? Să nu te nelinişteşti de lucrul acesta; dar, dacă poţi să ajungi slobod, foloseşte-te.
    1 Corinteni 7:22
    Căci robul chemat în Domnul este un slobozit al Domnului. Tot aşa, cel slobod care a fost chemat este un rob al lui Hristos.
    Ioan 8.36; Rom 6.18-22; 1Cor 9.21; Gal 5.13; Efes 6.6; 1Pet 2.16;
    1 Corinteni 7:23
    Voi aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Nu vă faceţi, dar, robi oamenilor.
    1Cor 6.20; 1Pet 1.18-19; Lev 25.42;
    1 Corinteni 7:24
    Fiecare, fraţilor, să rămână cu Dumnezeu în starea în care era când a fost chemat.
    1Cor 7.20;
    Despre fetele fecioare.
    1 Corinteni 7:25
    Cât despre fecioare, n-am o poruncă din partea Domnului. Le dau însă un sfat, ca unul care am căpătat de la Domnul harul să fiu vrednic de crezare.
    1Cor 7.6-40; 2Cor 8.8-10; 1Tim 1.16; 1Cor 4.2; 1Tim 1.12;
    1 Corinteni 7:26
    Iată, dar, ce cred eu că este bine, având în vedere strâmtorarea de acum: este bine pentru fiecare să rămână aşa cum este.
    1Cor 7.1-8;
    1 Corinteni 7:27
    Eşti legat de o nevastă? Nu căuta să fii dezlegat. Nu eşti legat de o nevastă? Nu căuta nevastă.
    1 Corinteni 7:28
    Însă, dacă te însori, nu păcătuieşti. Dacă fecioara se mărită, nu păcătuieşte. Dar fiinţele acestea vor avea necazuri pământeşti, şi eu aş vrea să vi le cruţ.
    1 Corinteni 7:29
    Iată ce vreau să spun, fraţilor: de acum vremea s-a scurtat. Spun lucrul acesta pentru ca cei ce au neveste să fie ca şi cum n-ar avea;
    Rom 13.11; 1Pet 4.7; 2Pet 3.8-9;
    1 Corinteni 7:30
    cei ce plâng, ca şi cum n-ar plânge; cei ce se bucură, ca şi cum nu s-ar bucura; cei ce cumpără, ca şi cum n-ar stăpâni;
    1 Corinteni 7:31
    cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca şi cum nu s-ar folosi de ea; căci chipul lumii acesteia trece.
    1Cor 9.18; Ps 39.6; Iac 1.10; Iac 4.14; 1Pet 1.24; 1Pet 1.7; Ioan 2.17;
    1 Corinteni 7:32
    Dar eu aş vrea ca voi să fiţi fără griji. Cine nu este însurat se îngrijeşte de lucrurile Domnului, cum ar putea să placă Domnului.
    1Tim 5.5;
    1 Corinteni 7:33
    Dar cine este însurat se îngrijeşte de lucrurile lumii, cum să placă nevestei.
    1 Corinteni 7:34
    Tot aşa, între femeia măritată şi fecioară este o deosebire: cea nemăritată se îngrijeşte de lucrurile Domnului, ca să fie sfântă, şi cu trupul, şi cu duhul; iar cea măritată se îngrijeşte de lucrurile lumii, cum să placă bărbatului ei.
    Luc 10.40;
    1 Corinteni 7:35
    Vă spun lucrul acesta pentru binele vostru, nu ca să vă prind într-un laţ, ci pentru ceea ce este frumos şi ca să puteţi sluji Domnului fără piedici.
    1 Corinteni 7:36
    Dacă crede cineva că este ruşinos pentru fata lui să treacă de floarea vârstei, şi nevoia cere aşa, să facă ce vrea: nu păcătuieşte; să se mărite.
    1 Corinteni 7:37
    Dar cine a luat o hotărâre tare şi nu este nevoit, ci este slobod să lucreze cum vrea, şi a hotărât în inima lui să-şi păstreze pe fiica sa fecioară, face bine.
    1 Corinteni 7:38
    Astfel, cine îşi mărită fata, bine face, şi cine n-o mărită, mai bine face.
    Evr 13.4;
    1 Corinteni 7:39
    O femeie măritată este legată de lege câtă vreme îi trăieşte bărbatul; dar, dacă-i moare bărbatul, este slobodă să se mărite cu cine vrea; numai în Domnul.
    Rom 7.2; 2Cor 6.14;
    1 Corinteni 7:40
    Dar, după părerea mea, va fi mai fericită dacă rămâne aşa cum este. Şi cred că şi eu am Duhul lui Dumnezeu.
    1Cor 7.25; 1Tes 4.8;
    Multa sanatate in Domnul!

  53. Dorin says:

    Scuza-mi ultimile greseli de ortografie (sunt obosit), si te rog sa meditezi inca o data la textul acesta:
    1 Corinteni 7:7
    Eu aş vrea ca toţi oamenii să fie ca mine; dar fiecare are de la Dumnezeu darul lui: unul într-un fel, altul într-altul.

  54. Cristina says:

    Pai si atunci recunosti ca un barbat cu adevarat iubitor de Dumnezeu, pentru care sufletul e mult mai important decat trupul, ar trebui sa stea departe de sotia sa pe timpul sarcinii si sa se adanceasca mai mult in post si in rugaciune, pentru sanatatea trupeasca si sufleteasca a copilului si sotiei sale? Bineinteles ca nu obligam aici pe nimeni, discutia este despre ce e frumos in fata lui Dumnezeu. De asta vorbeste parintele Arsenie, ca orice barbat care se stapaneste si o lasa in pace pe sotie in timpul sarcinii este de admirat si de luat drept model de cei care vor sa fie aproape de Dumnezeu. Scuze isi gaseste orice pacatos(chiar si cei care fac avort) dar asta nu inseamna ca trebuie luat drept model pacatul. Eu as zice ca cei care nu se pot stapani sa admita ca ar fi frumos daca s-ar putea stapani, eventual chiar sa se roage Domnului sa le dea aceasta putere de stapanire, insa sa nu ii indemne si pe altii sa nu se stapaneasca. Rau va fi de oricine sminteste unii din fratii mai mici ai Domnului. Sa dai un sfat e o responsabilitate foarte mare. Parintele Arsenie ne-a dat acest sfat din curatia inimii lui si din dragoste pentru noi si nadejde sa ne mantuim. Mai mult, parintele Arsenie a fost duhovnic la mii de oameni , care i-au impartasit problemele si pacatele lor, deci dansul a vorbit si din ce a dedus ascultand atatia oameni. Poate ar trebui sa citesti marturiile despre dansul, cum au venit la parinte sa se planga atatia parinti ai caror copii o luasera pe cai gresite si dansul ii intreba din prima: de ce n-ai dat pace sarcinii? Asadar parintele ne-a dat sfatul acesta vazand atata suferinta cauzata de pacat si dorind ca noi sa nu trecem prin aceleasi experiente triste.
    Cand tu dai sfatul contrar semenilor tai, esti calauzit de aceeasi dragoste si grija pentru mantuirea lor? Nu cumva cineva care ti-ar urma sfatul s-ar indeparta de fapt de Dumnezeu? Adica daca parintele Arsenie are dreptate atunci copiii care au asistat, in pantece fiind, la relatiile sexuale ale parintilor lor, sunt predispusi la o exacerbare a sexualitatii, si le este mult mai greu de luptat impotriva patimii trupesti . Poate acesti oameni care nu se pot stapani in timpul sarcinii poarta povara pacatelor parintilor. Asta nu inseamna ca pacatul trebuie transmis mai departe copiilor, cineva trebuie sa rupa lantul, cineva cu vointa si cu mare dragoste de Dumnezeu. A reusit Maria Egipteanca si o incercau atatia demoni. A reusit Maria Magdalena. Pot reusi si altii. Cred ca atunci cand Domnul vede dorinta noastra de curatie, vine in intampinarea noastra si ne ajuta. Trebuie doar sa avem incredere. Sa ne rugam, sa postim, sa vrem sa fim mai buni , mai curati.
    Inteleg daca tu nu te poti stapani si nu te judec pentru asta, insa cred ca e de datoria oricarui crestin ortodox sa iti atraga atentia daca incepi sa spui ca pacatul e firesc si sa ii indemni si pe altii sa faca acelasi lucru ca tine. Adica atunci cand te vei afla in fata lui Dumnezeu, ai sa poti raspunde si pentru nestapanirea altora care au citit randurile scrise de tine si s-au simtit indreptatiti sa nu respecte pruncii din pantece? Dupa cate spui tu, nerespectarea sarcinii nu este pacat, esti insa chiar atat de convins de acest lucru incat sa iti iei in carca faptul ca ai convins atatia alti barbati ce au citit aici sa nu isi lase in pace copiii din pantecele mamelor lor? Mie mi se pare ca e grea responsabilitatea ce ti-o iei. Daca sa faci sex in timpul sarcinii nu e pacat in fata lui Dumnezeu, atunci o sa iti spuna Dumnezeu(cand o fi sa te intalnesti cu El) ca ai avut dreptate si parintele Arsenie gresea, ce sa mai spunem de Cristina . Si mie o sa imi spuna Dumnezeu ca am gresit ca am indemnat oamenii la abstinenta cand nu era cazul. Dar daca relatiile sexuale in timpul sarcinii sunt pacate , s-ar putea ca la judecata personala, unul din cei care iti dau dreptate acum , sa spuna atunci: eu nu sunt vinovat, Dorel ne-a spus sa facem asa….
    Nu e mai bine sa iti reproseze Dumnezeu ca ai indemnat oamenii sa se stapaneasca decat ca i-ai indemnat sa pacatuiasca? Pana la urma un om liber este un om stapan pe sine insusi, pe patimile sale. Cu cat un om se va stradui sa isi stapaneasca patimile mai mult, cu atat va fi mai liber si se va simti mai bine. Un parinte duhovnic spunea ca erou nu e generalul care castiga nu stiu ce razboaie, ci acel om care a reusit sa se lase de fumat, dupa ani si ani de patima.
    Inca o data, nu pledez pentru abstinenta in casatorie, Dumnezeu a lasat relatiile trupesti pentru placerea si apropierea celor doi soti. Insa totul trebuie sa fie sub control, e bine si normal sa existe perioade de abstinenta, si datoria ce o avem fata de copiii noastri este sfanta. Nu trebuie sa le facem rau sub nicio forma. Cand patimile ne-o iau inainte, nu mai suntem noi la carma ci ele.

  55. un calin - tm says:

    HRISTOS A INVIAT!

    Diferenta mare intre legile ceresti si cele pamântesti e ca, la judecata finala, nu vom da socoteala pentru ceva ce nu am stiut (sau nu am facut – ca nu am putut), asa cum e pe pamânt. O sa ajungem fiecare sa dam socoteala DOAR pentru ce am stiut (fie din auzire fie din traire) precum si pentru faptele noastre (sau lipsa lor!). O sa venim doar cu extemporalul nostru nu si al vecinului!

    E greu sa vorbesti cuiva despre o taina, cu atât mai mult despre o taina pe care celalalt nu o “simte”. De asta e frumoasa casatoria – pentru ca e o TAINA! Casatoria se traieste nu se povesteste!

    Cum sa-i spui unui barbat ce simte o femeie insarcinata? Ca e diferita, ca poate trupeste nu mai vrea apropiere dar vrea mai multa apropiere sufleteasca ? Asta o poate intelege o femeie dar un barbat niciodata. In schimb o poate simti daca isi iubeste cu adevarat sotia. Si atunci vrea si el ceea ce vrea ea. Atunci sunt una! Se bucura cei doi chiar daca doar se aud unul pe celalalt, sau daca se zaresc in treacat. Inima vorbeste pentru ei! NU se poate explica asta! Dragostea de femeie si dragostea de mama sunt ceva TOTAL diferit si nu “fura” niciodata una din cealalta.

    Spunea Parintele Arsenie “credinta e un risc al ratiunii”. Oricât de mult ai cunoaste – undeva se termina cunoasterea asta. De acolo – incepe credinta. Poti sa cunosti medicina foarte multa, poti sa fi de acord cu heliocentrismul sau cu evolutionismul – dar trebuie sa constientizezi ca undeva s-a terminat cunoasterea si a inceput credinta, cum e ea – buna sau rea!

    Pe lânga ratiune (cunoastere) si credinta mai e si IUBIREA. Iubirea multe poate face, multe poate acoperi si multe poate completa! Intre soti e bine sa fie credinta, cunoastere cât mai multa, dar iubirea e ABSOLUT necesara!

    Nu vreau sa intru in polemica cu nimeni! Bine ar fi sa fim in pace unii cu altii! Si pâna nu se pogoara Duhul peste fiecare nu vom intelege si crede cu adevarat ceva! Oricât ar vorbi sau scrie unii sau altii!

    Parintele Arsenie m-a ajutat intotdeauna (si când i-am cerut ajutorul dar si când nu am putut sau stiut) si sufleteste dar si in mod simtit. Pot sa explic asta cuiva !? NU! Dar va intelege fiecare atunci când e momentul!

    Draga Cristina – NU o sa dai socoteala pentru ceea ce face altcineva când nu esti vinovata. M-am mâhnit foarte (tot aici pe site) pentru niste vorbe ale unei domnisoare care sustinea feminismul si … preotia femeiasca! Au incercat 3 administratori a 3 site-uri diferite sa o faca sa inteleaga … dar nimic! De curând am “vazut” (pe al 4-lea site) ca vrea sa treaca de la ortodoxie la anglicani – doar ca sa fie preoteasa! M-a durut si ma doare (si pentru ea si pentru cele ce au ascultat-o) dar, in afara de a ma ruga pentru ea nu pot sa fac nimic. Si tot Parintele Arsenie spunea – “când nu poti vorbi despre Dumnezeu cu cineva atunci vorbeste cu Dumnezeu despre aceasta persoana”.

    P.S. Am observat ca ORICE atitudine sau comportament are cineva – poate da citate din Biblie care ii sustin actiunile. Asta inseamna sa cunosti “litera” dar sa nu poti patrunde in “duhul” care a insuflat acele vorbe.

    Doamne, ajuta-ne si ne miluieste!

  56. Dorin says:

    Draga Cristina, i-mi place jocul de imaginatie pe care l-ai introdus aici si daca cineva citeste aceste randuri pot spune doar ca va fii un om convins de logica frazelor. Eu am mai spus si o repet ( si pentru cine a scris mai sus ), am adus exemple din Sfanta Scriptura, si nu unu doua versete ci un intreg puzzle din care reiese foarte clar ca in Biblie Dumnezeu nu a adus nici macar vorba despre asa ceva. Cine a scris mai sus (nu-mi reiese daca este fata sau baiat) spunea ca aici oricine poate sa-si sustina orice opinie cu versete din Biblie. Va reamintesc si tie si lui ca eu chiar as dorii sa i-mi aduceti sustinere din Sfanta Scriptura. Sunt deschis oricarui studiu Biblic in privinta aceasta. Poate ma insel. Dar stiti cum faceti voi? Veniti cu o idee care considerati ca este ok. Cineva vine si combate cu argumente logice din Sfanta Scriptura (o intreaga pleiada de texte nu cateva), iar voi spuneti ca cine nu vrea sa-si schimbe opinia, nu vrea si pace, ba mai mult, mai vine si cu texte biblice ca sa-si sustina teoria. Deci este clar ca nu vrea. Eu cred ca logica asta trebuie aplicata la altcineva. Adica eu, ar trebui sa te cred pe tine sau pe “un calin”, pe baza a ce? Pentru ca i-mi spune un om? Eu nu gasesc in Biblie asa ceva! Maine poate vine altcineva sa-mi spuna ca nu am voie sa ma culc cu sotia mea decat odata pe an. Si daca nu i-l cred sunt anatema. Pe ce baza cred si i-mi intemeiez eu religia, credinta? Pe baza a ceea ce spun oamenii sau pe baza Sfintei Scripturi? Cine va tine sa i-mi aduceti argumente a ceea ce credeti din Sfanta Scriptura? Poate chiar gresesc. Deci cine de fapt nu vrea sa accepte alte idei, eu sau voi? Cine pe cine vrea sa convinga? Si in virtutea a ce? Parintele Arsenie Boca a dat niste sfaturi. Apostolul Pavel a dat niste sfaturi. Eu pe cine cred. Cine este mai mare in autoritate? Toata Biblia da niste sfaturi. Cine are autoritatea cea mai mare? Cum probez ca ceea ce cred este in concordanta cu Cuvantul Lui Dumnezeu? Cu ce probez? Degeaba am adus in discutie textul acela “Faptele apostolilor 17:11
    Iudeii aceştia aveau o inimă mai aleasă decât cei din Tesalonic. Au primit Cuvântul cu toată râvna, şi cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă ce li se spunea, este aşa.” Si era vorba sa-l puna la Incercare pe Marele Apostol Pavel.
    Cristina sa ne imaginam mai departe ca ajungem la sfarsit in prezenta lui Dumnezeu. Si Dumnezeu ma intreba pe mine: Dorele, ai indrumat niste oameni sa pacatuiasca si sa aiba relatii sexuale cu sotiile lor in timp ce erau insarcinate si astfel copii lor au mostenit o fire pacatoasa. Ce ai a spune in apararea ta? Doamne, o sa spun eu, nu am gasit nici un text in Cuvantul tau care sa interzica asa ceva si sa-mi spuna ca este pacat. ” Pai nu ti-a spus Parintele Aesenie Boca?”. ” Ba da, dar nu era Cuvantul Tau. Si daca doar doi Parinti mi-ar fi spus unul un lucru si unul un altul, eu nu as fi putut sa probez decat cu Cuvantul tau”. ” Deci pentru mine Sfanta Scriptura a fost Dreptarul dupa care m-am ghidat.” Care crezi ca va fii verdictul final, Cristinica?
    Si acum ajungi tu in fata Domnului: “Cristina, ai indrumat oamenii sa se abtina de la sex in timp ce sotiile sunt insarcinate, ba chiar tu insati ai facut lucrul acesta, iar ca urmare sotii catorva sotii nu s-au putut stapanii si acum ard in iadul cu foc si cu pucioasa”. “Doamne eu asa am crezut ca este bine, Si chiar Parintele Arsenie Boca a recomandat asta”. “Da ai gasit undeva in Cuvantul Meu asa ceva? Ba Eu i-Mi aduc aminte ca prin apostoli am recomandat contrariul pentru ca oamenii sa nu piara.” “Pai Doamne eu am vrut sa i-ti fiu credincioasa Tie”. ” Eu un om credincios Cristina stiu ca este cel ce asculta Cuvintele Mele si le Pazeste. Cuvintele Mele pe care Le-am lasat in Sfanta Scriptura si in care tu ai evitat sa Ma cauti si nici macar nu le-ai dat crezare celor care te-au indemnat sa o faci”
    Apropo, Cristina, tu cunosti barbatul cum este creat? Eu am impresia ca traiesti in eden deja. Eu cred ca Creatorul nostru ne cunoaste mai bine, iar noi abia acum descoperim cum am fost creati. Crezi tu ca un barbat ar putea sa stea langa o femeie, sa doarma cu ea, sa o imbratiseze, sa o mangaie pe par, pe obraz, sa o sarute fara ca organismul lui sa reactiioneze (pot fi si astfel de barbati, dar fff putini si cei cu varste foarte inaintate)? Daca tu spui ca Dumnezeu a lasat asta, explica-mi cum stiau cele din vechime ca sunt insarcinate la timp pentru ca sa nu mai faca dragoste cu sotii lor? Nici in ziua de astazi nu sti la timp cand ai ramas insarcinata cu atata tehnologie. Vezi dar de ce Dumnezeu in mare Sa intelepciune nu a specificat nimic despre asa ceva? 1- Femeile nu ar fi stiut la timp si atunci s-ar fi simtit vinovate si 2- organismul barbatului este diferit de al femeii. Ca sa nu mai spun ca Apostolul Pavel le da porunca aceasta: “1 Corinteni 7:2
    Totuşi, din pricina curviei, fiecare bărbat să-şi aibă nevasta lui şi fiecare femeie să-şi aibă bărbatul ei.
    1 Corinteni 7:3
    Bărbatul să-şi împlinească faţă de nevastă datoria de soţ; şi tot aşa să facă şi nevasta faţă de bărbat.
    Ex 21.10; 1Pet 3.7;
    1 Corinteni 7:4
    Nevasta nu este stăpână pe trupul ei, ci bărbatul. Tot astfel, nici bărbatul nu este stăpân peste trupul lui, ci nevasta.
    1 Corinteni 7:5
    Să nu vă lipsiţi unul pe altul de datoria de soţi, decât doar prin bună învoială, pentru un timp, ca să vă îndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea; apoi să vă împreunaţi iarăşi, ca să nu vă ispitească Satana, din pricina nestăpânirii voastre.
    Ioel 2.16; Zah 7.3; Ex 19.15; 1Sam 21.4-5; 1Tes 3.5;” atunci cand femeile nu se imbracau cum se imbraca azi iar accesul la prostituate nu era asa de facil, cand nu exista televiziune cu reclame cu tenta sexuala si filme cu secvente explicit sau neeexplicit sexual. Tu poti sa i-ti asumi o asemenea responsabilitate in fata lui Dumnezeu ca sa desparti famili? Cat despre mostenirea inclinatiilor pacatoase ele se trag de la Adam si Eva, pentru ca prin ei a intrat pacatul in lume si prin intrarea pacatului in lume toti avem o natura si inclinatii pacatoase. Rolul parintilor, este acela de a-si educa copilul in frica si temere de Domnul, si in implinirea Poruncilor Lui.
    Si inca o chestie, cum se face ca tocmai copiii care se nasc din curve (majoritatea, asta daca nu le-a initiat chiar mama mai tarziu) aleg sa nu urmeze acelasi drum cu al mamei lor? Daca teoria este corecta de ce rezultatele sunt diferite? De ce copii nu au aceiasi inclinatie pacatoasa? De ce copiii care au parinti betivi aleg sa nu puna gura pe alcool mai tarziu cand se fac mari? De ce Samson care a fost dedicat lui Dumnezeu a avut inclinatii pacatoase catre femeile Cananite? Si cu asta inchei inainte sa i-ti dau textul cu Samson: in ceea ce Le-a poruncit Dumnezeu parintilor lui Samson nu ai sa ragasesti nimic referitor la abstinenta in relatiile sexuale, si gandestete ca baiatul era inchinat sa devina un Sfant care sa izbavesca pe Israel si care sa aiba Plinatatea Duhului Sfant asupra lui ( caci puterea nu era de la el din par ci din Duhul lui Dumnezeu). Daca Dumnezeu ar fi considerat necesar asa ceva ar fi dat o porunca expresa in mod sigur. Si acum textul:
    [ VT ] Vechiul Testament Versiunea Anania
    [ Jd ] Judecători
    [ Cap. 13 ] CAPITOLUL 13
    Naşterea lui Samson.
    1 Fiii lui Israel au făcut iarăşi răul în faţa Domnului, iar Domnul i-a dat în mâna Filistenilor vreme de patruzeci de ani.
    2 Era pe atunci un om din Ţora, din seminţia lui Dan, al cărui nume era Manoe; femeia lui era stearpă şi nu năştea.
    3 Dar îngerul Domnului i s’a arătat femeii şi i-a zis: „Iată, tu eşti stearpă şi n’ai născut, dar vei zămisli şi vei naşte fiu.
    4 Şi acum, să fii cu mare grijă: să nu bei vin sau băutură tare şi să nu mănânci nimic din ceea ce este necurat.
    5 Că, iată, vei zămisli şi vei naşte fiu: brici de capul său nu se va atinge, căci nazireu a Îi va fi pruncul, încă din pântece, lui Dumnezeu, şi el va începe să-l mântuiască pe Israel din mâna Filistenilor“.
    6 Femeia s’a dus şi i-a spus bărbatului ei, zicând: „Un om al lui Dumnezeu a venit la mine – iar înfăţişarea lui era ca aceea a unui înger al lui Dumnezeu –, şi l-am întrebat de unde este, dar numele său nu mi l-a spus.
    7 Şi mi-a zis: Iată, vei zămisli şi vei naşte fiu; şi acum, să nu bei vin sau băutură tare şi să nu mănânci nimic din ceea ce este necurat b, căci nazireu Îi va fi pruncul, încă din pântece, lui Dumnezeu, până în ziua morţii sale“.
    8 Iar Manoe I s’a rugat Domnului, zicând: „O, Doamne, omul acela al lui Dumnezeu, pe care Tu l-ai trimis la noi, să vină din nou şi să ne înveţe ce anume să-i facem pruncului care se va naşte“.
    9 Şi a auzit Dumnezeu glasul lui Manoe: îngerul lui Dumnezeu a venit din nou la femeie, la vremea când ea se afla la câmp şi bărbatul ei nu era cu dânsa.
    10 Şi femeia a alergat în grabă şi i-a spus bărbatului ei: „Iată, mi s’a arătat omul care a venit la mine în ziua aceea!“
    11 Iar Manoe s’a sculat şi a mers după femeia sa; şi a venit la bărbatul acela şi i-a zis: „Tu eşti omul care i-a vorbit femeii mele?“ Iar îngerul a zis: „Eu sunt“.
    12 Şi a zis Manoe: „Acum, dacă vorba ta se va plini, ce trebuie făcut cu copilul, şi de ce să se ferească?“
    13 Iar îngerul Domnului a zis către Manoe: „De tot ce i-am spus femeii, de acelea să se ferească:
    14 Să nu mănânce nimic din ceea ce iese din viţa de vie; să nu bea vin sau băutură tare; să nu mănânce nimic din ceea ce este necurat; să păzească tot ceea ce i-am poruncit ei c“.
    15 Şi a zis Manoe către îngerul Domnului: „Nu-ţi vom da drumul să pleci până când vom găti un ied“.
    16 Dar îngerul Domnului a zis către Manoe: „Dacă nu mă laşi să plec, nu voi mânca din pâinea ta; iar dacă vei vrea să faci o ardere-de-tot, pe aceea Domnului să I-o aduci“; fiindcă Manoe nu-şi da seama că acela este îngerul Domnului.
    Tob 12:19
    17 Şi a zis Manoe către îngerului Domnului: „Care-ţi este numele? – Pentru ca, după ce cuvântul tău se va plini, să te preamărim“.
    18 Dar îngerul Domnului i-a zis: „De ce’ntrebi tu de numele meu? Că e minunat!“ d
    19 Atunci Manoe a luat un ied şi jertfa de carne şi I le-a adus Domnului pe o stâncă. Iar acela a făcut un lucru minunat sub ochii lui Manoe şi ai femeii sale:
    20 Când flacăra s’a ridicat de pe jertfelnic spre cer, în flacără s’a ridicat şi îngerul Domnului; iar Manoe şi femeia sa, văzând aceasta, au căzut cu faţa la pământ.
    21 Iar îngerul Domnului nu li s’a mai arătat lui Manoe şi femeii sale. Atunci Manoe a ştiut că acela fusese îngerul Domnului.
    22 Şi a zis Manoe către femeia sa: „Negreşit vom muri, de vreme ce L-am văzut pe Dumnezeu…“. e
    23 Iar femeia i-a zis: „Dacă Dumnezeu ar fi vrut să ne omoare, n’ar fi primit din mâna noastră ardere-de-tot şi jertfă de carne şi nu ne-ar fi arătat toate aceste lucruri, şi nici nu ar fi făcut cu noi ceea ce până acum nu s’a mai auzit“.
    24 Şi femeia a născut un fiu şi i-a pus numele Samson f. Şi pruncul a crescut, iar Dumnezeu l-a binecuvântat.
    25 Şi Duhul Domnului a început a Se avânta împreună cu el g în tabăra lui Dan, între Ţora şi Eştaol.”
    Domnul cu tine!

  57. Dorin says:

    Apropo de ” duh” si de “litera” , “un-calin tm”, tu le cunosti?. Din ce i-ti dai seama ca ai patruns ” duhul” daca nici macar ” litera” nu o cunosti?

  58. un calin - tm says:

    Draga Dorin (… Romeo Paraschiv !?),

    Vad ca nu ai raspuns la urarea mea asa ca am sa raspund singur:
    – “Hristos a inviat”
    – “Adevarat a inviat!”

    Cred ca ai ceva probleme cu limba româna (si nu ma refer aici la muuultele greseli de ortografie!).
    “Nu-mi reiese daca este fata sau baiat”. Inteleg ca e greu cu “Calin” sa-ti dai seama daca e baiat sau fata dar mai exista si “UN” in fata lui “calin”. Imi aduc aminte de o gluma: “O, brad frumos a fost compus de un ungur, ca daca il compunea un român spunea Un brad frumos”.

    Observ ca cei care “inteleg” foarte bine Biblia dau citate in special din Sfântul Apostol Pavel. “Pacat” ca Sfântul Ioan Gura de Aur nu traieste in zilele noastre ca sa poata primi lamuriri de la “noi” si nu direct de la Sfântul Apostol Pavel (vai de noi ce am ajuns :( )

    Mi-ar prinde “bine” niste lamuriri de la o persoana “rationala” (hai Dorine ca poti!) si care intelege foarte bine Biblia – cum a reusit Iisus (si nu Isus – mai Dorine!) sa faca orbul din nastere sa vada! Pentru “explicatia” – cum a ramas fecioara Maicuta Sfânta dupa nastere deja mi se pare o blasfemie tare mare pentru a fi discutata!.

    Pentru “litera” vs. “duh” – nu stiu multe, dar mi se aprinde un bec când vad asa ceva:

    ° “nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor”
    – sper sa nu consideri ca m-as referi la mine sau la tine :)

    ° “Nu socotiţi că am venit să aduc pace pe pământ; n-am venit să aduc pace, ci
    sabie” vs “Pace vă las vouă, pacea Mea o dau vouă”
    – pare o contradictie !?

    ° “cine nu este împotriva voastră este pentru voi.” vs. “Cel ce nu este cu Mine este împotriva Mea”
    – pare o contradictie !?

    In ceea ce priveste mântuirea eu o vad STRÂNS LEGATA de Iisus, de biserica, de preot, de ascultare, de … foarte multe, DAR IN NICIUN CAZ de sfaturi sau lamuriri aflate pe Internet date de diversi binevoitori.

    Tot referitor la “litera” si “duh” exista doua cuvinte : rugaciune si fumat. Poti sa spui: “Fumez si ma rog” sau “Ma rog si fumez” Eu simt o mare diferenta intre cele doua exprimari … chiar daca actiunile se petrec in acelasi timp.

    Exista doua aspecte care m-au facut “sa ma bag in seama” : inselarea in care (cred ca) te afli dar si raul pe care poti sa-l pricinuiesti celor ce te citesc. Mai scrie in Biblie : “Cu neputinţă este să nu vină smintelile, dar vai aceluia prin care ele vin! Mai de folos i-ar fi dacă i s-ar lega de gât o piatră de moară şi ar fi aruncat în mare, decât să smintească pe unul din aceştia mici”. … Si nu refer neaparat la tine aici!

    Hai sa lasam interpretarea Bibliei pe mai incolo si sa facem mai intâi ascultare de ea. Iar unde nu intelegem – sa rugam sa ne ajute un doctor bun (preotul) si nu un felcer!

    “Dar sunt şi alte multe lucruri pe care le-a făcut Iisus şi care, dacă s-ar fi scris
    cu de-amănuntul, cred că lumea aceasta n-ar cuprinde cărţile ce s-ar fi scris.” – Poate ca Iisus a mai spus si care trebuie sa fie relatiile si raporturile dintre soti, dar nu a ramas scris :)

    Oricum pe lânga Biblie mai e si Sfânta Traditie care ne spune “ce” si “cum” (bineinteles daca vrem si putem sa o ascultam)!

    P.S. Mergeau odata cu trenul un preot respectiv un “cititor” / “tâlcuitor” din Biblie. Spune cel din urma : “eu fac doar ce scrie in Biblie”. La care preotul i-a spus: “In cazul asta da-te jos din tren ca nu scrie acolo ca trebuie sa mergi cu trenul”

    Doamne, ajuta-ne si ne miluieste!

  59. Dorin says:

    Draga Calin – tm (vad ca esti marca inregistrata), sa sti ca nu i-mi ascund numele si nici nu ma deranjeaza sa i-mi spui pe numele intreg. Recunosc si faptul ca gramatica nu a fost niciodata punctul meu forte, dar nici analfabet nu pot sa ma consider. Cred ca fac fata onorabil unor dezbateri in scris. Si “O, brad frumos” poate ai vrut sa spui ca “a fost tradus” si nu compus. Cu toata gluma, eu stiu ca este la baza un cantec german.
    In privinta celor ce “inteleg” foarte bine Biblia, tin sa-ti amintesc ca Sfantul Ioan Gura de Aur nu a fost introdus in Biblie la Sinodul de la Niceea precum Sfantul Apostol Pavel asa ca dau si eu citate din ce pot. Dar totusi tin ca ele sa fie din Sfanta Scriptura. Si cred ca totusi judeci superficial: daca te-ai fi uitat mai sus ai fi observat ca am citat din diverse locuri din Biblie ( asta am si spus, ca este un puzlee de texte), iar ca si persoana sunt “rational” in privinta a bazei pe care cred anumite lucruri si nu a credintei in sine. Nu cred ca am pus niciodata la indoiala vreo minune a Domnului meu si nici nu cred ca a fost vreodata in acest topic vorba de asa ceva. Eu am impresia ca toti oamenii carora nu le place un lucru se pricep “a-l naibii de bine” sa deturneze o discutie pe cu totul alta panta s-au sa declare cuvintele celor ce le deranjeaza ideile ca fiind ratacite. Si asta fara sa-si sustina biblic afirmatiile. Este foarte simplu. Nu ne referim la subiectul in cauza decat vag, asa ca sa se vada ca stim despre ce este vorba , apoi bagam “chestii” din acelea cu “nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor”, “Cu neputinţă este să nu vină smintelile, dar vai aceluia prin care ele vin! Mai de folos i-ar fi dacă i s-ar lega de gât o piatră de moară şi ar fi aruncat în mare, decât să smintească pe unul din aceştia mici” si “(vai de noi ce am ajuns :( )” din care sa reiasa cat de departe de Sfanta Scriptura este de fapt omul cu care conversam si in ce situatie nenorocita se afla el de fapt. Asta cu nu ma refer la tine este ca in viata de zi cu zi cand vrei sa atragi atentia cuiva dar ca sa nu se simta prost spui ca “persoana de fata se exclude”. Mie nu i-mi place sa ma ascund dupa deget. Spun ceea ce cred, cu dragoste frateasca si cu dorinta ca celalt sa fie mantuit. Discutii au existat si in timpul Apostolilor, neintelegeri atat de mari incat Pavel s-a despartit de Barnaba iar Petru a fost mustrat de Pavel. Eu nu doresc decat sa invatam unii de la altii. Dar asta se poate face doar atunci cand folosim aceiasi unitate de masura. Adica Biblia. Nu pot eu sa masor in metri si altul in Kg. Este ca si cum eu ti-as spune ca trenul de Brasov pleaca la ora 12 dupa Mersul trenurilor CFR iar tu i-mi spui ca nu conteaza ce scrie acolo deoarece cineva ti-a spus tie ce de fapt trenul va pleca la 13.30. Si acel cineva a lucrat la CFR. Deci sigur stie mai bine decat Mersul trenurilor. Eu cum pot sa discut cu tine chestia asta? Nu avem o baza comuna, toate textele din Mersul trenurilor pe care ti le-am dat cu privire la ora de plecare nu par sa te impresioneze prea mult ba dimpotriva as putea spune chiar ca pari a le ignora total, in schimb vrei sa ma convingi cu alte texte din Mersul trenurilor care spun ca “este interzis sa te apleci pe fereastra in timpul mersului”, “calatoria fara bilet se pedepseste conform legilor in vigoare”si continui sa i-mi spui ca tu sti oricum mai bine deoarece cunosti pe cineva care a lucrat in CFR. Cam asta este atitudinea fata de Biblie. Pai daca oricum nu mai are nici o relevanta pentru ziua de azi, de ce nu o aruncam la groapa istoriei? Sti care-i baiul? Ca nici eu nici tu nu putem proba in viata asta daca trenul spre Brasov pleaca la ora 12 cand spun eu sau la 13.30 cand spui tu. Asta va ramane de vazut. Dar eu cred ca mai predispus este spre sminteala acela ce nu are o baza solida, acela ce nu si-a “zidit casa pe stanca” adica pe Cuvantul lui Dumnezeu ci si-a zidit casa sufletului sau pe atotsuficienta cunoasterii din ceea ce i-au spus altii. Eu nu vreau sa smintesc pe nimeni ci cred cu tarie ca daca oamenii ar dorii cu adevarat sa cunoasca adevarul, vor studia ei insisi “ca sa vada daca ce li se spune este adevarat” indiferent cine le spune, inclusiv eu. Deci nu doresc sa ma creada nimeni pe cuvant ci doresc ca oameni sa cerceteze si sa fie incredintati ei insisi pentru ca ” ce nu vine din incredintare, este pacat” Romani14.23. Eu stiu un singur lucru: nu ma aflu nici in partea celor carora religia li se pare ca trebuie sa fie uscata, plina de chinuri si autopersecutii pentru a ajunge sfinti,dar nici in partea celor care vad religia ca o sarbatoare doar de Duminica si conidera ca in celelalte zile pot face ce vor. Eu stiu ca am un Creator care ma cunoaste, care a dat legi inteligente (nu fara sens doar de dragul de a fi ascultat), care doreste sa ma vada fericit, implinit, fara ca, casnicia mea sa aiba de suferit (pentru ca institutia casatoriei este sub atacul diavolului care o ataca cu toate armele drept dovada noile presiuni pentru acceptarea casatoriei intre homosexuali) si care doreste ca sa fiu un crestin sanatos si la minte si la trup pentru a-l reprezenta pe El ca un Dumnezeu “care poarta de grija” in fata intregii lumi. Daca voi vreti sa credeti despre mine cu totul altceva, este libertatea si alegerea voastra sa o faceti. Mie i-mi pasa doar de ce va spune “in ziua aceea Domnul”. Iar daca am militat pentru ceva, daca am facut loby pentru ceva, acel lucru nu l-am facut pentru a scuza pe altii s-au a le lua apararea ci pentru ca “toti oamenii sa fie mantuiti si nici unul sa nu piara ci sa aiba viata vesnica in Isus Hristos, Domnul nostru!” Deci sfaturile mele – nu sunt ale mele; cine vrea sa puna la inima lucrul acesta, sa i-si ia Biblia si sa cerceteze cu mare atentie si cu dorinta ca Dumnezeu sa-i lumineze mintea, si atunci va ajunge sa cunoasca voia lui Dumnezeu cea dreapta, sfanta si buna.
    Apropo de tren: nu ar fi mai bine sa mergem amandoi dis de dimineata la gara ca sa fim siguri ca nu I-L vom pierde?

  60. Cristina says:

    catre un calin-tm:
    Adevarat a Inviat!
    multumim pentru interventie, parea ca doar femeile ar fi de parerea parintelui Arsenie( lasand la o parte pe parintele Arsenie si pe atatia parinti care au trait in ascetism si in curatie, barbati fiind).
    Intr-adevar, cred ca o femeie insarcinata se afla intr-o stare de gratie, caci Domnul a binecuvantat trupul ei sa fie casa pentru trupul unui prunc, suflet nevinovat. Spun parintii ca daca femeia insarcinata petrece cat mai mult timp in rugaciune, pruncul cu atat va fi mai iubitor de Dumnezeu. Ori daca tatal pruncului nu intelege sau nu vrea sa inteleaga nimic din aceasta taina ce se petrece in trupul femeii(cum lucreaza Dumnezeu noua luni la formarea micutului), cu siguranta ii va fi mintea tot la pacat.
    Sa ii ajute si sa ii apere Dumnezeu pe toti pruncii din pantecele mamelor lor!

    catre Dorin:
    ‘Cristina, tu cunosti barbatul cum este creat?’ Recunosc , nu am fost de fata cand l-a facut Dumnezeu pe Adam. Cred ca este un lucru bun, sa ne uitam la ce a fost la inceput. Am citit cele scrise in Biblie despre asta si din cate imi amintesc nu se spune nimic despre relatii sexuale intre Adam si Eva inainte de Cadere . Se spune ca li s-a dat porunca lui Adam si Evei:”Cresteti si va inmultiti!” dar nu avem nicio dovada ca inmultirea se facea ca acum. Daca e sa dam crezare Parintilor, nu existau relatii sexuale ca cele de astazi.
    Moartea, nasterea prin dureri si altele au venit din cauza pacatului. Nu cred ca Dumnezeu l-a creat pe barbat in asa fel incat sa nu fie in stare sa se stapaneasca. In Biblie scrie ca l-a facut pe om dupa chipul si asemanarea LUI. Parintele Cleopa spunea ca ne asemanam cu Dumnezeu si prin vointa. Sa ne straduim, cu vointa, sa lucram la chipul si asemanarea noastra cu Dumnezeu. Propozitia aceasta din urma a fost scrisa de o mare pacatoasa care in fiecare zi uita de asemanarea aceasta si in particular de vointa care i-a fost data de Domnul ca sa fie in stare sa faca multe lucruri bune si apoi, ca sa lupte cu pacatul..

  61. Irina says:

    Nene Dorin, te pricepi si matale la ceva: la batut apa in piua.
    Nu e site de dezbateri pe teme confesionale, e site despre Taina Casatoriei.

  62. Dorin says:

    Multumesc de precizare. Si eu care am crezut ca este un site despre avioane. Si ma scuzati ca tot ce am spus pana acum nu a fost din Sfanta Scriptura ci din Ghidul Pilotului Roman. Asa ca ma iertati ca m-am trezit si eu printre voi, si ca nu pricep nimic din Taina Casatoriei. Si, Cristina, sa sti ca ai dreptate: in eden inmultirea cred ca s-ar fi produs pe cale telepatica. Am vazut eu asta in Star Trek. Cred ca barbatul si femeia nici nu aveau ….. (ma scuzati) cand au fost creati. S-a produs o transformare genetica (mutanta probabil) dupa ce au fost izgoniti din Rai. Asa ca Dumnezeu ( sunt sigur ca ai dreptate) a lasat, de nevoie, ca barbatul sa faca dragoste cu sotia sa, doar pana cand ea ramanea insarcinata, iar din prima secunda de cand embrionul s-ar fi format barbatul sigur ar fi simtit si nu s-ar mai fi atins de ea. Apoi eu intradevar cred ca un barbat se poate abtine vreo 9 luni, plus perioada de lauzie, sa zicem vreo 2-3 luni, deci odata la un an cred ca era suficient sa faca dragoste cu sotia sa. apoi se mai bucura un pic pana la urmatoarea secunda cand sotia lui ramanea insarcinata.deci daca avea vreo 10-12 copii, facea si el dragoste de cateva ori in 12 ani. Daca stau sa ma gandesc sa stii ca este foarte logic. Cum de oare nu m-am gandit pana acum. Asa trebuie sa fi fost. Acum intradevar cred ca asa a fost lasat de Dumnezeu.
    M-ai crezut? Banuiesc ca nu. Dar eu vad ca fiecare tot i-i da inainte cu “idei fixe” pe care nu si le sprijina pe Cuvantul Bibliei. Eu cred ca toti i-l cunoasteti pe nenea care lucrat la CFR si care v-a spus ca trenul de Brasov pleca la 13.30, nu numai Calin. Mai copii, daca voi vreti sa va duceti la gara la ora 13.30 ignorand “Mersul Trenurilor” emis in mod oficial de “Ministerul Transporturilor” in care se spune ca trenul pleca la ora “12” nu aveti decat. Dar tare i-mi este mie teama ca o sa-l pierdeti. Pentru ca credinta voastra nu sta pe “Stanca” ci sta pe nisip. Cristinica, i-mi este mila de sotul tau, daca esti casatorita. Si i-mi doresc ca dupa 9 luni sa nu i-mi fie mila si de tine. Sper ca dupa o astfel de experienta sa nu ramai numai cu copilul. Daca vrei o carte despre cum au fost creati barbatul si femeia, ce simt ei si cum reactioneaza corpul lor, spune-mi si eu sunt dispus sa ti-o imprumut pe a mea. Cartea se cheama, Dumnezeu a inventat sexul. Daca chiar crezi, ca un barbat poate sa doarma in pat cu o femeie, 11 luni de zile fara sa faca dragoste cu ea, inseamna ca tu traiesti intr-o cu totul alta lume, dar sa nu te amagesti ca este a lui Dumnezeu. Voi amestecati lucrurile: barbatul sau femeia care sunt chemati la o totala dedicare, sunt chemati sa fie singuri pentru a se ingriji de cele ale lui Dumnezeu. Cei care au ales sa se casatoreasca nu-si mai apartin lor insusi, au un partener cu care au jurat sa se iubeasca (si la propriu si la figurat), pana ce moartea i-i va desparti, asa ca au o responsabilitate fata de ei. Voi vreti sa faceti parte si din prima categorie, si din a doua in acelasi timp.
    Sfatul meu: nu incercati asa ceva acasa! Acum cred ca am sa ma intorc inapoi la “Ghidul Pilotului Roman”. Ca in asta cu Taina Casatoriei am ajuns la concluzia clara ca nu ma prea pricep. Si cum asta nu este un site cu dezbateri pe teme confesionale….( ma rog, eu i-mi imaginam ca am dezbatut doar o tema, evident cea din site, dar probabil ca m-am inselat). Cred ca de la o vreme nu prea stiu ce mai spun, cred ca am vazut prea multe filme la televizor. Promit ca o sa-l arunc pe fereastra.

  63. Roxana says:

    @Cristina:
    “Cresteti si va inmultiti!” dar nu avem nicio dovada ca inmultirea se facea ca acum”
    Dar cum se facea? Prin spori? Nu existau relatii sexuale ca cele de acum? Asa zic parintii? Ei de unde stiu? Daca nu existau relatiile sexuale ca cele de acum, organele corespunzatoare nu existau nici ele?

  64. Dorin says:

    Ba existau Cristina. Eu cred ca ai inteles ca am glumit cu “inmultirea prin telepatie”. Daca nu ar fi existat organele corespunzatoare, atunci de ce le-ar mai fi fost rusine atunci cand au pacatuit, de Dumnezeu pentru ca s-au vazut goi? Ce parte a corpului tau ti-ar fi rusine sa o arati in public (sa spunem, cand te duci la plaja) daca nu ai avea deloc organe sexuale? Mainile? Picioarele? Gatul? Parul? Fata? Spatele? Concluzia logica este ca Adam si Eva au fost creati cu aceste organe (care, logic, trebuiau sa aiba un rol), si de care nu le erau rusine (ceea ce demonstreaza ca am dreptate cand spun ca unirea sotiei si a sotului nu este ceva murdar in ochii lui Dumnezeu), pana cand nu a intervenit pacatul in viata lor care a murdarit, a intinat tot ceea ce Dumnezeu a creat ca sa fie curat, frumos in ochii Lui. Pacatul a schimbat radical conceptia noastra despre Dumnezeu, despre lume si chiar despre noi insine. Sunt sotii carora le este scarba sa faca dragoste cu sotii lor pentru ca au impresia ca acesta este lucrul cel mai murdar din univers. “Sa te imperechezi ca animalele, ce scarbosenie” i-si spun ele neantelegand de ce Dumnezeu a lasat asa, si facandu-si mustrari de constiinta de cateori accepta o noua repriza de “murdarire” atunci cand sotul lor le-o cere. Sunt sotii care nu se dezbraca in fata sotului lor, rusinate de corpurile lor, neantelegand ca Dumnezeu a lasat ca sotul si sotia sa fie una si sa se ingrijeasca unul de corpul celuilat ca de al lui insusi. Fericit este cuplul care intelege acest lucru si care prin mangaierle pe care si le dau unul altuia, nu numai in timpul actului sexual, prin imbratisarile lor prin vorbele calde prin care comunica, prin atentia pe care si-o acorda unul altuia, prin intaietatea pe care si-o acorda unul altuia, i-si sudeaza casnicia si o face de nedistrus din exterior, pentru ca ei sunt ca cei ce mananca la masa si se scol satui iar atunci cand vine ispita cu alta mancare ei sunt tari sa o refuze pentru ca trupul lor este saturat si pot rezista ispitei de a manca, nefiind infometati. Pacatul a schimbat si conceptia noastra despre Dumnezeu, ajungand sa ni-L imaginam ca un Dumnezeu dur, razbunator, care are placere in a ne chinui si care cere o dreptate pe care noi insine o creem in functie de parea subiectiva despre ceea ce vrea Dumnezeu de la noi. De ce crezi ca Dumnezeu a lasat Biblia. Pana la Moise Poruncile si Legile lui Dumnezeu au circulat din gura in gura. De unde stia Cain ca este pacat sa omori? Pentru ca exista legea. Dar Dumnezeu a lasat Biblia ca pe o Harta pentru ca oricine doreste sa nu se rataceasca sa poata sa gaseasca Calea, Adevarul si Viata.
    Versiunea Anania – Ecleziastul cap.9
    “7 Vino, mănâncă-ţi pâinea cu veselie
    şi bea-ţi cu inimă bună vinul,
    că I-au plăcut lui Dumnezeu faptele tale.
    8 Fie hainele tale’ntotdeauna albe
    şi undelemn de pe capul tău să nu lipsească.
    9 Petrece-ţi viaţa cu femeia pe care o iubeşti
    în toate zilele vieţii deşertăciunii tale
    care ţi s’au dat ţie sub soare,
    că aceasta este partea ta în viaţa ta
    şi’n toată osteneala ta cu care te osteneşti sub soare.”

  65. Dorin says:

    Scuza-ma Roxana. Ai pus inceputul ala cu Cristina si am avut impresia ca nu a inteles ce am vrut sa spun. Am recitit si am vazut ca altcineva de fapt (tu), i-a pus o intrebare Cristinei. Sper sa nu ne certe acum pe amandoi. Si sa nu se supere pe noi. Mie sincer, chiar i-mi este simpatica. Cred ca este cam singura dintre persoanele de pe acest site, care chiar daca crede altceva decat cred eu nu a avut un ton razboinic, acuzator si rautacios ci din contra am simtit in ceea ce a scris ca i-mi vrea cu adevarat binele si sunt convins ca ea doreste cu adevarat sa faca voia lui Dumnezeu incercand si pe alti sa-i indrume spre El asa cum stie ea mai bine. Sper doar sa nu se limiteze doar la atat, ci sa creasca in intelegerea deplina a Domnului si Mantuitorului nostru. Atunci cand vrei sa indrumi pe cineva pe calea Domnului, responsabilitatea este foarte mare si nu ar trebui facuta decat dupa ce te-ai convins deplin ca ceea ce spui este pe deplin adevarat. Pe mine m-a onorat aceasta conversatie si sper ca daca este sa o continuam sa fie tot in aceelasi ton de prietenie si de faptul ca suntem frati in Hristos.
    Amin!

  66. Cristina says:

    @Roxana

    Sf Ioan Gura de Aur:
    “De aceea când a fost adusă la fiinţă [femeia], nu a fost supusă îndată [bărbatului]. Iar când a adus-o pe ea la bărbat, nici ea nu a auzit din partea lui Dumnezeu ceva de acest fel, nici bărbatul nu a spus către ea ceva asemănător, ci i-a zis că os din oasele lui şi carne din carnea lui era (cf. Facerea 2, 23). Dar la început nu i-a pomenit nicidecum de supunere. Dar când s-a folosit rău de stăpânie [exusia] şi cea care fusese ajutor a fost aflată uneltitoare şi pe toate le-a pierdut, atunci pe dreptate a auzit: „Către bărbatul tău întoarcerea ta” (Facerea 3, 16). Fiindcă era firesc ca acest păcat să războiască neamul nostru [omenesc] (căci nu ar fi folosit cu nimic spre pace ceea ce se năştea din el, odată ce s-a întâmplat aceasta, ci acest lucru l-ar fi făcut şi mai aspru pe bărbat, încât nu şi-ar fi cruţat nici mădularul său, care era [femeia) ieşită din el)8.

    Cunoscând Dumnezeu răutatea diavolului, a zidit [întărit] peste [femeie] acest cuvânt şi a nimicit prin această hotărâre vrăjmăşia care urma să iasă din uneltirea [diavolului] şi a surpat ca pe un zid despărţitor reaua pomenire a păcatului, sădind [între ei] pofta9″
    Comentariu la acestea, luat de pe acelasi sit: ‘păcatul a pornit pe bărbat împotriva femeii (dovada era că fiecare acuza pe un altul pentru păcatul săvârşit şi încerca să-şi scoată pielea). De aceea Dumnezeu sădeşte în cei doi pofta carnală, ca să fie mai puternică decât ura produsă de starea păcătoasă. Prin păcat Adam şi Eva pierduseră comuniunea lăuntrică şi reală. Pofta trupească era un medicament pentru ca să se mai poată salva ceva din legătura dintre ei doi. Deci starea feciorelnică este cea care aduce între oameni (chiar şi între bărbaţi şi femei) relaţiile adevărate, în viaţa viitoare relaţiile dintre noi nu vor mai fi carnale, ci de altă natură, neştiută nouă (sau cel puţin cunoscută parţial). Oricum, acea comuniune va fi nesfârşit mai profundă decât cea de acum. Iar la înviere nu se mai mărită, nici nu se mai însoară, ci vor fi ca îngerii, după cuvântul Mântuitorului (cf. Matei 22, 30). Esenţial este ca cei căsătoriţi să conştientizeze acest lucru: ei trebuie încet-încet să depăşească relaţia carnală şi să şi să ajungă la iubirea lăuntrică în care trupul nu dispare (cum s-ar putea crede în mod fals), ci devine instrument de manifestare a duhului nostru. Relaţiile carnale, care sunt foarte căutate astăzi, nu sunt de fapt decât semnul egoismului şi al urii adânci pe care oamenii şi-o poartă unul altuia. Prin acestea ei încearcă să îşi rezolve neîmplinirile adânci ale fiinţei lor, neîmpliniri cauzate de pacatul lui Adam si pacatele personale. Subliniem că pofta carnală dintre bărbat şi femeie nu a existat înainte de cădere şi deci nu ţine de firea omului aşa cum a gândit-o Dumnezeu. Asta nu înseamnă că este păcat, ci doar un mijloc util, în starea de cădere, pentru a ajuta pe om (dacă este folosit lupă legea dumnezeiască) să iasă din această stare cu harul lui Hristos.’
    Articolul in totalitate il gasiti aici:

    http://www.ioanguradeaur.ro/176/despre-relatia-dintre-barbat-si-femeie/

    parintele Piciorus:

    http://www.ortodoxiatinerilor.ro/intrebari-incomode/17466-dac-omul-nu-pctuia-mai-exista-o-difereniere-sexual.html

    De asemeni, pe crestin ortodox, gasiti un articol de Adrian Cocosila din care citez un fragment:
    ‘Mai sunt persoane care sustin ca, cu cat iti descoperi mai mult goliciunea trupului, pe atat de mult te apropii de starea de dinainte de caderea in pacat, caci Scriptura afirma “erau amandoi goi, si Adam si femeia lui, si nu se rusinau” (Geneza 2, 25). Dar se pierde din vedere ca trupul de dinainte de caderea in pacat nu este identic cu trupul de dupa pacat. Se uita ca din momentul in care au cazut in pacat Adam si Eva „au cunoscut ca erau goi, si au cusut frunze de smochin si si-au facut acoperamant” (Geneza 3, 7). Este un gest care arata ca de acum incolo omul nu mai iubeste nepatimas.’

    http://www.crestinortodox.ro/editoriale/tinuta-intre-randuiala-moda-120924.html

  67. Cristina says:

    @Dorin
    Incerci sa iti justifici lipsa de stapanire (si sa ii faci si pe altii sa se simta justificati sa procedeze la fel) prin scuza ca asa au fost barbatii si femeile creati/create.
    Cred ca stii ca homosexualii folosesc aceeasi justificare: homosexualitatea lor nu e o alegere sau ceva ce pot controla, asa au fost facuti de Dumnezeu.
    Tu consideri ca homosexualii si-ar putea schimba inclinatiile sexuale sau asa au fost creati de Dumnezeu?

  68. Cristina says:

    @Roxana
    gasesti la articolul acesta

    http://www.ortodoxiatinerilor.ro/sexualitate/relatii-intime-in-timpul-casatoriei/17325-sexualitatea-o-etap-spre-iubirea-desvarit.html#comment-13299

    un comentariu al lui saurian cu niste linkuri foarte utile si explicatia data de Sf Maxim Marturisitorul la intrebarea ta (mai jos in acest raspuns al meu gasesti si ce a spus Sf Vasile cel Mare): “Li s-a zis lui Adam şi Eva să se înmulţească. Dar dacă cei doi nu ar fi căzut atunci ei nu s-ar fi înmulţit prin actul trupesc ci prin cuvânt ( după cum spune Sf. Maxim Mărturisitorul ). Uite şi un link http://tainacasatoriei.wordpress.com/2007/06/23/pravila-alba/ şi după cum scrie acolo cartea e “Scoliile – Răspunsuri către Talasie”. Şi mai uite şi la păr. Cleopa http://www.orthodoxphotos.com/books/LFC/creatie.shtml

    citat din articol:
    “Dacă omul nu ar fi căzut în păcat, sexualitatea aşa cum o avem noi astăzi nu ar fi existat. Sfântul Maxim Mărturisitorul spune că Dumnezeu a pregătit o altă formă de înmulţire pentru omul fără păcat. Dacă Adam şi Eva nu cădeau în păcat neamul omenesc se înmulţea în alt fel.”
    un comentariu al lui Dan:
    “Raspunsul pe scurt, este ca Adam si Eva aveau forma trupului deplin omeneasca (cu organe sexuale), din prestiinta lui Dumnezeu pentru contra-balansarea caderii. Dumnezeu stia ca omul avea sa cada in pacat si ca neamul omenesc se va stinge prin moarte daca nu se va reproduce in starea cazuta. Asa ca reproducerea aceasta(precum o stim astazi) a fost pregatirea inca din rai ca sa nu se stinga neamul omenesc dupa caderea in pacat. ”

    @Dorin
    iti recomand din toata inima sa citesti acest articol scris de un barbat casatorit, care are si copii:

    http://www.ortodoxiatinerilor.ro/sexualitate/relatii-intime-in-timpul-casatoriei/17325-sexualitatea-o-etap-spre-iubirea-desvarit.html#comment-13299

    Pentru celelalte intrebari referitoare la inmultirea neamului omenesc inainte de cadere, citeste te rog comentariile la articolul acesta precum si linkurile trimise in mesajul anterior catre Roxana si cel de acum.
    Sfântul Vasile cel Mare: “Ce zici, omule? Este oare vreun lucru cu neputinţă la Dumnezeu? Oare Dumnezeu, Care înmulţeşte neamul multor feluri de păsări fără împreunare, nu putea face acest lucru şi cu neamul omenesc?…” ( Exaimeron, Cuvantul 8 ) .

  69. Cristina says:

    @ Roxana
    m-ai mai intrebat de unde stiu Sfintii Parinti cum era inainte de Cadere.
    “Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu”.
    Sfintii Parinti asa au fost si au incercat sa fie intreaga lor viata, prin despatimire, prin truda, prin rugaciune, au incercat sa fie curati cu inima. Si de aceea avem incredere in ceea ce au scris dansii, pentru ca li s-a aratat cele ce noi cei mai pacatosi nu putem vedea sau intelege direct, pana cand nu ne vom despatimi si noi.

  70. Roxana says:

    @Cristina:
    Hai sa vorbim putin de Facere.
    Da, mi-ai dat niste citate. Dar cum explici asta:
    Şi a zis Adam: “Iată aceasta-i os din oasele mele şi carne din carnea mea; ea se va numi femeie, pentru că este luată din bărbatul său
    De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va uni cu femeia sa şi vor fi amândoi un trup.
    Vad ca sf. Ioan Gura de Aur n-a uitat ca :“De aceea când a fost adusă la fiinţă [femeia], nu a fost supusă îndată [bărbatului]. Iar când a adus-o pe ea la bărbat, nici ea nu a auzit din partea lui Dumnezeu ceva de acest fel, nici bărbatul nu a spus către ea ceva asemănător, ci i-a zis că os din oasele lui şi carne din carnea lui era
    deci ca femeia e facuta din barbat, dar i-a scapat partea cu “va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va uni cu femeia sa si vor fi amandoi un trup.

    Ce inseamna ca vor fi amandoi un trup, Cristina? Ia aminte, ca acest verset apare inainte de caderea in pacat.

  71. Roxana says:

    “Li s-a zis lui Adam şi Eva să se înmulţească. Dar dacă cei doi nu ar fi căzut atunci ei nu s-ar fi înmulţit prin actul trupesc ci prin cuvânt ”
    Atunci la ce mai serveste indemnul:
    se va uni cu femeia sa şi vor fi amândoi un trup.
    Explicatia cu prestiinta lui Dumnezeu, care a pregatit trupul omului pentru a procrea, avand in vedere perioada post-cadere in pacat mi se pare sincer trasa de par. Adica la ce era nevoie sa le puna organele respective atunci, in rai, cand Dumnezeu, la care totul este posibil, putea sa le puna dupa. Si apoi, cum sa se inmulteasca prin cuvant? Pai numai Dumnezeu are puterea asta, de a crea prin cuvant. Mi se pare asa o mica nerusinare si orgoliu sa presupui lucrul asta despre Adam si Eva. (aici nu ma refer la tine, ci la cei care au facut afirmatia, sau au lansat ipoteza)

  72. Roxana says:

    Apoi pun si eu o intrebare mai profana asa: daca dumnezeu a lasat si animalele si oamenii cu organe reproductive, care indeplinesc functii asemanatoare in cea mai mare parte, de ce ar fi fost atat de inconsistent in creatia sa incat oamenii sa ii lase sa se reproduca altfel (prin cuvant?!).
    si mai spui/citezi:
    “‘Mai sunt persoane care sustin ca, cu cat iti descoperi mai mult goliciunea trupului, pe atat de mult te apropii de starea de dinainte de caderea in pacat, caci Scriptura afirma “erau amandoi goi, si Adam si femeia lui, si nu se rusinau” (Geneza 2, 25). Dar se pierde din vedere ca trupul de dinainte de caderea in pacat nu este identic cu trupul de dupa pacat. ”
    Pai pana la urma este sau nu este identic trupul inainte si dupa pacat?
    “Se uita ca din momentul in care au cazut in pacat Adam si Eva „au cunoscut ca erau goi, si au cusut frunze de smochin si si-au facut acoperamant” (Geneza 3, 7). Este un gest care arata ca de acum incolo omul nu mai iubeste nepatimas.’”
    Iar asta nu, nu e un gest ca omul nu mai iubeste neparimas, ci este un gest care ne arata noua ca au devenit constienti de corpul lor. Nu stiu cum poate asocia cineva pudicitatea cu patima.

  73. Cristina says:

    @Roxana
    Cred ca ar fi de ajutor un preot in discutia asta, pentru ca eu nu sunt nici pe departe teolog si ce am citit, am citit pe cont propriu, cumva cum mi-au cazut in mana..
    Pana vine cineva mai pregatit sa raspunda, incerc sa dau si eu un raspuns, asa cum am inteles din cele ce am citit, sper sa nu gresesc prea mult.
    La intrebarea ta referitor la asemanarile/diferentele dintre om si animale, imi amintesc ca am citit urmatoarele, cred ca la parintele Cleopa, dar nu pot acum sa mai stau sa caut sa iti dau citatul exact.
    Deosebirea esentiala dintre felul in care au fost facute animalele si felul in care a fost facut omul este ca dupa ce facut omul, Dumnezeu a suflat cu duh de viata asupra lui (citez din memorie). La animale nu se specifica acest lucru, de unde deducem ca suflarea aceasta de viata inseamna altceva decat viata biologica. Viu, din punct de vedere biologic, era omul si inainte de a sufla Dumnezeu peste dansul, dupa aceea insa a primit suflet, si de aceea il avem pe Dumnezeu in noi, nu numai prin faptul ca suntem creati de El (si orice lucru creat are/arata ceva din cel care l-a facut), ci mai ales prin sufletul pe care il avem(si care e nemuritor).
    Asadar daca Dumnezeu a voit ca omul sa aiba suflet, in comparatie cu animalele, de ce nu ar fi permis si inmultirea omului prin alt fel. Spui ca ipoteza ca oamenii s-ar fi putut inmulti prin cuvant e prea indrazneata, insa ce am inteles eu ca vrea Dumnezeu de la noi e sa il urmam in toate, sa fim intr-un fel niste mici dumnezei, purtandu-L in noi pe El si stiind ca toata puterea si toate darurile de la El ne vin. Altfel de ce ne-ar fi dat puterea aceasta creatoare, de ce pot doar oamenii sa construiasca, sa proiecteze, sa cerceteze etc. Ne-a binecuvantat Dumnezeu cu multe daruri, ca si pe ingeri de altfel, problema e ca atunci cand nu mai recunoastem ca de la Dansul le avem si incepem sa credem ca ne suntem singuri suficienti, pierdem tocmai sursa care ne-ar putea face dumnezei (cu d mic, pentru ca Unul este Dumnezeu). Este un articol foarte frumos pe aceasta tema pe razboiintrucuvant, dar iarasi nu am acum timp sa il caut. cand am mai mult timp, revin cu linkurile. Oricum, daca Iisus a spus ca daca am avea credinta cat un bob de mustar am spune muntelui sa se mute si s-ar muta, inseamna ca si in conditia aceasta de dupa cadere, cuvantul omului ar putea implini multe, cu conditia ca toata puterea sa fie in mod constient primita de la Dumnezeu. Cu atat mai mult, inainte de cadere, ar fi fost cuvantul oamenilor capabil de multe.
    Ai mai intrebat care e diferenta dintre trupul inainte de Cadere si dupa. In primul rand, inainte de cadere trupul era nemuritor. Asadar nu se poate sa fi fost exact ca cel de acum, in toate privintele. Dupa Inviere, Iisus Hristos a intrat prin usile inchise, asadar trupul acesta din paradis, desi se aseamana cu trupul nostru, este din alta materie , are alte proprietati. Deci expresia “sa fie amandoi un trup” nu se poate intelege doar in sensul trupului de astazi. In paradis, oamenii erau nevinovati precum copiii, ori copiii nu stiu nimic despre sexualitate(sau nu ar trebui sa stie, daca societatea noastra ar fi mai normala si ar putea sa le protejeze inocenta). Si Iisus a spus ca in Rai nu vor mai fi barbati si femei ci toti vor fi precum ingerii. Deci nu cred ca pot fi relatii trupesti (asa cum le intelegem noi astazi, prin trupul acesta muritor) in Rai. Ni se spune si noua de altfel ca a copiilor este imparatia cerurilor. Deci trebuie si noi sa incercam sa redevenim nevinovati precum copiii (si intelepti ca serpii :).

  74. Cristina says:

    am uitat intrebarea despre pudicitate/patima:
    Copiii nu se rusineaza daca sunt goi, asta inseamna ca nu sunt pudici? nu putem spune asa ceva, sunt pur si simplu nevinovati si nu au cunostinta relatiilor sexuale. Abia la oameni maturi putem vorbi despre pudicitate, atunci cand poate exista patima, este apreciata pudicitatea, cand nu poate fi patima, pudicitatea nu isi are rostul, pentru ca trupul omenesc nu are nimic urat in el, a fost facut de Dumnezeu. Copiii sunt mult mai aproape de Dumnezeu decat noi si isi dau seama de asta. Problema este ca din cauza patimii, noi nu mai putem privi un trup gol cu nevinovatie, asadar ne acoperim si ne rusinam, pentru ca dezvelirea trupului adult in lumea noastra cazuta aduce cu sine patima.
    Este un cantec al lui Tudor Gheorghe pe versuri de Grigore Vieru, foarte frumos, ti-l recomand sa il asculti : ‘cand eram mai tanar /si la trup curat/ nu stiam / ca esti femeie si eu barbat/ e pierduta seara…’ . In felul cum e cantat, se simte dorul si tristetea dupa inocenta pierduta.

  75. Dorin says:

    Cristina, iar incurci lucrurile. De fapt sti care este partea cea mai trista? Ca nu tu incurci lucrurile. Tu doar i-i iei pe cuvant pe cei ce le-au incurcat deja. Asa cum Calin a spus in replica lui ca oricine i-si poate sustine parerea cu texte din Biblie, eu constat un lucru si mai rau: ca unii i-si pot sustine parerile cu orice alte texte in afara de cele din Biblie. Mie “i-mi place” ca pe pamantul asta, foarte multi oameni au pareri personale despre cum ar trebuii sa fie relatia cu Dumnezeu, contrazicand Cuvantul scris. Cristina, eu sunt simplu, nu sunt sofisticat si nici nu i-mi plac lucrurile sofisticate; i-mi plac lucrurile simple si clare. Sa sti ca am citit ce mai rugat dar parerea mea este ca in tot textul acela lipseste logica. Logica Bibliei. Pentru ca ti-am mai spus, eu, tu, altul sau altii, pot sa vorbeasca/scrie in asa fel ca ceilalti sa creada cu adevarat ca este logic. Dar cand ai o Baza, cand ai un Criteriu cu care sa compari, cand ai un Indrumator scris catre Cristos, o Harta, un Mers al Trenurilor ca sa zic asa pe care poti sa-l consulti, atunci aceasta logica daca nu este asemenea Cuvantului scris inseamna ca nu este aprobata de Creatorul. Ca drept dovada si Roxana ti-a scris ceva ce inseamna logica Biblica. Cum pot eu sa cred pe orcine ar fi spus cuvintele acelea atata timp cat prin studiul Scripturii se demonstreza ca nu au logica si nici temei Biblic. Despre ce mai pus sa citesc pot sa-ti dau cateva exemple:
    “Nici a bea un pahar de vin nu e un păcat, dar totuşi Biserica Ortodoxă condamnă excesul de băuturi alcoolice.”
    De exemplu aici exista o contradictie ce rezulta direct din text: a bea un pahar de vin nu m-i se pare a fi “exces de bauturi alcoolice”, deci propozitia in sine este un nonsens. Da si Biblia condamna excesul de bauturi alcoolice. Exista o gramada de texte dar nu stau sa le caut acum.
    Tu intelegi sensul la textul asta? “Nici milostenia nu este un păcat şi totuşi sfinţii părinţi ne încurajează să fim din ce în ce mai milostivi, nici smerenia, nici rugăciunea, iar Biserica ne recomandă să tânjim cât mai mult prin ele la Dumnezeu şi la oamenii de lângă noi.” Cum adica “nici milostenia nu este un pacat”? “şi totuşi sfinţii părinţi ne încurajează să fim din ce în ce mai milostivi”? Toata Sfanta Scriptura ne incurajeza la aceasta! Ba chiar ni se spune ca “este musai” daca vrem sa-L vedem pe Dumnezeu.
    “Răspunsul este simplu: pentru că a mânca şi a bea nu este propriu firii umane. Omul înainte de a cădea în păcat nu avea nevoie de mâncare şi băutură pentru a supravieţui, trăind prin harul lui Dumnezeu.” Iata o idee clara a cuiva ce cu siguranta nu are NICI o legatura cu Biblia. I-ti dau un text: “Facerea cap 2.16 Şi Domnul Dumnezeu i-a dat lui Adam poruncă şi i-a zis: „Din toţi pomii raiului poţi să mănânci,
    17 dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, cu moarte vei muri!“ ”

    facerea cap 3.24 “Şi l-a izgonit pe Adam şi l-a aşezat în faţa raiului Edenului; şi heruvimi a pus, şi sabia de pară rotitoare să păzească drumul către pomul vieţii.” Ba eu cred ca Sfanta Scriptura este foarte clara, exista un pom al vietii in Eden catre care primi nostri parinti nu au mai avut acces. Si sa nu mi-o spui pe aia ca era in sens spiritual ca mai este un text in Biblie unde ni se spune clar ca intrarea in rai catre pomul vietii era pazita de doi ingeri cu sabii de foc.
    “Plăcerea actului sexual nu satisface setea de veşnicie sădită în noi de Dumnezeu.” Nu, placerea actului sexual “asa cum a fost lasat de Dumnezeu” ne face deplina relatia de casatorie si adanceste sentimentul apartenentei a celor doi. Inca odata se dovedeste ca cei ce sriu astfel de lucruri nu inteleg Nimic din Biblie si mai incurca si pe altii facandui sa creada ca aceasta este adevarata spiritualitate. Dragostea aceasta care vrea sa o experimenteze cel ce scrie este o dragoste frateasca, platonica o dragoste care il vede pe celalalt ca un tovaras sau camarad de drum cu care poate impartasii impresii. Dragostea pe care a lasat-o Dumnezeu, este toate acestea PLUS cea trupeasca si care (am mai spus-o) este ea insasi considerata TAINA CASATORIEI. De ce este chiar relatia sexuala o taina? Pentru ca ea nu poate fi experimentata decat de doi oameni care aleg sa FIE UNA. Nu poti experimenta aceasta Taina cu prietenele/prietenii din Biserica ta ci numai cu acela pe care ti la daruit Dumnezeu. Deci numai tu si cu partenerul stiti/cunoasteti acest sentiment al unirii totale si nimeni altcinrva. Este un sentiment care va uneste, care va face si mai uniti si mai legati unul de altul. Daca cineva da in sotul tau simti fizic ca da in tine. Aceasta este o taina. Si, Cristina , ai ajuns fix la ce am zis eu mult mai sus. “Maine poate vine altcineva sa-mi spuna ca nu am voie sa ma culc cu sotia mea decat odata pe an. Si daca nu i-l cred sunt anatema. Pe ce baza cred si i-mi intemeiez eu religia, credinta? Pe baza a ceea ce spun oamenii sau pe baza Sfintei Scripturi?” Fix o parere din asta mi-ai servit. Ca drept dovada ca am dreptate: putin cate putin, mai adaugam cate o idee ce ne duce mai departe de cea ce spune Biblia. Vrea cineva sa aiba o viata spirituala, sa stea cum a scris Biblia: singur. Trebuia sa se gandeasca la asta inainte sa se casatoreasca.

    ” @Dorin
    Incerci sa iti justifici lipsa de stapanire (si sa ii faci si pe altii sa se simta justificati sa procedeze la fel) prin scuza ca asa au fost barbatii si femeile creati/create.
    Cred ca stii ca homosexualii folosesc aceeasi justificare: homosexualitatea lor nu e o alegere sau ceva ce pot controla, asa au fost facuti de Dumnezeu.
    Tu consideri ca homosexualii si-ar putea schimba inclinatiile sexuale sau asa au fost creati de Dumnezeu?”
    Cristina, lipsa de stapanire ar fi fost (potrivit Cuvantului) daca m-as fi culcat cu o alta femeie, sau as fi poftit-o, in inima mea. Atata timp cat in cadrul castoriei Dumnezeu a lasat lucrulacesta ca pe un lucru bun de ce trebuie sa ma infranez fata de sotia mea? Poate, mai sti, sotia mea are dereglari hormonale si daca o neglijez s-ar putea sa fie ispitita de altul? Nu spune asa apostolul? De ce sa o pierd? Ti-am mai spus, daca AMBII SUNT DE ACORD CU ASTA, este OK. Eu unul nu sunt de acord ca sa am o asemenea perioada de neampreunare, atata timp cat Dumnezeu nu a spus lucrul acesta , atata timp cat m-a avertizat ca nu este bine sa ma abtin un timp foarte indelungat, atata timp cat este o binecuvantare si ma simt implinit si recunoscator lui Dumnezeu pentru darul acesta. Sotia mea a fost prima si ultima femeie cu care m-am culcat iar pentru mine ea si copilul sunt tot ce am mai de pret pe acest pamant. Asa m-am nascut, m-am indragostit din clasa 1-a, mi-au placut fetele dar doar am visat la ele si nu am poftit la nici una ( i-mi plac si acum, pentru ca sunt o creatie deosebita a Domnului dar am grija doar sa le admir si apreciez), visam la o dragoste romantica ca cea din romane in care nu era nicidecum vorba despre relatii sexuale, am dorit si m-am rugat ca Dumnezeu sa i-mi daruiasca o sotie sa i-mi dea un suflet pereche si sa gust si eu din Taina aceasta inainte ca Domnul sa vina. Iar homosexualii se bazeaza pe aceleasi lucri pe care te bazezi si tu: adica pe orice cu totul altceva decat pe Cuvantul lui Dumnezeu asa cum este scris in Sfanta Scriptura. Nu scrie nicaieri in Biblie ca Dumnezeu la facut pe om cu inclinatii catre acelasi sex ca al lui sau catre animale sau catre copii, ci din contra El spune clar ca aceasta este o uraciune in fata Sa. Vezi cum incerci tu sa ma convingi ceva ce tu crezi si eu nu printr-o logica care nu are nimic a face logica? Adica faptul ca eu spun ca barbatul a fost creat diferit de Dumnezeu, ca Sfantul Apostol Pavel spune ca sotul si sotia sa nu se lipseasca unul de altul este pentru tine si pentru homosexuali un indem la desfranare totala?! Pai daca si ei iau texetele cum le iau si alti, doar cat sa-si sustine ideile (cum spunea Calin), atunci este si normal ca am ajuns in starea in care suntem, sa fim manati de tot felul de invataturi precum mana vantul pomii. Eu am oferit aici o imagine ampla despre Taina Casatoriei bazata pe muuulte texte biblice care nu se contrazic ci se sustin unele pe altele. Cine vrea sa mearga dupa o alta idee si dupa ce spun altii desi sunt o gramada de texte Biblice care afirma clar ca lumina zilei contrariul, este treaba lui sa o faca. Asa as putea atunci sa i-l cred pe Joseph Smith care a sustinut ca Dumnezeu i-a dat un vis in urma caruia a descoperit o carte (cartea lui mormon) si care a infiintat Biserica Lui Isus Hristos Si A Sfintilor De Pe Urma – Mormonii, si sa i-mi iau mai multe sotii pentru ca asa a Scris Dumnezeu in cartea aceia. Cine vrea sa vada devierea de la Scriptura poate sa urmeze linkul acesta: http://www.wemakedisciples.com/?page_id=866
    O sa repet pana obosesc: pe ce baza cred si verific tot ce spun oamenii, si chiar tu Cristinica? Eu cred ca nu exista decat un singur Ghid in calea catre cer si un singur Indrumar in relatiile noastre de zi cu zi. Astfel, nu as fi sigur nici o secunda daca este bine ceea ce fac, daca pierd ceea ce a vrut Dumnezeu sa-mi ofere pentru a fi binecuvantat, daca exagerez inutil sau din contra sunt departe de caracterul si cerintele lui Dumnezeu si mai ales nu as fi sigur nici o secunda daca ceea ce fac ma va duce la mantuire sau la moarte. M-as intreba intotdeauna daca exista Dumnezeu, daca Isus chiar a murit pentru mine si daca jertfa Sa este suficienta.Si DA multumiri fie aduse lui Dumnezeu pentru ca jertfa Sa este suficienta. Amin!

  76. Cristina says:

    Poemul de care spuneam se numeste “Amintirea paradisului” si a fost scris de Cezar Ivanescu, nu Grigore Vieru cum am spus mai inainte (il rog pe Cezar Ivanescu sa ma ierte, de acolo de unde este):
    ‘Cezar Ivanescu – Amintirea Paradisului

    Când eram mai tânar
    si la trup curat,
    Într-o noapte, floarea mea,
    eu te-am visat.
    Înfloreai fara pacat,
    într-un pom adevarat
    Când eram mai tânar
    si la trup curat.
    ………………….
    Interpretarea si muzica lui Tudor Gheorghe:

  77. un calin - tm says:

    @ Roxana
    Nu as mai fi spus nimic aici, dar faptul ca ai scris Dumnezeu cu d mic m-a iritat! La fel ca si cum vad Iisus cu un singur i.

    Spunea Parintele Arsenie ca “mai usor e sa invingi decât sa convingi”. Cu cât cineva e mai virulent cu atât arata ca isi pierde argumentele (nu numai cele logice dar si cele de bun simt sau morale) si vrea cu orice chip sa “convinga”.

    Ne spune Iisus ca scopul vietii este mântuirea, dobândirea Imparatiei Ceresti! Sfântul Serafim de Sarov spunea ca scopul vietii este dobândirea Duhului Sfânt.
    In loc sa incercam sa ne vedem de pacatele noastre si de calea noastra fara sa-l incurcam pe cel de lânga noi – incercam sa lamurim lucruri peste putinta noastra de intelegere (ca odinioara discutia despre sexul ingerilor). “De ce a lasat Dumnezeu animalele cu organe de reproducere?”

    Oare ajuta raspunsul la aceasta intrebare la mântuirea noastra ? Oare ajuta interpretarea (dupa puterile noastre de intelegere) a Epistolelor pauline? E ca si cum am incerca sa punem apa marilor si oceanelor intr-o galeata (= intelegerea noastra) , galeata ce poate fi mai mica sau mai mare! Si, fara sa ne dam seama ca suntem limitati in intelegere, incercam sa dam sfaturi si sa invatam pe altii (la fel de mici ca noi!). Asta in loc sa mergem sa intrebam Oamenii bisericii sau Sfintii despre lucruri pe care nu le stim sau sa le verificam pe cele pe care credem ca le-am inteles!

    Un exemplu stiintific neinteles de noi (si de stiinta) este cum a putut Iisus sa vindece diverse neputinte doar prin Cuvânt sau gând, cum a putut trece prin usi inchise, … ? Sau intr-o exprimare fizica: cum se poate transforma energia in masa si invers? Un posibil raspuns il gasim la Einstein cu a lui teorie a relativitatii. Einstein “ingheata” viteza luminii si enunta teoria relativitatii. Daca incercam sa facem un exercitiu de imaginatie si sa zicem ca viteza luminii variaza de la zero la infinit obtinem conversia totala a energiei in masa si viceversa. Greu de inteles!!! Dar ne ajuta oare la mântuire intelegerea acestui fenomen !?

    De asta spunea Parintele Arsenie “credinta e un risc al ratiunii”! Acolo unde se termina cunoasterea incepe credinta!

    Mai are parintele Arsenie in “Cararea Imparatiei” o lectie foarte interesanta despre genetica. Arata cum se transmit informatiile si cum ajunge copilul tributar greselilor parintilor (si a stramosilor lui). DAR!!! Mai spune si ca aceasta lege “imuabila” poate fi si este modificata de Dumnezeu! Mi se pare extraordinar de optimist! Fatalismul este invins!

    Sunt lucruri in Sfânta Scriptura care nu sunt intelese, nu pot fi intelese de noi si care trebuie luate ca atare prin credinta! In matematica exista “axiome”, le invatam fara sa le demonstram si le folosim ulterior. Dar in credinta vrem ca toate sa fie explicate cu mintea noastra strâmba !?

    Dam exemple marginale, exceptii si cerem celorlalti explicatii. Dar extremele de orice fel sunt de la diavol! Tot Parintele Arsenie spunea (referitor la tema curenta) “nici abuz dar nici refuz!” Fiecare face in familie cum doreste (“Faci ce vrei dar stii ce faci?”).

    Mai spunea Parintele Paisie Aghioritul: “cu Dumnezeu discutam pe frecventa smereniei si a iubirii”. Deci daca nu avem frecventa asta nu putem sa gasim raspunsuri la intrebarile noastre tâfnoase!

    P.S. oare dupa imposibilitatea fiziologica de a face “sex” – cum stau cei doi soti in pat unul lânga celalat? Doar asta ii tine impreuna? Un “barbat” nu mai e “barbat” si dupa o anumita vârsta !? Casatoria nu mai e completa !?

    Imi cer iertare pentru posibila suparare pricinuita de aceste cuvinte!

    Doamne, iarta-ne si ne miluieste!

  78. Roxana says:

    @Cristina
    ai spus:
    “Ai mai intrebat care e diferenta dintre trupul inainte de Cadere si dupa. In primul rand, inainte de cadere trupul era nemuritor. ”
    Pai, daca era deja nemuritor inainte de cadere… de ce atunci avem acest verset?
    Şi a zis Domnul Dumnezeu: “Iată Adam s-a făcut ca unul dintre Noi, cunoscând binele şi răul. Şi acum nu cumva să-şi întindă mâna şi să ia roade din pomul vieţii, să mănânce şi să trăiască în veci!…”

  79. eugen says:

    Am urmarit cu interes aceasta dezbatere si ma bucur ca discutia se duce catre intrebarile existentiale dintotdeauna: Cine suntem de fapt? Cum am aparut? Ce ne diferentiaza de animale si de ingeri ?
    Adevarul este ca starea initiala de Rai este o realitate atat de straina noua, incat nu putem decat sa ne dam cu presupusul. Chiar Sf.Parinti care au incercat sa intre cat de cat in aceasta taina, nu au reusit decat cativa pasi, si aceia nesiguri si timizi. Este ceva similar cu taina mortii : cei mai in masura sa ne spuna ceva, adica fiica lui Iair, fiul vaduvei din cetatea Nain, Lazar din Betania si Insusi Domnul Iisus Hristos, cu totii s-au intors de dincolo si nu ne-au lasat nici un reper. Pentru ca Taina Invierii copleseste taina mortii si covarseste slaba noastra pricepere.
    Deasemenea, realitatea initiala de Rai nu se confunda cu cea a Imparatiei Cerurilor, care va sa vina. Prima era in potentialitate egala atat de urcare cat si de cadere, in functie de ancorarea in Dumnezeu ; a doua este o continua prezenta a Creatiei in Dumnezeu si a lui Dumnezeu in Creatie, ca o urcare perpetua in dumnezeire dupa Har, dar niciodata ajunsa in Fiinta de Neapropiat.
    De aceea, orice speculatii sunt sortite efemerului si ambiguitatii din start. Tot ce se poate spune este faptul ca traim o stare decazuta, complet straina noua, dar atat de inradacinata in trup si-n suflet incat ne-a devenit prin obisnuinta o a doua natura. In aceasta stare tranzitorie si fluctuanta se pot remarca usor doua extreme :
    Prima, cea a lumii necunoscatoare si nerecunoscatoare de Dumnezeu, care da frau liber sexualitatii, adesea ca unica forma de manifestare a evadarii din temnita existentiala, ajungandu-se pana la un fel de pseudo-religie cu forme curioase si aberante, vezi psihanaliza freudiana occidentala si practicile tantrice orientale.
    A doua, a calugarilor, a marilor asceti, a atletilor lui Hristos prin excelenta. Pare paradoxal ca astfel de oameni cu o viata dedicata Domnului nu pot intelege problematica destul de complexa a sexualitatii cuplului crestin, cununat in Sf.Biserica printr-o Taina, nu tolerat din necesitate doar pentru perpetuarea neamului omenesc. Insa la o privire mai atenta, lucrurile se clarifica : majoritatea celor care au imbratisat calea monastica au facut-o cand erau la granita dintre copil si adolescent, cel mult la cea dintre adolescent si matur. Astfel, o mare parte a vietii de cuplu le-a ramas complet necunoscuta, singurele repere fiind ceea ce se vedea in relatiile dintre parintii lor in vremea cand vietuiau in casa parinteasca (nici nu se pune problema relatiilor intime). O alta categorie de monahi sunt aceia care au suferit deceptii in dragoste si s-au rupt de lume tocmai ca sa nu mai sufere, constienti de zadarnicia si desertaciunea lumii ca obstacol in calea mantuirii. Pentru ei, numai amintirea acelor experiente triste le readuce in suflet un gust amar si o si mai mare daruire pentru Ceruri. O alta categorie este cea a oamenilor care au trecut prin pacate de natura sexuala si nici nu mai vor sa-si aminteasca sau sa discute subiectul, pentru ca ispititor si deraiant de la Calea mantuirii. O alta categorie este cea a celor ce-au fost casatoriti, dar mariajul le-a esuat, iar ei au preferat retragerea. Si ultima categorie ar fi cea care a imbratisat Calea doar pentru Hristos si orice altceva in afara calugariei li se pare lipsit de sens si mai mult, o pierdere de vreme.
    Intr-adevar, Sf.Parinti prin curatia vietii lor au dobandit de la Dumnezeu daruri duhovnicesti extraordinare, uluitoare, insa asta nu-i face infailibili. Sa intrebam pe sfantul citat aici care anume specii de pasari le-a facut Dumnezeu sa se inmulteasca fara imperechere ? Are rost ? Aceasta era cunoasterea stiintifica a vremii lor si ei au acceptat-o. E o situatie similara cu legenda pelicanului care isi gaseste puii morti in cuib din cauza veninului de sarpe, si atunci zboara pana la nori si se raneste la piept ca sangele lui sa invieze puisorii. Interesant este ca autoritatea Sf.Maxim Marturisitorul este atat de colosala pana in ziua de azi, ca aceasta legenda e introdusa ca adevar pana si in Prohodul Domnului si nimeni nu indrazneste s-o conteste. Deasemenea, nu vreti sa stiti care erau cunostintele Sf.Parinti in materie de anatomia si fiziologia organelor interne, pentru ca deja am intra in amuzament facil. Asa cum am spus, o si repet : aceasta era cunoasterea stiintifica a vremii, nu vreo descoperire dumnezeiasca facuta sfintilor.
    E foarte usor, ca monah, sa spui ca ai trait peste 90 de ani si nu ai nici o problema cu lipsa de activitate sexuala, cata vreme te cheama Pr.Cleopa si ai intrat la manastire la inceputul adolescentei si toate femeile pe care le vedeai erau imbrobodite si imbracate pana-n glezne si cu privirile in jos. As fi insa curios cum s-ar comporta un astfel de propovaduitor al abstinentei cuplului crestin daca ar fi nevoit sa imparta chilia o singura noapte cu o tanara din ziua de azi, libera si lipsita de prejudecati. Relatarile din Paterice arata insa clar esecul oricarei trufii cum ca s-ar putea rezista ispitei. Chiar imi aduc aminte de intamplarea cu un monah imbunatatit, trecut bine de varsta a treia catre a patra, care a cazut la asternut cu o tanara gazduita in chilie ca sa n-o manance fiarele desertului, si cu care a conceput si un copil! Deci mare atentie, nu ne jucam cu focul, ca ne ardem ! Respect deosebit si evlavie fata de Sf.Parinti si fata de pr.Cleopa si pr.Arsenie Boca, si fata de orice fata bisericeasca grabnic datatoare de sfaturi, insa toate trebuiesc verificate prin Cuvantul lui Dumnezeu, adica Biblia (sau Sfanta Scriptura).
    Ceea ce incearca sa ne spuna Sf.Parinti este de fapt o tinta de atins, un ideal care cu puterea lui Dumnezeu si prin vointa personala se poate transpune in viata de zi cu zi, si anume despatimirea noastra. Relatiile intime dintre soti nu numai ca nu sunt pacat, ci chiar sunt binecuvantate si sfintite de catre Dumnezeu in Biserica Sa printr-o Sf.Taina a Cununiei, singura cu care e asemanata unirea dintre Hristos si Mireasa Sa, Biserica. Mare atentie, ca se vorbeste de Mire si Mireasa, de noaptea nuntii si de unire deplina !
    E drept insa ca femeile, purtand adanc in fiinta lor batjocorirea si sclavia de milenii, au urmat un traseu care actualmente, in plina epoca de emancipare feminista, e bifurcat astfel : cele atee sau pagane incearca o dominatie a barbatilor prin sexualitate, iar cele crestine exerseaza aceeasi dominatie prin lipsirea de sexualitate a sotilor lor (vezi cei 2 ani de abstinenta propovaduiti cu nonsalanta de catre calugari si acceptati ca o mana cereasca de catre preacucernicele sotii : 9 luni graviditatea + 3 luni lauzia + 1 an alaptarea !).
    Da, este bine ca sotul si sotia sa exerseze infranarea de orice fel, pentru ca in Imparatie vom fi ca ingerii din ceruri, iar cel neinfranat se va simti strain si se va autoexclude dintr-o realitate cu care nu are nimic in comun si cu care nu rezoneaza catusi de putin. Insa de la a nu ne lipsi unul de celalalt decat pentru o mica perioada de timp, cu buna invoiala reciproca, doar pentru a ne ruga si a posti, apoi iarasi sa ne alipim unul de celalalt, si pana la abstinenta de 2 ani, e cale lunga, si tare ma tem ca nu duce deloc in Cer !!!
    Bunul Dumnezeu sa ne lumineze pe Calea Sa !

  80. Cristina says:

    @Dorin
    pe mine ma nedumeresc mai multe intrebari la sectele crestine mai nou aparute. Inteleg ca persoanele care conduc secta de care apartii considera ca Biserica Ortodoxa, prin Sfanta Traditie (toate scrierile patristice) a denaturat Adevarul si mesajul lui Iisus Hristos.
    Te intreb: cum a ajuns Biblia la pastorii sectei tale? caci de la secolul 1-2-3 pana la anul 1800-1900-1950 cand s-au infiintat majoritatea sectelor, este ceva timp. Daca dansii nu au incredere ca Biserica Ortodoxa detine adevarul, atunci cum au incredere ca Biserica Ortodoxa a pastrat Biblia neschimbata? sau din ce sursa va luati voi Biblia? Poate de la catolici, poate de la copti, oricum, trebuie sa o luati de la cineva care a pastrat-o cu grija, nemodificand nimic timp de doua mii de ani. poti sa imi spui te rog cum a ajuns Biblia la voi? Si daca nu erau toti sfintii din calendar, care s-au jertfit pentru Hristos (cred ca stii ca in primele secole crestinii au fost foarte persecutati), cum ar fi ajuns Cuvantul Lui Hristos la oamenii sectei tale?

    In alta ordine de idei, inteleg ca cei care conduc secta ta au incredere doar in Biblie si in Apostolul Pavel. Eu nu inteleg de ce ii trateaza atat de diferit conducatorii tai pe Sfantul Apostol Pavel si pe Sfantul Ioan Gura de Aur. Oameni au fost amandoi , nu-i asa? Niciunul din ei nu l-a auzit pe Hristos predicand, fata in fata,fiecare si-a bazat credinta pe ce a auzit de la altii si pe ce i s-a descoperit de catre Dumnezeu. Asadar de ce e atat de diferita aprecierea? Iei litera cu litera ce a spus Sf Apostol Pavel si ce a spus Sf. Ioan Gura de Aur nesocotesti total?
    Cum hotaram cine are/a avut acces la ce a spus Dumnezeu? Eu credeam ca acesta e criteriul: “Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu”. si acum si atunci si in toate timpurile. Asadar trebuie sa ne uitam la cei curati, la cei care s-au straduit toata viata lor sa aiba ganduri bune, sa nu pacatuiasca, sa se roage fara intrerupere, ca sa ne lamureasca un cuvant din Biblie. Daca vrei, nu are acces oricine la un tratat de fizica, trebuie sa fii pregatit ca sa il intelegi. Tot asa, ca sa intelegem Cuvantul lui Dumnezeu, trebuie sa fim curati cu inima. Daca nu suntem si ne stim ca nu suntem (eu cel putin stiu ca nu sunt ) , atunci ne uitam la ce au spus cei mai curati cu inima. Bineinteles ca reperul absolut ramane Iisus Hristos, dar si toate stradaniile de secole ale atator sfinti nu cred ca au fost lasate de un Dumnezeu asa de milostiv fara rasplata. Sfintii acestia, inainte de a scrie, posteau, se rugau, pentru ei nu era doar un fel de a-si ocupa timpul, de a mai scrie o carte.
    Iarasi, tu spui ca trebuie fiecare din noi sa interpreteze Biblia cum il duce capul, litera cu litera, metafora cu metafora(era discutia de mai sus, cum interpretezi ad literam ‘dinte pentru dinte si ochi pentru ochi’). Tu insa ti-ai luat ideile acestea despre interpretarea ‘corecta’ a Bibliei tot de la niste oameni. Asadar nu asculti de Sf Ioan Gura de Aur, dar asculti cu sfintenie ce iti spune pastorul cutare, ca asa trebuie interpretata Biblia, si nu altfel.
    Preotii nostri nu spun de la dansii ce ne spun , ci ii citeaza pe sfinti. Este pastorul vostru chiar asa de curat cu inima incat sa il fi vazut pe Dumnezeu si sa i se fi revelat lui ca nu trebuie cititi Sfintii Parinti , ci numai Biblia?
    Si daca sunt predicatorii acestia ai tai atat de bine intentionati, de ce vin ei intr-o tara crestina 90% (si este procentul acesta nu datorita predicatorilor ci datorita Bisericii Ortodoxe, tuturor sfintilor din calendar care s-au rugat pentru noi)? de ce nu se duc predicatorii acestia asa de curati cu inima in Africa, unde sunt triburi care nu au auzit Cuvantul lui Dumnezeu? sau in India, China etc? de ce vin in Romania? Cand romanii au avut Biblia tiparita inainte sa fi existat vreo secta din aceasta, predicatorii tai vin sa ne spuna cu atata ‘umilinta’ ca romanii atatea sute de ani nu au priceput nimic din Biblie si trebuie sa ne invete dansii? cand pe pamantul nostru si-au dat viata atatia romani luptand cu turcii, pentru a-si apara credinta stramoaseasca, cand chiar domnitorii nu au acceptat sa treaca la musulmani , nici in fata amenintarii cu moartea lor si a copiilor lor? Adica ce spune un predicator din acesta in fata lui Constantin Brancoveanu? Sau Brancoveanu si-a dat viata aiurea, ca el oricum nu a inteles ce e in Biblie, credea in Sfinti, era in ratacire?

    PS: referitor la articolul pe care l-ai citit, ideea era ca bautul unui pahar de vin nu este pacat, dar excesul este; dragostea trupeasca nu este pacat, atata vreme cat este controlata, cand este in exces devine pacat; pe cand milostiv poti sa fii in exces, ca nu e pacat; de rugat poti sa te rogi in exces ca nu e pacat. asadar sunt unele lucruri pe care daca le facem in exces devin pacate, precum altele care pot fi facute in exces si nu e pacat. pb este sa stim fiecare din ce categorie face parte un lucru.
    Mancare exista in Rai dar trupul lui Adam era nemuritor, asadar probabil ca e o mica mare diferenta intre mancarea noastra si mancarea din Rai.

  81. Roxana says:

    “Nu as mai fi spus nimic aici, dar faptul ca ai scris Dumnezeu cu d mic m-a iritat! La fel ca si cum vad Iisus cu un singur i.”
    Te rog argumenteaza-mi de ce ar trebui sa fie cu doi de i si nu cu unul singur.
    Si daca m-ai fi vazut ca scriu peste tot in toaet mesajele Dumnezeu cu d mic, atunci da, te-as intelege ca te iriti. Dar dupa cum vezi, nu e decat o scapare, pe care mi-o asum.

  82. Cristina says:

    @Roxana,
    citeste te rog articolul parintelui Cleopa , ti-am dat linkul mai sus. In el se vorbeste si de asta si parintele explica mult mai bine ca mine.
    Dupa ce au cazut deja in pacat , Adam si Eva au primit moartea ca pe o pedeapsa dar si ca pe o izbavire, dupa moarte aveau sansa din nou la nemurire in Rai. Pe cand daca dupa ce au cazut, mancau si din Pomul Vietii si al Mortii, ramaneau in pacat pentru totdeauna, nu s-ar mai fi putut mantui(intr-un fel erau sortiti pe veci la iad).
    Trupul lui Adam inainte de cadere era nemuritor, citatul pe care l-ai dat tu era despre ce s-a intamplat dupa cadere. Erau doi pomi importanti in Gradina raiului, stramosii nostri au mancat doar din unul si au fost alungati inainte sa manance din celalalt.

  83. Cristina says:

    @Eugen
    ‘Intr-adevar, Sf.Parinti prin curatia vietii lor au dobandit de la Dumnezeu daruri duhovnicesti extraordinare, uluitoare, insa asta nu-i face infailibili.’
    Infailibil este vazut doar papa, de catre Biserica catolica, in Biserica Ortodoxa nu e nimeni infailibil. Nu inteleg de ce ai folosit acest termen. Daca ai vrut sa spui ca Sf. Parinti pot si dansii gresi , este altceva. Poate ne dai si un exemplu cand Sf Parinti s-au inselat asupra adevarurilor eterne? Nu vreau exemple cand au cazut in ispite, ci exemple concrete cand ceva ce au spus despre Dumnezeu unii din ei (care sunt considerati Sfinti) a ajuns ulterior sa fie contrazis de alti Sf Parinti. Cunoasterea ortodoxa asupra lui Dumnezeu este apofatica, Dumnezeu se defineste prin ceea ce nu este. Nu se poate da in veci de om o definitie care sa inglobeze toate atributele lui Dumnezeu. Asadar ceea ce au spus Sf Parinti a fost contributia lor la cunoasterea lui Dumnezeu, niciunul din ei nu a avut pretentia de a cunoaste complet Tainele acestea, pentru ca Biserica Ortodoxa (din care faceau parte) nu are o abordare catofatica.

    ‘Sa intrebam pe sfantul citat aici care anume specii de pasari le-a facut Dumnezeu sa se inmulteasca fara imperechere ? Are rost ? Aceasta era cunoasterea stiintifica a vremii lor si ei au acceptat-o.’
    Sa ii intrebam pe oamenii de stiinta de azi (nu din vremea lor!) , cum au reusit Sf Macarie sau Sf Antonie sa invie morti de trei ani. Iti spun eu, nu au raspuns. Aceasta este cunoasterea stiintifica din vremea noastra si trebuie sa o acceptam.

    Dau in continuare un mesaj al unei femei din Rusia care a fost inviata in timpul comunismului. Medicii au fost bineinteles neputinciosi in a explica ceva. Sau cauta pe internet despre minunea Sf Nicolae din noaptea de revelion.
    ‘”Mărturia rusoaicei Claudia Vasilievna care s-a întors din lumea cealaltă.
    ” Eram atee şi Îl huleam groaznic şi deseori pe Dumnezeu. Trăiam în ruşine şi preacurvie, însă Preamilostivul Dumnezeu nu m-a lăsat să pier, ci m-a călăuzit spre pocăinţă.
    În anul 1962 m-am înbolnăvit grav de cancer şi am stat bolnavă 3 ani. Nu stăteam întinsă lucram mult şi mergeam la doctori, nădăjduind că voi găsi vindecare.
    În ultimele 6 luni slăbisem de tot, încât nici apă numai puteam să beau. Îndată ce beam, o vomitam. Atunci m-am dus la spital şi, pentru ca eram foarte energică, au chemat un profesor de la Moscova şi au hotărât să-mi facă operaţie. Dar imediat după ce mi-au deschis stomacul, am murit. Sufletul mi-a ieşit din trup şi stătea între doi medici şi eu, cu frică şi groază ,priveam ce mi se întâmpla. Întregul stomac şi intestinele îmi erau mâncate de cancer.
    Stăteam şi mă gândeam de ce suntem două? Nici nu-mi trecea prin minte că există suflet. Comuniştii ne-au îndopat şi ne-au învăţat că nu există suflet şi Dumnezeu că acestea sunt născocirile preoţilor, ca să înşele poporul şi să-l facă să-i fie frică de ceva ce nu există. Văzui că stau în picioare şi totodată mă văzui pe masa de operaţie.
    Îmi scoseseră afară toate măruntaiele şi căutau duodenul. Dar acolo exista doar puroi, toate erau distruse şi stricate, nimic numai era sănătos.
    Atunci medicii au zis :
    Aceasta femeie nu mai avea cu ce să trăiască.
    Le vedeam pe toate cu frică şi groază şi iarăşi mă gândeam: “Cum şi de unde suntem două? Stau în picioare şi totodata sunt întinsă pe masă! “Atunci medicii mi-au pus la loc intestinele şi stomacul şi au spus că trupul meu trebuie dat medicilor tineri pentru practică, si l-au transportat în laborator, iar eu mergeam alături de ei şi mă gândeam cu nedumerire de ce suntem două. Acolo m-au lăsat întinsă, dezbracată, acoperită până la piept cu un cearceaf.
    După aceea am văzut că venise fratele meu împreună cu fiul meu cel mai mic. Avea 6 ani şi îl chema Andruşka [Andrei. A început să plângă şi să zică :”Mamă ,mamă, de ce-ai murit? Sunt încă mic, cum o să trăiesc fără tine? N-am nici tată şi acum ai murit şi tu !”.
    Eu atunci l-am îmbrăţişat şi l-am sărutat, dar el nu a simţit şi nu a văzut asta, nici nu m-a băgat în seamă, ci privea trupul meu mort. Vedea de asemenea,că şi fratele meu plângea.
    După aceea am ajuns dintr-o dată acasă. Acolo era soacra mea de la prima căsătorie şi sora mea. Pe primul meu soţ îl părăsisem pentru că credea în Dumnezeu. Începuse împărţeala lucrurilor mele. Trăisem în bogăţie şi lux şi toate acestea le dobândisem pe nedrept şi prin desfrânare. Sora mea a început să ia cele mai frumoase din lucrurile mele, iar soacra cerea să-i lase ceva şi fiului meu. sora mea nu lăsa nimic şi, mai mult, a început să o certe pe soacră, spunând: “Acest copil nu este al fiului tău şi nu ţi-e rudă”. După aceea au ieşit şi au închis casa. Sora mea a luat cu ea un sac plin de lucruri.
    În vreme ce ele se certau pentru lucrurile mele, am văzut în jurul meu diavoli care jucau şi se bucurau.
    Deodată m-am aflat în vazduh şi vedeam cum zbor ca un avion. Am simţit că cineva mă ţine şi mă înalţ din ce în ce mai mult. Mă aflam deasupra oraşului Barnaul.
    Apoi am văzut că oraşul pierise. S-a făcut întuneric. După aceea a început din nou să apară lumină şi în final s-a făcut lumină deplină, aşa de puternică, încât nu puteam să văd. M-am aşezat pe o lespede neagră cu lungimea de un metru şi jumătate.
    Vedeam copaci cu tulpini foarte groase şi frunziş bogat în culori. Între copaci erau case noi, dar n-am văzut cine locuia în ele. În valea aceasta am văzut iarba verde şi deasă şi m-am gândit: Unde mă aflu acum? Dacă sunt pe pământ atunci de ce nu există drumuri şi mijloace de transport? Ce loc este acesta fără oameni şi cine trăieşte aici? Puţin mai încolo am văzut că se plimba o femeie frumoasă şi înaltă, îmbrăcată în veşminte împărăteşti, pe sub care i se vedeau degetele picioarelor. Păşea atât de uşor încât iarba nu se apleca sub paşii ei. Alături de ea mergea un tânar care îi ajungea pâna la umeri. Îşi ascundea faţa cu mâinile şi plângea cu amar şi se ruga, dar nu ştiu din ce motiv. Mă gândeam că este fiul ei şi m-am revoltat în mine pentru că nu-i e mila de el şi nu-l ascultă.
    Însemnare: Se pare că acest tânar era îngerul păzitor al acestei femei moarte. De asemenea apare evident cât de mult le pasă îngerilor pentru noi şi sufletele noastre dar noi nu pricepem asta. După cum se vede rugâciunile lor nu vor fi ascultate dacă moartea ne găseşte în păcate şi nepocaiţi.
    Când s-au apropiat de mine, tânărul a căzut la picioarele ei a început să o roage fierbinte şi îndurerat, cerându-i ceva. Aceia ia răspuns dar nu am putut înţelege.
    Când s-au apropiat de mine voiam să-i întreb: “Unde mă aflu”?. În clipa aceea, femeia şi-a încrucişat mâinile la piept, şi-a înălţat privirea spre cer şi a zis:
    Doamne unde va merge aceasta în starea în care se găseşte? . Eu m-am înfricoşat şi abia atunci am înţeles că murisem că sufletul meu se află în cer şi că trupul mi-a rămas pe pământ. Atunci am început să plâng şi sâ mă îndurerez, şi am auzit o voce care a spus:
    Întoarce-o pe pământ pentru faptele bune ale tatălui ei.
    O altă voce a zis :
    M-am săturat de viaţa ei păcătoasă şi mizerabilă. Am vrut s-o şterg de pe faţa pământului fără să se pocăiască, dar s-a rugat pentru ea tatăl său.Arătaţi-i locul pe care îl merita!”
    Îndată am ajuns în iad. Atunci au început să se târască spre mine şerpi de foc înfiorători cu limbi lungi care vărsau flăcări şi alte murdării spurcate. Duhoarea era insuportabilă. Aceşti şerpi s-au înfăşurat împrejurul meu şi totodată au apărut de undeva viermi groşi ca degetul, cu cozi care se terminau în ace şi spini. Aceştia mi-au intrat în toate deschizăturile, în urechi, în ochi, pe mâini, peste tot, şi în felul acesta mă chinuiam, iar eu ţipam cu glas de fiară sălbatică.
    Dar acolo nu exista nimeni care să mă ajute sau să-i fie milă de mine. Am văzut acolo o femeie care făcuse avort şi a început să se roage la Domnul să aibă milă de ea. Acesta i-a răspuns:
    Tu n-ai vrut să Mă recunoşti pe pământ, ţi-ai omorât copii în pântece şi, mai mult, le spuneai oamenlior: “Nu trebuie să naşteţi copii, copiii sunt de prisos!. “Pentru Mine nu există lucruri de prisos. Pentru Mine toate au rostul lor”.
    Către Mine Domnul a zis: Eu ţi-am dat boala ca să te pocăieşti, dar tu M-ai hulit până la sfârşitul vieţii şi n ai vrut să mă cunoşti, şi de aceea nici Eu nu te cunosc. Precum ai trăit pe pământ fără Dumnezeu, vei trăi şi aici!”
    Deodată toate s-au schimbat şi eu zburam undeva. Duhoarea s-a pierdut, a pierit şi durearea îngrozitoare şi, pe neaşteptate am văzut biserica din locurile mele natale. Uşile s-au deschis şi a ieşit preotul îmbracat în veşminte albe. Stătea cu capul plecat şi o voce m-a întrebat:
    – Cine este acesta?
    – Preotul nostru.
    – Tu ziceai că e pomanagiu dar el e păstor adevărat. Află că chiar dacă este mic în grad, preot obişnuit, Mă slujeşte pe Mine. şi mai află şi alt lucru: dacă acesta nu-ţi va citi rugăciunea de spovedanie, Eu nu te voi ierta.!
    Atunci am început să mă rog :
    – Doamne întoarce-mă pe pământ am un copil mic.
    Domnul a răspuns:
    – Ştiu că ai un fiu şi îmi pare rău pentru el.
    – Îmi pare rău pentru el, am repetat eu.
    Atunci acela a răspuns:
    – Mie îmi pare rău pentru voi toţi, de trei ori îmi pare rău. De la toţi aştept să vă treziţi din somnul păcatului să vă pocăiţi şi să vă reveniţi.
    Aici a apărut Maica lui Dumnezeu, pe care mai devreme am numit-o “femeie”, şi am îndrăznit să o întreb:
    – Aici la voi există rai?
    Drept răspuns, după aceste vorbe m-am aflat iar în iad. Acum era mai rău ca prima dată. Diavolii alergau în jurul meu şi îmi arătau păcatele strigând:
    “Tu ne-ai slujit nouă cât ai fost pe pământ” .
    Au început să-mi citească păcatele: toate erau scrise cu litere mari şi am simţit o frică groaznică. Din gură le ieşeau limbi de foc. Diavolii mă loveau în cap. Cădeau peste mine şi mă ardeau cu limbi de foc. În jurul meu se auzea jale mare şi plânsetele multor oameni.
    Când focul s-a înteţit, vedeam totul în jur. Sufletele aveau chipuri înfioratoare: erau schilodite cu gâturile întinse şi ochii scoşi: mă întrebau dacă sunt “tovarăşă” a lor [pare ca erau comuniste] şi dacă voi trăi împreună cu ele. “La fel ca tine am făcut şi noi, ziceau, când eram pe pământ, nu am vrut să-L cunoaştem pe Dumnezeu. Îl huleam şi săvârşeam toate relele păcătuiam şi eram mândre şi nu ne-am pocăit niciodată. Cei care au păcătuit, dar mai târziu s-au pocăit, au mers la biserică, s-au rugat la Dumnezeu i-au miluit pe săraci şi i-au ajutat pe cei ce se găseau în nevoi sunt acolo sus”.
    [adică în rai cuvânt pe care cei de aici nici nu vroiau să-l rostească]
    Eu m-am înfricoşat rău de aceste cuvinte şi mi se părea că mă aflu aici în iad de o viaţă întreagă, iar acestea îmi spuneau că voi trăi împreună cu ei o veşnicie.
    După aceea a apărut din nou Preasfânta Născatoare de Dumnezeu şi s-a făcut lumină. Diavolii au luat-o la fugă şi sufletele care se chinuiau în iad au început să strige şi să implore milă:
    “Împărăteasă Cerească nu ne lăsa aici”; sau ziceau: Ardem, Născătoare de Dumnezeu şi nu există picătură de apă”
    Ea plângea şi spunea printre lacrimi :
    -Cât aţi trăit pe pământ n-aţi vrut să mă cunoaşteţi şi nu v-aţi pocăit de păcate înaintea Fiului meu şi Dumnezeului vostru, şi eu acum nu vă pot ajuta, nu pot trece peste voia Fiului meu şi Acela nu poate călca voia Tatălui Său. Îi ajut doar pe aceia pentru care se roagă rudele lor şi Sfânta Biserică”.
    Apoi noi am început să urcăm, şi de jos se auzeau ţipete puternice: “Născătoare de Dumnezeu,nu ne lăsa!”
    S-a făcut iarăşi întuneric şi eu mă aflam pe aceeaşi lespede. Încrucişându-şi mâinile la piept Maica Domnului, şi-a înălţat privirea către cer şi a început să se roage zicând:
    “Ce să fac cu această femeie, unde să o aşez?” O voce a răspuns:
    “Întoarce-o pe pământ prin părul ei!”
    Atunci Preacurata Fecioara a plecat în tăcere şi i s-a deschis o uşa dar eu nu vedeam nimic în spatele uşii. după aceea s-a întors ţinând în mâini părul meu şi de undeva au apărut 12 trăsuri fără roţi; se mişcau încet şi eu le urmam. Preasfânta Născatoare de Dumnezeu mi-a dat părul meu, dar eu nu am priceput că m-a atins.
    Am auzit-o doar spunând ca a doisprezecea trăsura nu are podea. Mi-erea frică să stau în ea dar Maica Domnului m-a împins şi m-a trimis pe pământ. După toate acestea mi-am revenit şi stăteam conştientă şi priveam. Era ora unu şi jumătate dupî amiază. După lumină aceea toate mi se păreau urâte pe pământ.Atunci i-am zis sufletului meu: “intra în trup!”.
    Imediat m-am aflat din nou la spital şi mergeam spre congelatorul unde se păstrează cadavrele. Acesta era închis, dar eu am intrat înăuntru fără nici o piedică şi am văzut trupul meu mort. Capul îmi era puţin într-o parte, iar mijlocul îmi era presat de alte cadavre. Îndată ce sufletul mi-a intrat în trup am simţit frig puternic. În clipa aceea au băgat înăuntru trupul mort al unui om şi, când au aprins lumina m-au văzut ghemuita, pe când ei de obicei aşează cadavrele cu faţa în sus.
    Văzându-mă aşa infirmierii s-au înspăimântat şi de frică s-au împrăştiat. S-au întors cu doi medici care au ordonat imediat să mi se încălzească creierul. Pe tot trupul meu existau 8 tăieturi [făcuseră practică pe trupul meu], trei pe piept şi restul pe burtă. După două ore de la încălzirea capului am deschis ochii, dar abia dupa 12 zile am putut vorbi.
    A doisprezecea zi dimineaţa mi-au adus micul dejun, pâine prăjită cu unt şi cafea, dar nu am vrut să mănânc şi le-am spus acest lucru [era zi de post]. Infirmierii au plecat iarăşi şi toţi cei din spital au început să-mi dea atenţie. Au venit medicii şi m-au întrebat de ce nu vreau să mănânc. Le-am răspuns: “Staţi să vă spun ce a văzut sufletul meu, Cine nu posteşte în zilele de post va mânca bucate împuţite şi scârboase. De aceea nu voi mânca astăzi şi în nici un post nu voi mânca de dulce”.
    Mediciii de uimire când se înroşeau când păleau, iar pacienţii mă ascultau cu atenţie. Mai târziu s-au adunat mulţi medici şi eu le-am spus că nu mă mai doare nimic.
    Atunci a început să vină la mine multă lume şi eu le povesteam ce am văzut şi le arătam rănile. Poliţia s-a apucat să-i izgonească şi pe mine m-au mutat în alt spital. M-am însănătoşit complet şi i-am rugat pe medici să-mi vindece cât mai repede tăieturile pe care mi le-au făcut în timpul practicii.
    Atunci m-au aşezat din nou pe masa de operaţie şi când medicii mi-au deschis burta, au zis:
    – De ce au operat un om complet sănătos?
    Eu i-am intrebat:
    – De ce boală sufăr?
    Ei mi-au răspuns:
    – Intestinele şi stomacul sunt curate ca ale unui copil.
    Au venit şi medicii care m-au operat prima dată şi când s-au apropiat au spus:
    – Unde este boala ei? Măruntaiele îi erau toate distruse şi mâncate de cancer şi acum e complet sănătoasă.
    Le-am răspuns:
    – Dumnezeu şi-a arătat mila Lui către mine păcătoasa, ca să mai trăiesc şi să mărturisesc şi celorlalţi ce am văzut şi ce mi s-a întâmplat. Acest Dumnezeu a luat tot ce a fost stricat în mine şi mi-a redat sănătatea; voi spune asta la toţi până voi muri.
    Apoi i-am zis medicului:
    -Aţi văzut că v-aţi înşelat?
    -Nimic nu era sănătos în tine, a răspuns el.
    -Ce credeţi acum? l-am intrebat eu.
    -Te-a renăscut Atotputernicul.
    Atunci i-am zis:
    -Dacă credeţi în Acesta, faceţi-vă cruce şi mergeţi la biserică!
    Medicul s-a înroşit căci era evreu. Am adăugat:
    -Faceţi-vă plăcut lui Dumnezeu!
    După aceea am ieşit din spital şi l-am chemat pe preotul pe care mai înainte îl batjocoream şi îl necăjeam, numindu-l pomanagiu. I-am povestit tot ce mi s-a întâmplat şi m-am spovedit şi m-am împărtăşit cu sfintele Taine ale lui Hristos. L-am chemat să-mi binecuvinteze casa, pentru că până atunci în ea împărăţise păcatul, desfrâul, beţia şi batjocura.
    În ziua de astăzi, eu, păcătoasa Claudia, în vârsta de 40 de ani, cu ajutorul lui Dumnezeu şi al Împărătesei Cereşti, trăiesc creştineşte. Merg regulat la biserica şi Domnul mă sprijină. Mă vizitează oameni din toate colţurile lumii şi eu le povestesc tuturor câte mi s-au petrecut, câte am văzut şi câte am auzit.
    Cu ajutorul lui Dumnezeu îi primesc pe toţi, le povestesc la toţi cum eram înainte, ce mi s-a întâmplat şi din ce cauză sunt acum credincioasă.
    Slăvit să fie Dumnezeul nostru! Îi povăţuiesc pe toţi să aibă grijă cum trăiesc, pentru că există cu adevărat altă lume şi altă viaţă, iar fiecare va da socoteală pentru lucrările lui pământeşti şi după măsura acestora va avea răsplată sau pedeapsă dreaptă şi veşnică.
    Să trăiţi cu toţii creştineşte şi să vă faceţi plăcuţi lui Dumnezeu. Amin.
    Extras din cartea: “Vedenii si istorisiri de folos despre viata de dincolo”
    NOTĂ: “Cât timp a trăit Claudia L-a mărturisit pe Hristos prin neîmcetate lacrimi de speranţă şi pocăinţă ale inimii sale îndurerate pentru greşelile tinereţii şi ale neştiinţei sale anterioare. Iar cu gura mărturisea tuturor preaslăvita minune a înviereii ei trupeşti şi duhovniceşti.
    După ce a somat-o în câteva rânduri să nu mai mărturisească nimic despre aceste înfricoşate şi minunate lucruri, văzând că nu poate să o înfricoşeze şi să o reducă la tăcere, omniprezentul K.G.B. a ucis-o” (Mărturia părintelui Marcu de la Sihăstria-Neamţ, care a vizitat Barnaulul înainte de 1989)

  84. Cristina says:

    tot pt Eugen:
    ‘E drept insa ca femeile, purtand adanc in fiinta lor batjocorirea si sclavia de milenii, au urmat un traseu care actualmente, in plina epoca de emancipare feminista, e bifurcat astfel : cele atee sau pagane incearca o dominatie a barbatilor prin sexualitate, iar cele crestine exerseaza aceeasi dominatie prin lipsirea de sexualitate a sotilor lor (vezi cei 2 ani de abstinenta propovaduiti cu nonsalanta de catre calugari si acceptati ca o mana cereasca de catre preacucernicele sotii : 9 luni graviditatea + 3 luni lauzia + 1 an alaptarea !).’

    Inteleg ca si cele cucernice si cele atee sunt la fel de emancipate: ) Eu credeam ca dupa roade se cunoaste pomul . Pentru cele cucernice se vede o grija reala pentru rodul iubirii lor, copilasul care are nevoie de toata atentia. Ce fel de roade se vad la celelalte? Sau la sotii credinciosi care nu se pot (si nici nu incearca a se) stapani? Oare au incercat acei soti sa nu mai priveasca filme cu scene toride sau emisiuni cu dansatoare imbracate sumar, sa nu mai citeasca/ cumpere ziare, reviste in care apar femei dezbracate, au protestat vreodata la vreun chiosc de ziare care expunea imagini cu femei dezbracate, au incercat sa tina mai mult post, sa faca mai multa rugaciune , sa nu mai citeasca decat ce e ziditor pentru suflet? Pai nu, vina e a femeilor cucernice si a monahilor , plus a emanciparii femeii, daca ei nu se pot stapani!
    Citez din mesajul lui calin-tm: ‘Mai spunea Parintele Paisie Aghioritul: “cu Dumnezeu discutam pe frecventa smereniei si a iubirii”. Deci daca nu avem frecventa asta nu putem sa gasim raspunsuri la intrebarile noastre tâfnoase!’
    Eugen,
    Mi se pare ca impartind monahii si femeile in atatea categorii diverse, ai uitat sa ii imparti si pe barbatii mireni tot asa pe caprarii. Asteptam cu interes!
    Altfel, ceea ce ai scris, mi se pare ca e o critica a altora si o indreptatire a persoanei proprii. Tu ce crezi ca ar putea sa faca un barbat pentru a nu-i mai sta gandul tot timpul la relatii sexuale? Te-ai gandit ca exista solutii?

  85. Cristina says:

    @Roxana,
    uite aici citatul din parintele Cleopa referitor la ce ai intrebat, despre diferenta dintre a manca din Pomul Vietii (si nu al mortii cum gresit am scris eu mai inainte, scuze) si a manca din Pomul Cunoasterii Binelui si Raului:
    ‘Deosebirea dintre caderea ingerilor rai si a omului este ca ingerii au cazut cu voia lor, deci din libertate, iar omul a cazut din amagire si din indemnul diavolului. Iar “pacatul cu sfatuire”, spune Sfantul Ioan Gura de Aur, “jumatate este al celui ce il face si jumatate al celui ce l-a sfatuit”. Dumnezeu a ingaduit omului in rai sa faca pacatul cel mai mic, adica sa manance din pomul cunostintei binelui si raului. Ca daca manca din pomul Vietii, cum spune Sfantul Ioan Gura de Aur, omul nu mai avea pocainta niciodata, se impietrea la inima ca diavolul, cadea ca diavolul, nu mai murea niciodata si se chinuia in veci in iad, asemenea satanei.

    La caderea lui Adam au contribuit doua patimi rationale ale omului – mandria si pofta. Prin caderea sa, omul Adam nu a pierdut total harul lui Dumnezeu, caci a cazut din ispita diavolului. Astfel, harul si arvuna mantuirii au ramas in om, pentru ca a gresit din nestiinta si pentru ca este purtator de trup pamantesc. Numai celui ce se leapada de Dumnezeu i se ia harul Duhului Sfant, dar si acesta. este primit prin pocainta. Iar cel ce greseste din nestiinta, pastreaza harul, insa acoperit de pacate. Iata pentru care pricina femeia lui Adam s-a numit Eva, adica Viata, iar nu moarte, pentru ca nu a cazut total ca diavolul si apoi pentru ca prin a doua Eva, · adica Maica Domnului, se va izbavi neamul omenesc.’

    si tot de la parintele Cleopa despre crearea omului si ceea ce il diferentiaza pe om de celelalte creaturi:
    ‘Omul a fost creat de Dumnezeu, dupa chipul si asemanarea Sa. El este singura faptura pe care a zidit-o Dumnezeu cu mainile Sale, iar nu numai prin cuvant, ca pe toate celelalte. L-a creat apoi cu sfatul celor trei persoane ale Prea Sfintei Treimi, ca zice la Facere: “Sa facem om dupa chipul si asemanarea Noastra” (Facere 1, 26). Trupul omului a fost creat din pamant, iar sufletul lui a fost insuflat de Dumnezeu in chip nevazut. Omul este compus din doua parti – trup si suflet – dihotomism, asa cum ne invata Biserica noastra Ortodoxa; iar nu din trei parti – trup, suflet si duh- trihotomism, cum invatau unii scriitori bisericesti vechi. Omul are duh, adica suflet animal ca toate vietatile, din care izvorasc puterile firesti ca: puterea seminala, cea crescatoare, de hranire, de conservare, instinctele etc. Dar sufletul animal al omului apartine trupului si nu trebuie sa-l confundam cu sufletul de origine divina creat de Dumnezeu in om, care se uneste cu trupul in clipa zamislirii si se duce la cele vesnice prin moarte. Trupul se va reuni cu sufletul la judecata viitoare, insa va invia induhovnicit, iar nu cum a fost pe pamant.

    Omul incepe de pe pamant sa guste si sa traiasca cele ale cerului, caci inca de pe pamant materia omului se indumnezeieste, se lumineaza la fata, se dezbraca de cele pamantesti si se imbraca in cele ceresti, asa cum au fost sfintii. Caci “zidirea toata suspina, asteptand innoirea firii omului” (Romani 8, 22-23).
    […..]
    Omul este “regele creatiei” pentru ca este facut cu sfatul Prea Sfintei Treimi, dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu; pentru ca are suflet viu si poarta in el, prin Botez, pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh. Omul este singura fiinta care primeste darul de a spori in virtute, in sfintenie si in putere, ajungand pana la indumnezeiere. Insa prin pacat, omul a cazut din cinstea cea dintai, in starea cea de rob, de om pacatos. De aici, se poate iarasi sui la cinstea cea dintai, de fiu al lui Dumnezeu, insa cu multe si mari jertfe si osteneli. Iata ce zice despre aceasta Sfantul Grigorie de Nyssa: “Precum Dumnezeu l-a facut pe om alt dumnezeu, dumnezeu al pamantului, tot asa, prin pacat, Dumnezeu S-a suparat asa de mult pe om, incat intreaga zidire s-a razvratit asupra omului. Trupul ii este neputincios si plin de suferinte, focul il arde, frigul il omoara, sarpele il musca, lupul il ucide, marea il ineaca, pamantul il inghite, foamea il chinuie, diavolul il ispiteste pana la moarte…”.

    Totusi Dumnezeu nu l-a parasit pe om. I-a dat mijloace de indreptare, de pocainta si de mantuire. Mai intai i-a lasat harul mantuirii, desi inabusit de pacate. Apoi i-a dat legea constiintei ca sa-l invete si sa-l mustre pentru cele rele. I-a lasat in inima dorul raiului pierdut, adica nostalgia paradisului, care ii da omului ravna pentru rugaciune, lacrimi de pocainta, simtire duhovniceasca spre cele bune. In Hronograf se spune ca dupa izgonirea lui Adam din rai, patruzeci de zile a plans stramosul Adam la portile raiului, cerand iertare, insa heruvimii care strajuiau portile raiului nu i-au mai deschis, caci nu mai putea sa intre in nemurire omul muritor fara pocainta si jertfa de rascumparare a lui Hristos. Atunci, intorcandu-se Adam inapoi pe pamant, a inceput a-l ara, a-l semana si a lucra in sudoarea fruntii sale, ca sa-si dobandeasca painea cea de toate zilele.

    Desi era departe de Dumnezeu, de aici de pe pamant omul Il putea vedea pe Dumnezeu, cum spune Sfantul Isaac Sirul, insa in chip tainic, prin cei doi ochi ai sufletului. Cu un ochi Il vedea pe Dumnezeu din zidiri, adica prin contemplarea duhovniceasca a creatiei, a tuturor celor facute asa de minunat de mainile lui Dumnezeu. Cu al doilea ochi Il vedea pe Dumnezeu prin implinirea poruneilor Lui si prin simtirea duhovniceasca a inimii. Sfantul Vasile cel Mare spune in aceasta privinta ca, cu cat sporeste omul in cugetarea sau contemplarea naturala a zidirilor, in aceeasi masura sporeste in credinta si in dragostea de Dumnezeu.’

  86. eugen says:

    Cristina,
    Sfintii Parinti nu s-au inselat asupra adevarurilor eterne despre Dumnezeu, ci asupra unor adevaruri trecatoare ale Creatiei, pentru ca nu intotdeauna vorbeau inspirati de la Duhul Sfant, ci treceau prin filtrul cunoasterii proprii si al stiintei epocii in care au vietuit.
    Sfintii faceau minuni de genul mers pe ape, vindecari, invieri, nu cu ceva anume al lor, ci cu puterea lui Dumnezeu. Asta insa nu ii face infailibili in sfaturile lor de vietuire crestina. Fii sigura ca orice duhovnic, oricat de aspru ar fi in teoria vorbita sau scrisa de catre sfintia sa, in momentul cand e in scaunul de spovedanie se afla intr-o alta stare, si anume in starea de Har. Pentru ca exista Sf.Taina a Spovedaniei, dar nu exista vreo Sf.Taina a datului cu parerea despre viata intima a cuplului de care nu ai habar, calugar fiind. De aceea exista pogoraminte in cadrul canoanelor de pocainta si indreptare date de catre duhovnici penitentilor, pentru ca ideea nu este sa se bifeze metodic cerintele Sf.Parinti, ci sa se aduca usor, usor omul pe Calea Mantuirii. Un exemplu: duhovnicii ortodocsi rusi nu intra nici macar in cadrul Sf.Taine a Spovedaniei in intimitatea cuplului crestin, considerand ca ce fac sotul si sotia sub plapuma apartine de Taina Sf.Cununii si e un act intim care poate fi dezvaluit doar de catre Dumnezeu Insusi, fara vreo terta persoana umana, fie ea si fatza bisericeasca daruita cu binecuvantarea de a fi parinte duhovnic!
    In alta ordine de idei, e mult mai realist un parinte duhovnic preot de mir decat un ieromonah, pentru ca parintele are sotie, copii, casa, gospodarie, relatii sociale, taxe si impozite de platit, griji si necazuri cu duiumul, deci se afla exact in postura penitentului venit la Spovedanie.
    Multumesc pentru postarea acelei intamplari cu femeia din Rusia, eu am citit-o de acum cativa ani si mi-a placut tare mult, insa poate vor fi si altii care nu cunosc acea marturie si se vor folosi duhovniceste la randul lor.
    Nu prea inteleg insa de ce ai postat aici, probabil ca sa exemplifici ca exista intoarcere de la pacatele sexuale in care traia acea femeie si ca exista totodata si iertare de la Dumnezeu. Insa noi nu vorbim aici despre libertinaj sexual, ci despre relatia normala de cuplu in cadrul familiei crestine, care include si sexualitatea pe langa rugaciunea in familie, intrajutorarea, intelegerea, comunicarea, munca impreuna, educatia copiiilor, treburile gospodaresti impreuna, etc. Iar sexualitatea omeneasca nu este o josnica fateta a personalitatii umane, buna de luat din zona neagra sau gri a existentei si de aruncat la cosul de gunoi. Pentru ca prea a fost asociata cu animalitatea, uitandu-se sau ignorandu-se ca noi oamenii, suntem deodata trup si suflet si toate trairile trupesti sunt simultan traite si de suflet, dupa cum si toate trairile sufletesti se rasfrang si asupra trupului. Exemplificare: ingenunchind, plecand capul si lipind palmele in ruga, obligam cumva si sufletul sa intre in starea de inchinare ; invers, o stare sufleteasca inalta ne face sa cadem brusc in genunchi sau cu fatza la pamant sau macar sa ne revizuim o atare tinuta vestimentara sau comportare neconforma cu voia lui Dumnezeu.
    Pentru cei care considera sexualitatea ca fiind ceva strict animalic, le reamintesc (sau le descopar, dupa caz) ca nu suntem doar suflet ci si trup. Iar intru cele ale trupului suntem 98% asemanatori cu cimpanzeul. Celelalte 2 procente fac diferenta in ce priveste trupul uman. Deci, sa fie clar : nu doar facem sex ca animalele, ci si mancam ca animalele, respiram ca ele, digeram si excretam ca ele, ne functioneaza sangele si sistemul imunitar ca si lor, avem sisteme de receptare a realitatii si de comunicare, ne aparam teritoriul si familia, ne construim vizuini si alergam cu truda dupa zilnica hrana. Chiar si o mamica alaptandu-si bebelusul nu este altceva, strict trupeste vorbind, decat o femela de homo sapiens sapiens hranind cu secretia glandelor mamare propriul pui. Ceea ce ne diferentiaza insa de animale, pe langa limbaj si educatia primita in familie, societate sau prin cultura autodidacta, este sufletul. Da, omul trece totul prin prisma sufleteasca. De aceea pentru om apusul de soare rosiatic nu este doar grija pentru ploaia din noaptea aceasta care ii poate inunda vizuina sau strica barlogul, ci este si o sursa puternica de emotii si de trairi imposibil de transpus complet in cuvinte, melodii, picturi sau filme.
    Ceea ce este trist, e de fapt reversul medaliei : omul materialist, ateu, poate fi atat de impietrit sufleteste incat sa cada din conditia de om in cea de bruta umana, mai grav decat conditia animaliera ; animalele, de exemplu, ucid de foame, omul insa dintr-o sumedenie de motive : placere, distractie, bani, apararea unor privilegii, razboi (adesea, vai, chiar razboi sfant!), razbunare, ordin de la altii mai suspusi, interese, necesitate, psihopatie, etc.
    Din acest punct de vedere, putem reconsidera pozitia noastra fatza de tot ce tine de complexitatea fiintei umane. Pacat nu este deloc ce tine de trup, ci doar ceea ce tine de trup si este fals identificat de catre suflet ca si cum ar fi o nevoie spirituala. Astfel, nevoia sufleteasca de a fi acceptat si apreciat poate duce la omul fara de Dumnezeu la niste extreme de comportament gen spirit de turma, teribilism, conformism, spalare pe creier, evadare in sexualitate, bautura si droguri, violenta verbala si fizica, etc.
    Sexualitatea umana, vazuta ca pe un act strict trupesc, nu face nici ea exceptie de la pericolul de a ne pierde in animalitate. Pentru ca nevoia sufleteasca de a iubi si de a fi iubit, combinata cu impulsul sexual scapat din frau, au ca rezultat decaderea omului pana la oricare limita a perversiunii.
    Insa dezbaterea noastra priveste strict sexualitatea cuplului crestin. Daca Dumnezeu in atotputernicia Sa dorea sexualitate umana fara placere, asa cum a decretat, de exemplu, munca trudnica si nasterea in dureri, tot asa putea lasa actul intim trudnic si dureros. Si totusi n-a facut-o, pentru ca ne iubeste. Chiar si in privinta hranei, nu doar pomii din Rai dadeau poame placute ca aspect, aroma si savoare, ci si pomii de dupa caderea edenica dau, in masura unei Creatii cazute, roade extraordinare. De ce ? Ca sa ne ispiteasca prin dedulcire, prin pofta impatimita ca obicei, care creaza dependenta gustului? Femeile actuale, chiar daca nu sunt ca Eva, perfectiunea intruchipata iesita prin mainile Divine din coasta adamica, totusi, sunt frumoase ! De ce ? Ca sa ne ispiteasca ? Puteau fi, in marea mila a Domnului, niste pocitanii cu care noi, barbatii, sa ne acuplam doar pentru potolirea poftelor noastre animalice si nesatioase de masculi feroce…
    Si logica poate continua : de ce oferim flori gingase si inmiresmate, si nu niste urzici ? Ca sa dedulcim patimas simtul mirosului in fiinta sotiei noastre ? De ce sotiile si mamicile gatesc hrana gustoasa, placut mirositoare si cu aspect frumos in farfurii? Ca sa deformeze in mod patimas sotul si copiii catre placerile trecatoare ale pantecelui? De ce cand ne casatorim nu ne alegem sotul/sotia dintre cei mai urati, prosti, infirmi, saraci, nebuni, bolnavi, batrani dintre oameni? Ca doar placerea e pacat! Ia sa faca oamenii un pustiu de bine, macar de acum si pana la a doua venire a Domnului, si sa se casatoreasca cu astfel de parteneri de viata, fiindca un crestin trebuie sa caute strict mantuirea si nasterea de prunci in casnicie, nu placeri efemere… Iar pruncii care s-ar naste sa fie asemeni parintilor, un pic mai frumosi ca Uciga-l toaca si destepti ca noaptea! Slava Domnului si pentru aceia, altii se roaga pentru copii si nu au! Iar ca studii, e bine si daca stim sa punem degetul in loc sa ne semnam, ce atata carte care aduce mandrie?! Ca doar Sfintii de demult erau analfabeti, si tot s-au mantuit, lauda lui Dumnezeu pentru asta! Servici? Orice, cat mai josnic si mai inrobitor, ca asa se invata smerenia, virtutea de capatai a crestinului, singura care pune demonii pe fuga! Si de ce sa avem satisfactia reusitei profesionale si placerea lucrului bine facut inaintea lui Dumnezeu si-a oamenilor? Ptiu, pei drace!
    Cristina,
    Sora mea draga in Hristos Domnul,
    Sper ca ai inteles absurditatea exercitiului de logica de mai sus, in care placerea ar fi sinonima cu pacatul.
    Dumnezeu a lasat placerea, inclusiv placerea sexuala, spre folosul neamului omenesc, daca este folosita cu discernamant. Si pentru perpetuarea speciei, dar nu doar pentru aceasta. Actul copulator in vederea inmultirii e strict la animale. Se acupleaza dominate de instinct, fara gandul la eventuala placere sau disponibilitate a partenerului de rut. Sau la cresterea puilor care vor veni. Insa omul este si suflet, pentru el actul unirii intime inseamna mult mai mult, mai ales daca e binecuvantat si sfintit printr-o Taina a Bisericii. Placerea de orice fel e pacat doar cata vreme e idolatrizata. Cata vreme e vazuta ca scop in sine si cautata cu orice pret doar pentru ea insasi. La om insa, sexualitatea insemna daruire, incredere, siguranta, bucurie, pace, intelegere si comunicare dincolo de cuvinte. Iar in cadrul cuplului crestin se adauga si toata revarsarea binecuvantarilor ceresti peste sot si sotie. Evident ca exista si abstinenta: post si rugaciune, despartiri temporare dintre soti in cazul deplasarilor unuia dintre ei sau a ambilor in interes de serviciu, boli si indispozitii de moment, etc. In toate cele ale cuplului, insa, trebuie sa domneasca buna invoiala. Sotul care obliga sotia la unire intima e un tiran. Sotia care il obliga la abstinenta este, deasemenea, tiranica, chiar de s-ar adaposti la umbra unei paduri intregi de citate patristice, ca justificare. Cata vreme Sf.Scriptura spune clar cum sta treaba cu unirea dintre soti, restul este doar opinie omeneasca, pe care fiecare o suceste pe degete dupa bunul plac. Deci daca tu personal sau oricine altcineva, ascultand de Sf.Parinti calugari iti dirijezi viata intima cu sotul supunandu-l la abstinenta in pofida vointei sale, cazi in mare pacat. Daca el nu protesteaza de teama ca i se va taia si putintica portie de pana acuma, iar tu crezi ca e vreun sfant si ca se abtine de buna voie si cu Har de la Dumnezeu, atunci iar pacatuiesti. Daca insa sotul este de comun acord cu tine in ce priveste abstinenta, slavit sa fie Numele Cel Sfant al Domnului Iisus Hristos, inseamna ca sunteti o familie cu adevarat sfanta! Dumnezeu sa va binecuvanteze!
    P.S.
    Astept cu nerabdare si opiniile sotilor tuturor femeilor care au propovaduit abstinenta pe acest topic.

  87. eugen says:

    Cristina,
    Eu doar am discernut niste realitati, cu argumente de bun simt, nu am impartit pe caprarii calugarii si femeile…
    Insa daca tot vrei o categorisire a barbatilor, iata, o vei avea:
    In prima categorie intra barbatii atei, materialisti, dominati de pofte pacatoase, care au putere financiara de a cumpara orice fel de placeri, inclusiv placeri sexuale. Si fac acest troc (bani contra sex) cu sotiile si cu amantele, pentru ca subalternele se supun din frica de a nu-si pierde locul de munca (si implicit painea dusa acasa, pe masa copiiilor). Ei nu-si pun problema pacatului sau a virtutii, nu le arde lor de lucrurile astea si oricum nu le pasa cand le afla, ba chiar ii ranjeste nas celui care indrazneste (daca indrazneste !) sa-i spuna cate ceva despre Dumnezeu si voia Sa sfanta (asta in cel mai fericit caz, altfel se lasa cu urmari grave pentru imprudentul guraliv).
    In a doua categorie intra omul de rand, asa cum il stim cu totii : mai rade cate o bere cu baietii, mai trage cate o betie la vreo nunta, isi mai incinge in bataie uneori nevasta si copiii, isi mai injura vecinul peste gard, si, lucru important, uraste : serviciul, soacra, politicienii, casnicia, sefii, fotbalistii care rateaza, averile altora si succesul lor la femei. La biserica se duce din Paste-n Craciun, daca se duce… E crestinul pe 4 roti: in carucior la botez, cu masina la nunta si cu dricul la inmormantare. Copiii tremura cand ii aud pasii intorcandu-l de la servici. Nevasta ii e supusa si se teme de barbat, asa cum a auzit el ca a cantat popa la slujba cununiei lor. Ea saraca si in asternut tot de frica lui i se daruieste: oricum nu simte decat durere si scarba, pe langa frica, dar macar tot e mai bine decat bataia incasata daca face pe nebuna cu miercurea, vinerea si toate posturile ei. El habar n-are de preludiu, oricum considera ca daca barbatul s-a simtit bine, mai mult ca sigur ca si femeia e la fel de incantata, deci i-a facut o favoare! Sotia s-a refugiat demult in telenovele si-n ingrijirea copiiilor, asteptand moartea ca pe o binecuvantare. El are alte opinii, nici sa n-auda de moarte, pentru ca aici e raiul, aici e iadul, restul sunt povesti popesti de ametit capul proastelor precum nevasta-sa. Mai scapa si el cate un film sau site pornografic, isi mai clateste ochii cu cate o revista mai deochiata, ii mai raman privirile pe cate un poster sau posterior, ori ii aluneca in vreun decolteu mai generos al cate unei fatuci dintr-astea, emancipatele, ca deh, oameni suntem, iar ce-i frumos si lui Dumnezeu ii place, nu-i asa? Si doar cu privitul te alegi, doar n-o fi si asta pacat! Daca vreo vecina plictisita sau vreo colega de munca disperata ii cade in brate, atunci de ce nu?! Ca doar ea singura i s-a oferit pe tava, prost ar fi el s-o refuze! Si chiar daca el ca barbat ar fi incercat (ca asta e datoria barbatului, sa incerce) atunci ea ca femeie era datoare sa refuze… nu invers!
    In cea de-a treia categorie intra crestinul practicant, cel de duminica. Cu viata de zi cu zi e mai greu, dar pana la urma important e ca vine la Biserica duminica. In restul timpului mai scapa cate un pacat, ca doar traim in lume, nu suntem sfinti ! Dar se spovedeste regulat si se impartaseste, caci isi indeplineste canonul constiincios ! N-a omorat, n-a furat, n-a dat in cap nimanui, n-a stricat casa nimanui ! E impotriva sectantilor, ca asa i-a zis lui parintele duhovnic, mai multe nu stie si nici nu-l intereseaza sa afle. Crestinismul ca schimbarea a vietii zilnice, a obiceiurilor pacatoase si a raportarii clipa de clipa la Hristos i se pare o erezie (nu poate numi erezia, oricum, ceva sectant, pe-acolo). Tine posturile cu sfintenie, dar toarna copii cu nemiluita, fara gandul la cresterea lor ca oameni intre oameni. Mai ciocneste si el cate un pahar – doua de vin sau tuica, ca doar nu s-a pocait ! Spera in dreptatea divina pentru cei ce-l asupresc, dar si in mila divina pentru el insusi. Da bani la saraci, pomelnice si danii pe la manastiri, convins fiind ca Dumnezeu nu ramane dator si il va ajuta. Se mai inghesuie la cate o Boboteaza sa apuce aghiazma, se mai impinge la cate o procesiune cu sfintele moaste sau ca sa atinga vesmintele arhieresti (deh, sfintenie prin contagiune, el nu stie ce e aia, iar noi nu-i spunem). In relatia intima cu sotia e corect in sensul ca n-o obliga, dar nici n-are habar de anatomia si fiziologia feminina. Deci din punctul de vedere al sotiei intimitatea poate foarte bine sa si lipseasca, atata vreme cat nu aduce nici o bucurie. Bine macar ca nu aduce durere ! Sau nu are (slava Tie, Doamne!) ca atatea altele un sot betivan si bataus, care s-o violeze, pur si simplu. Asa ca nu poate pricepe si pace: ce tot au unele femei cu sexualitatea asta ?!… Scroafele, numai la asta le e gandul, in loc sa fie ca ea, femeie curata si cu frica sfanta de Dumnezeu si de barbat! Si care stie bine ca odata la un an, doi, trebuie sa se mai culce cu sotul, ca sa mai faca inca un copil, ca doar de asta exista casnicie, nu? Asa i-a zis ei parintele duhovnic si din cuvantul sfintiei sale nu iese, feri-te-ar Sfantul!…
    Alta categorie : fanaticul ortodox! Arata si vorbeste ca un calugar, desi e mirean: barba, chica legata la spate in codita, vesminte negre. Citate din Sf.Parinti. Din alea, copy paste. Asa, asa… Superioritate ortodoxa si ifose de indreptatire in fatza altora, de alte incredintari decat el. In studentie a fost ascorist. Acum e ucenic pe langa unul dintre Stalpii Ortodoxiei, nu spune care, ca sa nu afle elitele masonice. Nu judeca pacatele preotilor sau episcopilor, pot sa dea sau sa ia spaga cat cuprinde, sa traga sfori, sa faca trafic de influenta sau politica de accedere sinodala ; insa vai si amar daca respectivele fetze bisericesti dovedesc (sau doar par ca dovedesc) apucaturi si simpatii ecumeniste, masonice, evreiesti, americanesti, UE, etc. Jar mananca apostatii din gura si din tastatura lor! Ca doar avem blog, lucrul dracului in casa popii! Acolo poti sa dai de pamant cu oricine nu e curat ortodox conform Canoanelor, Sinoadelor, Stalpilor si Duhovnicilor Neamului! Si stiti care e smekeria? Nu numai ca esti anonim, dar nici macar nu e pacat! Cu viata intima, apai ea sta bine mersi, pusa la punct in amanunt : martea si joia, daca nu cade in perioada de post! In rest, viata trece frumos, mai o Psaltire, mai un Acatist, mai un pelerinaj… Asta pana nu ne pun astia microcip cu 666 la toti, dar unii vom scapa, ca fugim in munti. Sau la tara. Sau prin paduri. Sau pe la manastiri. Vedem noi atunci. Poarta Domnul de grija! Sotia si ea, cu batic frumos pe cap si cu fusta pana-n glezne, in negru toata, de zici ca e sora rasofora. Privirea-n pamant si mersul un pic in urma barbatului cu copiii de mana, ca el a fost creat intai, nu femeia! A mai simtit ea uneori placere in pat cu sotul, dar se rusineaza si se spovedeste de asta cu smerenie, ca de un mare, maaaaaaare pacat! Dar lasa, ca trece ea viata asta odata si vine ea Imparatia Cerurilor si acolo vom fi ca ingerii! Unii, nu toti : adica doar ortodocsii. Asa zicea un frate ortodox, curat, de-al nostru, mai deunazi la el pe blog, intre un fals vaccin de porcina si-o dezvaluire masonica senzationala!
    Ultima categorie este cea a sotului crestin, asa cum ar vrea Domnul sa fie oricare dintre noi, barbatii. A citit Sf.Scriptura si multe dintre scrierile Sf.Parinti, dar nu face parada din asta, si nici nu da in cap cu Canoanele Bisericii semenilor sai de alte confesiuni sau religii. Incearca o marturie ortodoxa mai mult prin fapte decat prin vorba, dar daca este nevoie, stie sa argumenteze Ortodoxia din Scripturi, nu din: Huo, spurcatilor, iadul va mananca! Cunoaste Filocalia si incearca uneori rugaciunea lui Iisus, insa n-o poate spune mult timp. E constient ca pentru asta trebuie liniste si impacare cu toti oamenii. Si un duhovnic isihast. Care poate va veni, poate nu. Voia Domnului ! Are cultura generala suficienta cat sa discute cu oricine si sa inteleaga un reportaj stiintific. Are si cultura biblica suficienta cat sa poata vorbi cu un ne-ortodox, pe argumente. Se induioseaza de orice este omenesc. Sotia este multumita de el si il iubeste, cu toate defectele lui, pe care ea i le stie cel mai bine. In asternut o face sa se simta femeie. In casa, sotul este preot al familiei, asa cum ii cere Hristos. Copiii nu cresc in ura fata de cei de alte culte, dar stiu care este Adevarul. Nu face din cultul divin public sau din cel personal un scop in sine, ci doar un mijloc de a se uni cu Hristos. Se straduieste sa nu-si judece confratii de credinta, desi sunt adesea ingusti la inima si incuiati la minte. Ii plac cantarile bisericesti, dar nu se stramba cand aude si cantarile altora. Incearca sa nu-i judece, intrucat e constient de faptul ca nu doar dupa curatia dogmelor vom fi judecati, ci si dupa curatia sufleteasca. Si lasa judecata in seama Dreptului Judecator. Nu urmareste filme, reviste, aluzii intre colegi si tot ce tine de proasta intelegere a sexualitatii. Asta nu inseamna insa ca nu e informat, din contra. Dar nici nu face proteste stradale in fatza chioscurilor de ziare care vand reviste cu fete suferind de cald chiar si-n plina iarna. Cand vede cate o femeie frumoasa pe strada se gandeste la Desavarsitul Creator al unei astfel de opere de arta si-l fericeste pe sotul ori viitorul sot al acesteia. Datorita unei vieti sexuale armonioase cu sotia, nu e tentat sa sara parleazul, pentru ca din punct de vedere hormonal este perfect echilibrat. Stie insa ca rezistenta la ispita este numai cu ajutorul Domnului, insa un rol covarsitor il joaca si unitatea vietii intime.

    Esti multumita de raspuns, draga Cristina?
    Daca mi-a scapat vreo categorie, te rog sa postezi tu!
    Doamne ajuta!

    P.S.
    Si alta data, cand te vezi pusa in inferioritate de argumente, nu ataca credinta unui ne-ortodox, nu este fair play. Si el la randul lui are ce ataca, daca nu in anumite dogme pe care oricum nu le prea intelege, macar in lipsa practicii Ortodoxiei, de la vladica si pana la opinca. Ca sa nu mai spunem de abundenta obiceiurilor pagane in traditia populara romaneasca, respectate cu sfintenie de parca ar apartine insasi Sfintei Traditii! Sau de lipsa de cultura biblica pana si in randurile clerului. Sau de proastele exemple de slujitori bisericesti, atat de mediatizate de presa romaneasca avida de scandaluri aducatoare de rating.
    Deci, daca ai argumente, adu-le si lupta cinstit, nu lovi nici sub centura, nici pe la spate… Si incearca sa vii cu argumente biblice si de bun simt, cele patristice nu au ecou, in general, la neoprotestanti…
    Dar asta doar daca vrei, desigur.
    Fii binecuvantata!

  88. Cristina says:

    draga Eugen,

    Frazele acestea “Are cultura generala suficienta cat sa discute cu oricine si sa inteleaga un reportaj stiintific. Are si cultura biblica suficienta cat sa poata vorbi cu un ne-ortodox, pe argumente. Se straduieste sa nu-si judece confratii de credinta, desi sunt adesea ingusti la inima si incuiati la minte.”
    imi aduc aminte de parabola vamesului si a fariseului. te rog nu ma judeca, sunt doar ingusta la inima si incuiata la minte.
    ________________________
    Ai scris o multime despre sexualitatea umana si implinirea sotilor prin sexualitate (ai mers cam departe cu observatia ca o femeie care isi alapteaza pruncul e ca o femela de cimpanzeu, cred ca nu e bine sa ii spui acest lucru sotiei tale, mai ales cand alapteaza, chiar daca e intelegatoare si iti cunoaste defectele).
    Subiectul articolului la care postam noi nu este despre sexualitate in general, este despre relatiile sexuale in timpul sarcinii. Ai omis cu buna stiinta acest ‘amanunt’ esential. Nu recomanda nimeni sotilor abstinenta fara motiv, contextul era momentul venirii pe lume a unui copil care este o persoana, un suflet de la Dumnezeu, chiar si cand este in burta mamei. Ce ii datoreaza copilului nenascut cei doi parinti? Partide de sex in imediata sa vecinatate? Am scris mai sus despre asta, chiar si lui Dorin, care argumenta la fel ca tine, omitand faptul ca este vorba de relatii sexuale in prezenta unui copil. Ai scris ca vrei sa auzi sotii doamnelor care s-au pronuntat pentru abstinenta in timpul sarcinii. Ei bine, eu as vrea sa ii aud pe copii, si daca ai citit comentariile ai vazut marturisirea unei fete care a suferit de pe urma relatiilor sexuale ale parintilor ei. Crezi ca ai tai copii s-ar simti bine gandind ca parintii lor au mai avut relatii sexuale si cand ei erau in burta?
    Te gandesti fara nicio jena la ipoteza ca ai tai parinti au avut relatii sexuale in timp ce tu erai in burta mamei tale? Te simti ok cu asta? Nu ai vrea mai degraba ca parintii sa nu fi avut, sa isi fi stapanit patima in timpul sarcinii? Nu vreau sa ii jignesc cu nimic pe parintii tai, iti spun sa faci acest exercitiu de imaginatie doar ca sa te pui putin in perspectiva copilului tau. Caci altfel, daca pretinzi ca pruncul nu e prunc decat cand a iesit din burta mamei si cand este inca in uter e ceva fara forma fara auz, insignifiant, atunci bineinteles, e firesc sa il ignori.
    Ai spus ca sotii se pot abtine daca serviciul le=o cere. Si de dragul copilului nu se pot abtine? Si cum se impaca aceasta atitudine fata de copilul nenascut cu fraza ‘In casa, sotul este preot al familiei, asa cum ii cere Hristos.’
    Nu ti se pare ca e oarece dezacord aici?
    Ai mai adus ca argument in favoarea nestapanirii sotilor in perioada de sarcina asemanarea oamenilor cu animalele. Ma bucur ca ai dat acest exemplu, pentru ca animalele cu adevarat asculta de legea lasata de Dumnezeu. Eu stiam ca animalele au doar o anumita perioada in care se imperecheaza, in rest(inclusiv in perioada sarcinii), e absinenta totala. Asadar Dumnezeu le-a dat putere leilor si cimpanzeilor sa se abtina in afara perioadei de imperechere dar barbatii(care mai au si suflet, nu numai trup), ‘asa cum au fost creati’ (ca sa citez pe Dorin), nu pot sa se abtina? Atunci, daca dupa cum ai spus, femeile se aseamana femelelor de cimpanzei atunci cand alapteaza , barbatii care nu se pot stapani in timpul sarcinii sotiei si isi mai si gasesc scuze, se pare ca sunt sub masculii de cimpanzei, caci acestia le lasa in pace pe femele dupa ce au ramas gravide.
    Of, of, of.
    Scuze pentru duritate, insa tu ai fost cel care a adus regnul animal in discutie si ai mai si spus ca ai cunostinte stiintifice.

    Ai mai scris un lucru care mi se pare in afara oricaror principii crestine.
    ‘ toarna copii cu nemiluita, fara gandul la cresterea lor ca oameni intre oameni. ‘
    Dai de inteles ca cineva care ‘toarna copii cu nemiluita’ este iresponsabil. Eu stiam ca nici un om nu poate turna copii, copiii sunt facuti de Dumnezeu si daruiti parintilor biologici. Sotii care refuza venirea copiilor refuza de fapt darul lui Dumnezeu si se erijeaza in postura Lui, in aceea de a avea putere sa hotarasca cine traieste si cine nu. Draga Eugen, este iresponsabil din partea unui sot sa isi faca femeia sa ia anticonceptionale(care sunt de fapt avortive), care au asa un efect negativ asupra sanatatii ei pe termen lung; sa o faca sa aiba avorturi, sa o faca sa aiba relatii sexuale chiar si atunci cand e insarcinata. Gandeste-te, unei femei care are sanse mai mare de a pierde o sarcina, i se recomanda de catre medici sa nu aiba relatii sexuale in aceasta perioada. Daca relatiile sexuale nu ar avea niciun efect asupra sarcinii, ar mai recomanda medicii abstinenta in acest caz? Citeste cartea dr Todea Grossu daca intr-adevar iti pasa de sanatatea sotiei tale. Cand barbatii le cer femeilor cu atata nonsalanta sa se fereasca a avea copii, isi dau seama ca de fapt atenteaza la mantuirea lor? Caci femeile prin nastere de prunci li s-a dat a se mantui.
    Uite aici o femeie care a nascut zece copii , i-a facut pe toti oameni intre oameni, si tot ar fi vrut sa mai fi nascut vreo doi. A nascut atatia copii si pentru ca a avut un sot cu adevarat iubitor de Dumnezeu, care a sustinut-o in acceptarea darului de la Dumnezeu.

    http://binecuvantareacasei.blogspot.com/2011/05/interviu-cu-aglaia-mihoc-mama-cu-cei.html

    Referitor la lumea celor ‘educati’ care nu fac cati copii le da Dumnezeu, dupa cum faceau oamenii din Evul Mediu, urmareste filmul ‘Maafa’21’ pe youtube, ca sa vezi cum s-a nascut aceasta idee si in ce scop.

  89. Cristina says:

    Dorin,
    imi cer scuze pentru duritatea ultimului meu mesaj catre tine. Nu ar fi trebuit sa iti scriu chiar asa, cred ca te-am mahnit. M-am lasat dusa de val. Stiu ca nici Sf Ioan Gura de Aur si nici sf Constantin Brancoveanu nu au nevoie de apararea mea, insa stiu ca daca nu era Brancoveanu si atatia alti sfinti pe pamantul nostru, parintii mei ar fi fost probabil musulmani. Asadar le datorez enorm acestor sfinti, precum si celor care au murit intr-o batalie impotriva turcilor sau in temnitele comuniste sau austriece, pentru a nu-si fi lepadat credinta crestina. Nu inteleg cum le poate cineva sterge si nesocoti jertfa .
    Gandeste-te ca si pentru tine, si pentru ca tu sa fii crestin, si-a dat viata Brancoveanu Constantin.
    Sa ne rugam sfintilor sa se roage pentru noi, cu indrazneala ce au capatat-o in fata Domnului. Caci pana nu ne-om da si noi viata pentru Hristos, nu ne putem socoti deopotriva cu ei.
    toate bune.

  90. Cristina says:

    Uitati cine este parintele Arsenie si ce indrazneala a capatat dansul inaintea lui Dumnezeu.

    http://www.fericiticeiprigoniti.net/parintele-arsenie-boca/256-parintele-arsenie-boca-si-securistii

  91. eugen says:

    Cristina,
    Se pare ca o tii una si buna, indiferent daca ti se aduc sau nu argumente: ti-a intrat in cap ca pr.Arsenie Boca e sfant, deci nu se poate insela in nici o problema. E o pista falsa care a creat, printre altele, in actualitate, sindromul “Stalpilor Ortodoxiei” si al “Duvovnicilor Neamului”, la a caror umbra se oplosesc tot felul de neaveniti erijandu-se in aparatorii Ortodoxiei de pe propriul blogg. Sfintii pot gresi, asta trebuie si tu si altii sa intelegeti; de asta am spus ca nu-s infailibili. Sa cercetam in viata pr.Arsenie Boca si sa vedem ca incalca Sf.Taina a Spovedaniei, spunand pacatele oamenilor in mijlocul Bisericii pline? Ca a pictat Biserica Draganescu intr-un mod total necanonic, fara nici o erminiei bizantina? Da, a fost un sfant, a fost vazator cu duhul, rugator isihast, vindecator, etc. Si a fost invidiat pentru asta de catre clerici inalti la functii, dar marunti la duh : “Bine ca a crapat odata vrajitorul!” au spus unii la trecerea la Domnul a parintelui… Intr-adevar a fost un sfant, si inca unul dintre cei mari, insa asta nu inseamna ca orice a spus sfintia sa este inspirat de la Duhul Sfant. Vrei un exemplu? Scria parintele ca femeia are nevoie de lichidul seminal al barbatului, pentru ca ea nu secreta nu stiu ce substante care sunt secretate de catre prostata, si de asta, chipurile, apar disfunctiuni fiziologice si mentale la femeile necasatorite sau care se feresc sa ramana insarcinate. In cazul necasatoritelor dedicate Domnului si al calugaritelor, scria parintele ca Dumnezeu prin minune suplineste acea lipsa. Stiinta moderna a descoperit insa, de curand, ca exista glanda similara prostatei si la femei (glanda Skene) care secreta exact aceeasi substanta, asa ca femeile, iata, nu duc lipsa de nimic. E chiar asa un sacrilegiu sa accepti ca si un mare sfant se poate insela?!
    De fapt, discutia cu tine e un fel de dialog al surzilor, iei ce vrei tu la disecat, ignori cu bunastiinta alte lucruri, tragi concluzii dupa cum ti se pare tie si cu asta, basta. De unde pana unde concluziile privitoare la incadrarea mea si a sotiei mele in ultima categorie din cele descrise de mine? Nu ti se pare ca iti permiti cam multe? Si asta in conditiile in care tu insati mi-ai cerut o categorisire, stiind din start ca asta va implica volens-nolens si o judecata a aproapelui din partea mea, deci niste puncte de reper pentru tine in a continua sa te contrezi intr-o discutie fara sens. Am rugamintea ca sotul tau sa confirme cele scrise aici de tine, la fel ca la celelalte femei care au postat. Asta in ideea in care sunteti femei casatorite, nu tinere fete visatoare la Vietile Sfintilor in viata de familie. Bine a mai zis cineva tot pe acest site, dar la un alt topic: nu-mi mai doresc sa vad exemple de sfinti casatoriti in niste oameni de demult, care au fost casatoriti scurt timp sau de forma, apoi unul a murit si celalalt s-a calugarit, ci exemple de oameni din ziua de azi, care lupta intr-o lume din ce in ce mai umbrita de Cel Rau, crescand copii, platind taxe, avand servici, naveta, sefi, rate la banci, socri, probleme si ispite.
    Iresonsabilitatea si vinovatia este egala, atat a sotului care obliga sotia la acte sexuale, cat si a sotiei care-l obliga la abstinenta impotriva vointei lui. Deocamdata studiile stiintifice nu au aratat nici un pericol medical in cadrul actului sexual in anumite luni ale sarcinii: nici mama si nici copilul nu se imbiba de testosteron, si nici nu au altceva de suferit daca nu exista deja complicatii ale sarcinii. Actul sexual e interzis doar in sarcina care deja e problematica. Ma mir ca-ti scapa acest amanunt esential. Exista o multime de lucruri care nu fac rau indeobste, cat e organismul sanatos, dar cand e slabit sau bolnav ii pot fi chiar fatal. Un exemplu benign: inghetata nu face rau cand esti sanatos ci doar cand ai deja probleme de sanatate.
    Nu se pune problema ca barbatul ar fi o bruta fara inima, chinuind trupul si sufletul bietei sotii insarcinate. Daca exista buna invoiala, sotul poate fi abstinent. Cea mai frumoasa postare mi s-a parut a fi cea a unei sotii insarcinata cu gemeni, care de comun acord cu sotul a hotarat abstinenta, si care a declarat, cu reala smerenie crestina, ca acest lucru e un dar de la Dumnezeu, ca nu e des intalnit si ca nu poate judeca pe altii sau impune altora propriile incredintari.
    In ce priveste animalele, mai studiaza si ai sa vezi ca excitarea masculilor e strans legata de intrarea in perioada de rut a femelelor, deci nu are nici o legatura cu vreun act de vointa generat de starea de graviditate a femelelor. Pur si simplu, cand femela ramane gestanta, nu mai emite feromoni, deci masculul nu mai este excitat. E un mecanism simplu ca buna ziua. Si nu mai aduce lumea animala ca exemplificare pozitiva, ca sunt destule cazuri, de exemplu la lei, cand masculul care tocmai a preluat conducerea unui grup de leoaice prin uciderea in lupta a masculului dominant, ucide toti puii, pentru ca femelele in cateva zile sa intre in rut, sa se imperecheze cu ele si astfel el sa-si creasca doar puii lui. Deci un mecanism orb, atata tot.
    Nici cu cimpanzeii n-ai prea nimerit-o, exista o specie de cimpanzeu pitic, bonobo se numeste, care face sex in orice imprejurare a vietii lui, bucurie, frica, stres, amenintare, etc. Si initiativa vine atat de la mascul cat si de la femela.
    Cand Dorin te-a intrebat daca stii cum e creat barbatul, tu ori ai inteles gresit, ori ai deviat raspunsul, spunand ca n-ai fost de fatza cand a fost creat Adam. De fapt el se referea la faptul ca barbatul si femeia sunt creati extrem de diferiti, inclusiv in sexualitate. Iar lipsa de cultura generala in aceasta privinta isi pune amprenta pe calitatea vietii intime a cuplului, care ulterior se rasfrange negativ asupra intregii casnicii. Multe femei au impresia ca barbatul e asa, un fel de femeie mai paroasa si mai voinica, fara sentimente si sensibilitate, si care nush de ce Dumnezeu n-o intelege pe ea?! Sa lamurim un pic si asta: ovarele secreta progesteron si foliculina, alternativ: in functie de care hormon este secretat, asa alterneaza si fiziologi intima dar si starea de buna dispozitie sau de proasta dispozitie a femeii. Deasemenea, asta influenteaza si libidoul ei. In primele luni de sarcina, mai ales, secretia hormonala e total schimbata, femeia nu mai este dornica din punct de vedere sexual, are greturi, ameteli, varsaturi, stari de neliniste, etc. In cazul barbatului, secretia de testosteron si de spermatozoizi este continua, deci el are presiune sexuala dubla si in continua crestere: atat hormonala cat si seminala. Asta pana la prima ejaculare. Care, in cazul abstinentei, este in somn, in urma unui vis erotic. Dupa o perioada de abstinenta, secretia hormonala si seminala se regularizeaza, existand aceasta supapa a viselor umede, care nu depind de lipsa de preocupare erotica, insa sunt exacerbate de catre aceasta. Ai intuit bine: unui barbat care n-o cauta cu lumanarea prin intermediul filmelor, revistelor, privitului la femei pe strada vara, etc. ii va fi mi usor sa suporte abstinenta. Insa chiar si in el, daca nu are cumva vreo dereglare sau malformatie, se acumuleaza o tensiune sexuala continua, greu de rezistat la ea. Insa cu ajutorul lui Dumnezeu, e posibila si aceast minune a abstinentei. Rectific: NUMAI cu ajutorul lui Dumnezeu. Altfel sotul va fi puternic ispitit fie spre adulter, fie spre autosatisfacere.
    Cand am facut asemanarea dintre mama alaptandu-si pruncul si femela de cimpanzeu, am avut in vedere asemanarea de 98% intre ADN-ul acestuia si al nostru. Ba chiar femelele marilor maimute antropoidele (gorila, cimpanzeul si urangutanul) au pana si ciclu menstrual lunar ca al femeilor. Stiu ca e deranjanta aceasta asemanare, nu insemna ca promovez evolutionismul, ci doar ca fac niste observatii exacte. Dar sa nu uitam ca tocmai pe aceasta asemanare intre noi si maimute se bazeaza multe dintre descoperirile medicinei moderne. Bine de luat aminte cand dam medicamente la copilasii nostri bolnavi: ei pot fi tratati si pentru faptul ca medicamentele au fost testate mai intai pe animale si s-au dovedit eficiente, abia apoi pe voluntari umani.
    Eu unul nu mi-am propus sa intru in conflict cu tine si, dealtfel, cu nimeni de pe acest forum. Tu esti cea care tii sus si tare un stindard care nu are nici in clin nici in maneca nici cu Sf.Scriptura, nici cu experienta vietii intime de zi cu zi a cuplului crestin. Si fii deplin incredintata ca un duhovnic nu aplica brut niste canoane de-ale Sf.Parinti in viata intima a penitentilor, ci tin cont de conditiile concrete ale fiecarui cuplu in parte. Intr-adevar, pe masura ce trece timpul, despatimirea trebuie sa fie vizibila in viata celor 2 soti, in toate cele, nu doar in patul conjugal. Insa cand spun despatimire, nu ma refer la placere ca la o patima, ci doar la orice fel de placere care devine chip cioplit si-L inlatura pe Dumnezeu de pe tronul vietii noastre. Una e sa fii implinit din toate punctele de vedere in casnicie, inclusiv in plan intim, si alta e sa ti se para ca cine stie ce mare sfintenie de casnicie ai, si cand colo sa fie un fiasco, doar pentru ca nu ti-a intrebat niciodata, sincer, sotul / sotia daca este de acord cu un anume mod de viata…
    In speranta ca m-am facut inteles, inchei aici acest dialog, care deja incepe sa ma oboseasca…
    Fii binecuvantata!
    P.S.
    Marturisesc inaintea lui Dumnezeu ca atunci cand am scris despre acel barbat ortodox care nu-si judeca confratii de credinta ingusti la inima si incuiati la minte, nu m-am gandit la mine si nu te-am avut in vedere pe tine. Cunosc astfel de oameni si ma straduiesc sa fiu asemeni lor, dar nu e usor deloc. Cat despre tine, daca te-ai simtit cu musca pe caciula fara ca eu sa fi intentionat asta, slava Domnului, intr-adevar minunata lucrare de smerenie are cu fiecare dintre noi!

  92. Pingback: Ce spune Biblia despre relaţiile sexuale în timpul sarcinii? | InfoCrestin LIVE | Stiri Crestine | Resurse Crestine | Radio Crestin Online | Biserici LIVE

  93. Cristina says:

    Eugen: “Cat despre tine, daca te-ai simtit cu musca pe caciula fara ca eu sa fi intentionat asta, slava Domnului, intr-adevar minunata lucrare de smerenie are cu fiecare dintre noi!”
    Mai Eugene, tu stii ce inseamna a fi gentleman? Nu sfant, ca parintele Arsenie, ci doar gentleman. Steinhardt spunea ca acesta este unul din pasii catre sfintenie. Eu una nu cred ca poate cineva sa fie urmas al lui Hristos (crestin adica) fiind badaran.
    In alta ordine de idei, m-ai bulversat complet cu categoriile tale. Vrei sa spui ca tu faci categorii pentru altii, astfel incat pe orice cunoscut de-al tau il poti pune la ‘ locul lui’ insa tu si sotia ta nu faceti parte din nicio categorie? Pai nu este o lipsa de logica aici? Daca toti oamenii se impart in cele cinci sau cate categorii ai scris tu, cum tu esti om, nu ar trebui sa fii si tu intr-o categorie? Te intreb in care? Eu am crezut ca iti fac un compliment daca te pun in cea mai ‘buna’, vorba vine ca e buna pentru ca din punctul meu de vedere , cand spui/crezi ca altii sunt ingusti la minte/ inima, deja esti departe de cum ar trebui sa fie un bun crestin. Idealul crestin este sa ii iubim pe toti oamenii si sa ne consideram cei mai pacatosi (ce spunem inainte de a lua Sfanta Cuminecatura: ‘dintre care cel dintai sunt eu’), asadar nu cred ca e crestineste sa categorisim oamenii.

    Nu ai suflat un cuvintel despre indignarea mea la expresia folosita de tine, “a turna copii”. Am scris si despre responsabilitatea unui sot fata de sanatatea si mantuirea sotiei (care se realizeaza prin nastere de prunci) si despre multe altele. Ai ignorat complet acestea .

    Cred ca am spus deja mai multe decat voiam sa spun la acest topic, si imi pare ca argumentul pe care pot sa il aduc acum in apararea celor spuse de parintele Arsenie, este tot ce am scris la inceput , si anume cuvintele parintelui Savatie Bastovoi:
    ” Tocmai pentru că, am zis, oamenii s-au amestecat cu lumea şi cu faptele lumii acesteia şi-n loc să ducă biserica în lume – “Cu pace să ieşim” – în loc să ducă ei duhul păcii pe care îl primim de la Hristos în Liturghie, să-l ducă-n lume, au adus lumea în biserică. Şi în acest fel ne-am încălzit aşa de binişor cu toată spurcăciunea lumii, încât neavând învăţători care să ne spună că nu aceasta este vieţuirea pe care ne-a lăsat-o Dumnezeu, am luat de bună şi am considerat că ăsta este creştinismul, dar creştinismul este ceva mult mai adânc, mai răscolitor. Aşa că dacă oamenii au ajuns să nu mai caute pe Duhul Sfânt, este pentru că socotesc că ceea ce au ei este suficient, şi că ce fac ei este chiar creştinismul şi viaţa bisericească. Dar se înşeală amarnic. Pentru că ‘sunt mulţi aşa’, da, sunt mulţi aşa, dar Ioan Gură de Aur atunci când a fost întrebat: “Dar ce noi nu ne vom mântui? Numai călugării cei din munţi?”. Şi Ioan Gură de Aur cu multă ironie duhovnicească le spune: “Dar cine-a zis că toţi se vor mântui?“.

    Aşa şi noi, să nu cădem în ispita autosuficienţei, că ceea ce facem noi este ceea ce trebuie chiar dintru început, (ispita) să lăsăm la o parte sfinţii, să lăsăm la o parte Evanghelia şi să nu cădem în ispita de a spune: ‘Aceasta a fost cândva, astăzi nu se poate, sunt alte vremuri. Atmosfera culturală ne impune un alt fel de trai şi de a vedea lucrurile şi credem că şi Biserica este timpul să se adapteze şi să nu mai fie aşa de închistată‘. Aşa că din cauza ispitei acesteia prosteşti, oamenii ajung să nu mai caute pe Duhul Sfânt şi ajung să-şi irosească viata. Se ostenesc, se scoală dimineaţa, merg la biserică, măcar singura osteneală pe care o fac, dar o fac degeaba pentru că nu ştiu de ce o fac.

    Aşa că să ne întoarcem, să lepădăm prostiile astea de la noi şi să primim Evanghelia şi sfinţii chiar dacă noi vedem că nu facem ceea ce citim, vedem că ne mustră ceea ce citim, şi chiar dacă nu vrem să începem a face, dar măcar să nu spunem: “Astea-s prostii din patericuri, poveşti, aşa ceva nu se poate face”. Dar să spunem: “Eu nu pot face, dar fericiţi cei care au făcut. Rugaţi-vă pentru mine, sfinţilor Macarie, Arsenie, care puteaţi să staţi în stările astea. Eu nu pot”. Dar cinsteşte pe Sfinţii lui Dumnezeu. Nu da cu piciorul, aşa încât ajungi pe la facultate şi sunt profesori care spun că patericurile astea-s invenţii. ‘Cum se poate face aşa? Ce-s cu proştii ăia că or stat în Lavra la Pecerska şi s-or închis aşa? Oare Dumnezeu vrea aşa ceva?’. Bine, tu nu poţi face asta, dar nu huli. Şi zic, este un bun început că “duhul umilit şi smerit Dumnezeu nu-l va urgisi”. Nu zic acuma ca toţi să ne apucăm să facem, bine ar fi, dar totuşi Dumnezeu nu ne-a cerut să stăm pe stâlpi. E adevărat că nu ne-a cerut să stăm pe stâlp, e adevărat că nu ne-a cerut să stăm zece ceasuri în picioare. Toate astea sunt adevărate şi nimeni nu ne cere şi nici până astăzi nu le cere. Omul le-a făcut de bună voie, dar să nu-l hulesc pe cel care le-a făcut. Când am văzut că Dumnezeu a binevoit în el, îi văd moaştele, mă închin la ele, să nu hulesc Duhul Sfânt, chiar dacă eu nu voiesc să fac (urmez) asta.

    Şi este un bun început şi socotesc că Dumnezeu va căuta la inima smerită. Asta-i viaţa. Şi Dumnezeu dă Duhul Sfânt, Cel pe care nu-l caută creştinii noştri, pentru o astfel de atitudine decentă măcar, cuvioasă. Pentru că este moştenirea Bisericii la care tu mergi, moştenire de mii de ani şi dacă tu aşa de uşor o calci în picioare, de ce mai mergi la biserica asta? Dacă socoteşti că ea 2000 de ani a greşit, de ce mai mergi la ea?”.

  94. eugen says:

    Da, Cristina, eu am fost un gentleman, pentru ca spre deosebire de tine, nu mi-am permis sa te categorisesc. Tu singura te-ai regasit pe undeva, pe-acolo, si asta te-a deranjat. Eu nu sunt inclus nici macar in asazisa categorie buna, pentru ca mai am mult pana sa ajung la acea stare. Foarte, foarte interesant, ca eu nu te-am vizat pe tine in cele scrise si am indraznit sa recunosc asta inaintea Domnului si a cititorilor, iar reactia ta este sa ma faci badaran. Multumesc, asta da atitudine crestina!
    In alta ordine de idei:
    Categorisirile mele nu-s litera de Evanghelie, deci nu au valoare absoluta: pentru ca nu numai ca nu sunt atotcuprinzatoare, dar nici macar nu-s 100% conforme cu realitatea, precum un studiu sociologic amanuntit, facut de catre specialisti. Fiecare este liber sa ia din ele ceea ce i se pare ca este ziditor, nu-s prooroc sau Stalp al Ortodoxiei sa deschid gura si toti sa cada pe spate.
    Cand spun/cred ca unii oameni sunt ingusti la inima si incuiati la minte, eu spun un adevar cu care ne-am confruntat fiecare dintre noi, il recunoastem ca atare, dar ne e teama sa-l exprimam public, ca nu cumva sa fim acuzati de lipsa de smerenie. Ei bine, imagineaza-ti ca eu sunt copilul care spune in gura mare ca imparatul e gol, cand toti ceilalti ii lauda hainele. Acestei atitudini unii ii spun curaj, altii ii spun inconstienta. Unii lipsa de precautie, altii mandrie. S-o numeasca fiecare cum ii place, dar macar in sinea noastra sa avem curajul si demnitatea de a accepta un adevar atunci cand e limpede ca lumina zilei. Daca si libertatea de a gandi ne este autocenzurata, insemna ca nici macar animale nu mai suntem, ci doar niste legume. Libertatea este darul divin cu care am fost ziditi de catre Creator. Asta si este ideea de forum de discutii, in care fiecare isi spune liber opinia si aduce argumente, dar deciziile pentru vietile noastre ni le luam noi insine, pentru ca suntem oameni in toata firea nu niste pustani teribilisti. Nimeni nu impune nimic nimanui. Stiu ca e mai confortabil ca partener de discutii sa ai intotdeauna dreptate la adapostul spuselor unui sfant, iar daca cineva zice ceva imediat sa i se atraga atentia ca e mandru: doar n-o fi mai destept sau mai sfant decat acel calugar?!
    A turna copii este o expresie care nu ar trebui sa-ti starneasca indignarea decat daca nu stii concret despre ce anume este vorba: oameni inconstienti care cred ca pot sa se inmulteasca oricat, grija cresterii si a educarii copiiilor cazand in sarcina lui Dumnezeu si a statului roman. Copiii nu vin la noi exclusiv de la Dumnezeu, ci aceasta este o impreuna lucrare a lui Dumnezeu cu omul. Dumnezeu ii da un suflet copilului, parintii ii dau un trup. Singurul Prunc venit exclusiv de la Dumnezeu a fost Copilul Sfant, Domnul Nostru Iisus Hristos. Toti ceilalti au venit pe lume asa cum venim cu totii. Cand spun despre starea de deplina constienta a parintilor nu ma refer la contraceptive si avort, ci la o deplina asumare a misiunii sfinte de parinte, care nu inseamna deloc intalnire in patul conjugal o data la fiecare an sau doi, numai pentru conceperea a inca unui prunc, a carui grija trebuie s-o poarte Dumnezeu si Guvernul! Cati dintre preotii de mir sau calugari, dintre monahii simpli sau dintre mireni, dupa ce propovaduiesc turnarea de copii cu nemiluita, mai si coboara din inaltimile cugetarilor ceresti in mijlocul familiilor amarate si cu multi copii, pentru a aduce macar o vorba buna, daca nu o rugaciune de vindecare a copiiilor bolnavi sau un apel la ajutorare din partea comunitatii?!
    Cristina,
    Nu trebuie sa aduci tu ceva in apararea unui sfant ca Parintele Arsenie, dupa cum nici eu nu-l pot ataca cu ceva: unde este sfintia sa acum e bine, nu-l mai afecteaza nimci, macar de-am ajunge si noi acolo! Incearca doar sa pricepi ca si sfintii pot gresi cand iau ca reper stiinta vremii in care au trait sau cand recomanda parti din modul calugaresc de vietuire ce ar trebui transplantate brut in casnicie.
    Citatul din pr.Savatie nu are nici o relevanta cu tema discutata: eu nu pun la indoiala pe sfinti si vietuirea lor. Gresesc toti cei care spun ca acelea-s povesti patericale inaplicabile astazi! Sunt aplicabile astazi ca si ieri si ca si maine, si tot asa pana la a Doua Venire a Domnului! Insa numai in mediul monastic! Ce Dumnezeu, parca vorbesc chinezeste de nu se intelege… A vedea exagerari calugaresti sau neconcordante cu invatatura scripturistica nu inseamna a-i judeca pe sfinti. Si nici nu inseamna vreo abdicare de la idealurile de sfintire a vietii crestine doar pentru a intra in randul lumii si a tine pasul cu moda libertinajului si a desfraului. Dar poate ca a sosit momentul, acum mai mult ca niciodata, ca si casatoria sa fie recunoscuta ca Taina Sfanta in Biserica, cu toate ale ei: nu doar rugaciunea, nu doar postul, nu doar infranarea, ci si sexualitatea cuplului crestin sa fie recunoscuta ca fiind binecuvantata si sfintita de catre Dumnezeu. Prea multi vad relatia intima ca pe ceva murdar si doar ingaduit de catre Dumnezeu strict pentru inmultirea neamului omenesc! Si asta vine printr-o filiera calugareasca gresit inteleasa si prost aplicata, anume a curatiei conjugale. Daca la calugari, intre cele 3 voturi unul este fecioria (castitatea), in cazul celor casatoriti nici nu se pune problema de asa ceva! Chiar sotiilor crestine preasmerite si preacuvioase, li s-a cantat la Slujba Sf.Cununii sa se veseleasca impreuna cu barbatul lor, ca asa a binevoit Dumnezeu! Si veselirea aceea nu inseamna doar rasul cand te joci cu copiii, ci si orgasm! Chiar trebuia sa scrie explicit orgasm, ca sa se inteleaga?! La Slujba Cununiei nu se spune nimic despre 1 an sau 2 de abstinenta! Sau Biserica intai ii prinde de nas pe tineri, prin Cununie, si odata casatoriti, are grija sa le spuna ulterior cum stau lucrurile! N-am vazut nici un preot care la predica de final de Cununie sa le spuna mirilor ca au dreptul sa se intalneasca in asternut exact de atatea ori cati copii vor sa faca!
    Cuvantul Sfant este mai mult decat explicit si in aceasta privinta!
    Abstinenta este si ea binecuvantata de catre Dumnezeu, in egala masura ca si sexualitatea. In cazurile in care exista buna invoiala si nu-s probleme medicale, poate fi atat act intim cat si abstinenta, dupa caz. Nu exista reguli, fiecare cuplu se conduce dupa Sf.Scriptura (care lamureste in amanunt aceste aspecte) si dupa dorinta de a fi dragoste, bucurie si armonie in familie.
    Pentru ca experienta postarilor de pe net m-a lamurit ca dupa o oarecare argumentatie se trece rapid la atacuri directe (indiferent de tema discutata), eu ma opresc aici. Si asta se observa pe orice fel de site, blogg, forum, fie el crestin sau nu. Ceea ce am avut de zis, eu am zis. Fiecare sa cugete si sa compare cu invatatura biblica orice sfat venit de oriunde, fie el de la un no name pacatos de pe internet, fie el de la un sfant cu o viata imbunatatita. In treacat fie spus, sfant ii spunem parintelui Arsenie cei care-l consideram ca atare, deocamdata nu a fost canonizat. Si chiar si atunci, nu tot ce a spus sau a facut un sfant a stat in permanenta sub pecetea sfinteniei. Sfintii au fost si ei oameni, deci supusi greselii. Noi sa luam aminte la felul lor de vietuire si sa le urmam exemplul cu smerenie si discernamant, in masura fiecaruia dintre noi: nici sa justificam cu lasitate cum ca nu se mai poate astazi trairea de demult, dar nici sa urmarim in casnicie niste standarde monastice sau eremite pe care Dumnezeu niciodata nu le-a cerut de la noi.
    Bunul Dumnezeu sa aiba mila de noi toti!
    Cristina, fii binecuvantata!

  95. PEDAHEL says:

    imi pare rau de omanenii care chiar vor sa il cunoasca pe Dumnezeu, si din cauza celor care ar trebui sa ii ajute, de fapt in indeparteaza. Oricum, Biblia spune ca cine il va cunoaste pe Dumnezeu din toata inima il va gasi pentru ca El se va lasa deschis, nu pentru ca avem un merit sau ca am putea sa ne mantuim singuri…. . Am citit ce s a scris, ce m a mirat a fost ca au fost putini oameni care au comentat…. ce m-a inspaimantat este faptul ca Biblia, scrisoarea lui Dumnezeu catre noi este pusa pe planul 2,3, si preferam sa asculta ca in Evul Mediu de “ce spune tata Floarea”. Daca sunteti sinceri si vreti sa il cautati pe Dumnezeu, de ce nu va rugati lui Dumnezeu ca el sa se descopere voua, si sa va faca sa cunoasteti care e voia Lui? De ce nu citit Biblia ci preferati sa comentati din punctul de vedere a unor oamnei care pot sau nu avea dreptate ? Daca cineva care va dat 1000 de sfaturi bune , si v-ar spune sa faceti ceva rau, ati face?. Tocmai deaceea avem Biblia…ea nu se schimba….asta daca nu trezesc “unii” care sa mai adauge ceva in ea…. . Era un post despre Biblie si cum de mai e valabila… . Biblia ortodoxa e la fel de valabila ca si Biblia “pocaitilor” (ne referim la cartile canonice, celalate nu cred ca sunt “inspiriate” , poat au doar o valoare istorica, sau doar iti indeamna creativitatea). Manuscrisele sunt dinainte ca biserica sa se rupa in doua , deci nu apartine bisericii ortodoxe. Nu vreau sa spun ca sfaturile unor oameni nu ar trebui primite, dar in nici un caz nu ar trebui puse inaintea Bibliei (cartile canonice). Cum ne-am putea numi urmasi ai lui Cristos (crestini) daca noi nu ascultam in primul rand de cuvantul Lui, mai mult, El spune ca tocmai Scripturile vorbesc despre El (toate cele 66 de carti). Cum putem sa spunem ca noi suntem crestini daca nici macar nu credem Biblia? Daca Biblia spune negru pe alb, cum putem spune ca noi avem dreptate si Bilbia nu? Apostolii au fost categorici in aceasta privinta si au spus ca daca ar veni chiar ei cu o alta invataura decat cea pe care o aveau (tot de la ei) sa nu ii primeaca. Din cauza ca oamneii nu discern intre ce e corect si in concordanta cu Biblia sunt atea erezi (atat printre crestini “traditonali” cat si printre protestanti). Nu inteleg in aceasta privinta ( privind articoul) de ce este nu se accepta Biblia ca ultim argument, mai mult, NU PUTETI AFIRMA CA ESTE PACAT SA AI RELATII SEXUALE CU NEVASTA TA DUPA CE A RAMAS INSARCINATA, daca Dumnezeu nu interzice, de ce spuneti ca este interzis? Sunt deacord, deasemenea, sotii sunt de acord in aceasta privinta, toate bune, dar daca doar sotia ia acesta decizie, si sotul lor ii va insela…. sa nu se mire (nu uitiati si masturbarea e pacat, asa ca daca isi rezolva altefel “nevoile” decat in compania “alteia” e tot pacat), si tot voi ati adus ca argument cuvintele Mantuitorului (daca cineva face pe altul sa cada in pacat mai bine e sa isi lege o piatra de gat si sa se arunce in apa). Dumnezeu sa ne dea intelepciune si sa ne lumineze ca sa intelegem voia Lui si Cuvantul Lui. Nu ar fi tragic sa ne zica dupa ce am murit: Fugiti de la mine caci nu va cunosc? Dumnezeu sa ne cerceteze!

  96. anda says:

    Dragii mei,

    Acest subiect este foarte delicat, iar cel mai bine este sfatuirea cu parintele duhovnic al fiecaruia, pentru ca el stie ce este mai bine pentru sufletelul vostru (el va cunoaste cel mai bine). Va rog sa incetati cu nemultumirile aduse Parintelui Arsenie Boca, a fost “un Sfant intre oameni” iar invataturile lui sunt foarte bune. Asadar sfatuiti-va intru totul cu parintele vostru duhovnic – ca de aceea este duhovnic- sa va spovediti, sa intrebati si sa cereti sfatul si binecuvantarea lui.

    Toate cele bune si o zi binecuvantata!
    Doamne ajuta!

  97. wewew says:

    viata ta si cum educi copii asa va fi viitorul pt toti…. rugaciunile din suflet cu lacrimi si posturile ce trebuie tinute peste an plus miercurea si vinerea, vinerea fiind ceva foarte important. astea iti vor fi in viata succesul tau.

  98. crenguta says:

    Am intrat intamplator aici , insa subiectul mi s-a parut interesant si nu am parasit pagina pana nu am ajuns la ultimul comentariu.
    A fost placut sa citesc parerile altora despre acest subiect .
    Draga Cristina , scuza-ma ,dar parerea mea este ca esti habotnica .
    Sunt de acord cu toti cei care si-au sustinut parerile cu citate din Biblie. De acolo ar trebui sa ne luam toate regulile si nu de la alti oameni , care oameni fiind pot gresi. Daca s-ar respecta cuvantul Bibliei lumea ar fi perfecta .

    Din Apocalipsa , cap.22 , versetele 18-19
    18 Mărturisesc oricui aude cuvintele prorociei din cartea aceasta că, dacă va adăuga cineva ceva la ele, Dumnezeu îi va adăuga urgiile scrise în cartea aceasta.
    Deut 4.2; Deut 12.32; Prov 30.6; Ex 32.33; Ps 69.28; Apoc 3.5; Apoc 13.8; Apoc 21.2;
    19 Şi, dacă scoate cineva ceva din cuvintele cărţii acestei prorocii, îi va scoate Dumnezeu partea lui de la pomul vieţii şi din cetatea sfântă, scrise în cartea aceasta.”
    Deci sa nu adaugam si sa nu scoatem nimic din Biblie. Nici sa nu citim printre randuri lucruri pe care noi credem ca Dumnezeu ar fi vrut sa le spuna , dar ne-a lasat pe noi sa le ghicim .
    Sf.Taina a casatoriei sa ramana taina , nu sa o punem pe tapet fiecare cu interpretarile sale . Poate ca o lege facuta de oameni este interpretabila insa cuvantul Bibliei este sfant asa cum a fost lasat .

  99. gelu says:

    ….dragior , m-am distrat…m-am mirat….m-am ingrijorat.Sunt jurist de meserie si asta ma invatat,ca unde -i LEGE ,nu-i tocmeala,….,Biblia este Legea LUI DUMNEZEU pt toti oamenii iar pt cei doresc mantuirea , Legea aceasta spune printre altele,in Romani cap 2 cu vs 1 Asadar omule oricine ai fi tu care judeci pe altul,nu te poti dezvinovati,caci,prin faptul ca judeci pe altul faci aceleasi lucruri….,in acelasi capitol 2 cu vers 10 apune :nu este nici un om neprihanit ,nici unul macar,..atunci cum ne permitem noi oameni pacatosi sa ne numim sfinti pe unii pe altii si sa ascultam mai mult de invatatura lor decat de CUVANTUL LUI DUMNEZEU.
    Nu de putine ori intalnim mustrarea serioasa pe care o face DOMNUL CRISTOS preotilor si anume ca nici ei nu intra in imparatia cerurilor dar nici pe altii nu-i lasa,…morminte varuite le mai spune..
    Unele studii au afirmat ca intr-o perioada de 50 de ani de casnicie,un cuplu abia daca pot sta impreuna 10 ani zi cu zi si daca in acest timp ramas mai exista si cativa copii, despre care BIBLIA spune ca sunt darul LUI DUMNEZEU atunci casnicia pare mai mult o povara si nicidecum o binecuvantare…dupa spusele lui Boca…
    Deasemenea in Coloseni 2cu vs8 spune: luati seama ca nimeni sa nu va fure cu filosofia si cu o amagire desarta,dupa datina oamenilor dupa invataturile incepatoare si nu dupa Cristos…
    Sa-mi fie cu iertare insa ce spune acest preot , sunt niste lucruri ieftine care nu au nici un temei ,legal, stiintific ,nici o baza biblica,toate acestea sunt bazate doar pe o parere proprie care pt unii oameni superficiali capata statut de icoana..
    “Cercetati toate lucrurile si pastrati ce este bun” zice Scriptura.

  100. un calin - tm says:

    @ gelu

    Domnule “jurist de meserie” reciteste gramatica din gimnaziu ca sa vezi cum se scrie “ma invatat” (“m-a invatat”).

    Reciteste de asemenea si Biblia Ortodoxa ca sa vezi ca se scrie Hristos si nu Cristos.

    Reciteste (sau mai bine citeste) si scrierile Parintelui Arsenie Boca (“acest preot” sau “spusele lui Boca” !!) care spune “credinta este asceza a ratiunii” sau, in alta parte, “credinta e un risc al ratiunii”.

    Asa este : unde-i lege nu-i tocmeala. Dar aici vorbim de legile divine nu de cele omenesti. Daca faci ceva rau si nu te prinde omul legii ai scapat. DAR legea divina te urmareste pâna la momentul platii sau al ras-platii.

    “Lucruri ieftine care nu au nici un (niciun!!) temei legal, stiintific, nici o (nicio !!) baza biblica, … oameni superficial …” : am sa te rog sa ii lasi pe acesti superficiali de aici (in special pe truditoarea acestui site) sa faca ce stiu mai bine, cu credinta si daruire si sa nu spui ceva “ne-superficial” “celor mici” pentru ca pedeapsa divina e mare!!

    P.S. Dumnezeu, Hristos, credinta adevarata exista si fara mine sau vorbele mele. Nu trebuie sa apar eu adevarul! Si nu se schimba cu nimic adevarul daca il strâmbi in mintea ta!

    Iti (si va) doresc post rodnic si credinta adevarata (i.e. ortodoxa)!
    Doamne, iarta-ne si ne miluieste!

  101. Dorin Romeo says:

    Bre, ne-a “un Catalin-tm” ( adicatelea marca inregistrata), nu am mai dorit sa intervin in discutiile de pe acest post, considerand ca am plictisit poate prea mult oamenii care citeau, si nedorind sa ma ciondanesc la nesfarsit cu nimeni. Cine a citit, a putut sa vada toate parerile, si daca este inteligent va face alegerea corecta. Dar nu “m-am” putut abtine sa nu i-ti spun: frate, oamenii incearca sa i-si spuna parerea, iar pentru ca tie nu-ti convin parerile lor, nu ai alte replici decat sa te iei de gramatica limbii romane si de felul cum este scris Numele Mantuitorului nostru in Biblie. Pentru un om atat de inteligent ca tine, Iisus Hristos, Isus Cristos, Emanuel credeam ca inseamna acelasi lucru. Daca tu crezi ca Hristos se va uita la tine doar pentru ca ai stiut sa-i spui “Iisus” in loc de “Isus” atunci sa sti ca te inseli amarnic. Eu nu tin cu nimeni in mod deosebit. Eu tin cu adevarul. Si daca crezi ca adevarul se afla din cantitatea greselilor gramaticale, si a Numelui care in diferite limbi se scrie diferit, atunci eu i-ti urez succes in aflarea adevarului. Si sa nu cumva sa te abati de la a spune altfel decat “Iisus Hristos” ca Dumnezeu te va pedepsi sigur, pentru ca atunci vei deveni cu siguranta un eretic.
    Doamne, ca multa minte le mai trebuie unora, si nu stiu ce-am cautat pe un site cu asemenea oameni aroganti si narcisisti, care sunt indragostiti de parerile lor!

  102. Apocalipsa 22: 18-20 “Mӑrturisesc oricui aude cuvintele proorociei din cartea aceasta cӑ, dacӑ va adӑuga cineva ceva la ele, Dumnezeu ȋi va adӑuga urgiile scrise ȋn cartea aceasta. Și dacӑ scoate cineva ceva din cuvintele cӑrții acestei proorocii, ȋi va scoate Dumnezeu partea lui de la pomul vieții și din Cetatea Sfântӑ, scrise ȋn cartea aceasta. Cel ce adeverește aceste lucruri zice: “Da, Eu vin curând.” Amin! Vino, Doamne Isuse”
    Așadar eu cred ca Domnul Arsenie Boca, a ȋncercat sӑ mai adauge ceva ȋn plus la Cuvântul Sfânt al lui Dumnezeu.

  103. Ina says:

    Silviu Firulete, si dumneata ai schimbat ceva. Daca citesti pe un blog ortodox si vezi ca spunem parinte, trebuie sa folosesti aceeasi exprimare.

    Eu ca ortodoxa, nu-l recunosc pe conducatorul catolicilor, pe papa, insa daca trebuie sa scriu ceva despre el, nu am sa ma adresez cu domnul ci scriu asa cum este denumit de ceilalti. Avem libertatea sa respectam credinta celuilalt.

  104. andrei says:

    nu am citit toate comentariile, deaceea cred ca nici al meu nu are sanse de a fi citit. cu toate acestea doresc sa multumesc pentru postare.
    am o fetita de un an si sotia e din nou gravida in luna a doua. La fata m-am abtinut de la poftele mele de cum am aflat ca e insarcinata pana a avut din nou menstruatie. am doi ani de cand am famile si pot numara pe degete relatiile cu sotia. e foarte greu. Nu am crezut vreodata ca ma voi insura ca sa lupt cu mine mai mult ca atunci cand nu eram insurat. dar din dragoste fata de sotie, copii si de Dumnezeu voi incerca sa rabd. acum simteam ca nu mai pot sa rabda si am dorit sa vad daca sotia zice de la ea, sau mai zic si sfinti parinti ca trebuie sa pazesti sarcina. am dat cautare pe google si am ajuns aici. acum citind ce scrie sf parinte m-am linistit voi face si eu o mica jertfa pentru cei dragi ai mei.
    stiu ca Dumnezeu ne cheama sa fim desavarsiti ca El, sa ne rugam neincetat. lucruri care sunt mai cu neputinta decat cele de de care se vorbeste aici, dar ce e cu neputinta la oameni e cu putinta la El. deaceea exista sfinti si rugaciune neincetata. altfel nu ar mai fi spus.
    Doar nu vorbea Iisus la bascalie.
    Nu stiu daca voi ajunge sfant si nici macar daca voi reusi sa ma infranez pana la urmatoarea menstruatie dar rog pe Dumnezeu sa ajute neputintelor mele si voua intre ale voastre devenind placuti inaintea Domnului.
    multa bucurie sa aveti.

  105. Marinica says:

    conform religiei crestin-ortodoxe, sex in 3 = preacurvie
    sex cu nevasta insarcinata = sex in 3 (minim)

  106. Cristina says:

    Parintele Arsenie Boca a spus ceea ce trebuia spus: copiii trebuie lasati linistiti in pantecele maicilor lor. Arsenie Boca a expus toate riscurile la care vor fi expusi copiii care nu au fost “lasati in pace” pe timpul sarcinii mamei, din pricina poftei de sex a tatalui. De aceea, toti crestinii care vor sa intemeieze o familie, trebuie sa stie aceste reguli, altfel copiii vor avea de suferit. (Eu cunosc o fetita care a dorit inca de la varsta patru-cinci ani sa faca sex. Asta cui se datoreaza?)
    Deci, din cate stiu eu, crestinii ortodocsi nu ar trebui sa faca sex:
    – In toate zilele de post;
    – duminica si in alte zile de sarbatoare, pt ca sunt sfintite prin Sf. Liturghie;
    – sambata, pt ca precede duminica, zi de sarbatoare.
    – in timpul mestruatiei femeii (sapte zile);
    – in timpul sarcinii femeii;
    – in timp ce femeia alapteaza.
    (Ultimele trei cerinte sunt de bun simt).
    Raman intr-adevar cam putine ocazii de a face sex, dar cine vrea sa se casatoreasca si sa duca o viata crestineasca si cu copii sanatosi, trebuie sa cunoasca aceste reguli.
    Multa bafta!

  107. Dorin Romeo says:

    Interligenta remarca Marinica! Conform religiei crestine Sex in trei este atunci cand toti participantii sunt activi sexual, ori copilul din cate stiu eu nu este un participant activ, cel mult “poate” voyurist ( adica privitor); desi a fi voyurist implica sa fi obsedat de asta, ori copilul nu cred ca are capacitatea de a simti acest lucru. I-ti urez succes cu definirea termenilor pe mai departe!

  108. eugen says:

    Cristina,
    Ca sa stii exact daca e din cauza ca parintii au facut sex in timpul sarcinii, e mai bine sa afli de la sursa, intreband. Daca ti-e rusine sa intrebi sau nu crezi ca oamenii sunt atat de deschisi fata de tine incat sa-ti destainuie astfel de lucruri, atunci nu-ti mai da cu presupusul pe ceva ce doar banuiesti. In lumea medicala se cunosc cazuri de menstruatie (respectiv sarcina) inca de la varsta de 5 ani, avand o sumedenie de cauze.
    Iar apetitul sexual precoce al unui copil poate fi cauzat sau favorizat de: hormonii secretati de organism din cauza alimentatiei actuale plina de e-uri, hormonii de crestere din alimentele pe baza de carne (injectati in animale ca sa creasca mai repede si sa fie astfel valorificati cat mai rapid pe piata), dereglaje hormonale si/sau endocrine, malformatii congenitale, mostenire genetica, probleme psihice, vizionarea de materiale incitatoare inca de la varste mici (copii “uitati“ de parinti in fata televizorului sau a calculatorului, doar pentru a nu fi deranjati din treburile casnice sau din odihna de dupa servici), etc, etc, etc.
    In ce priveste cele enumerate de tine:
    E indicat sa nu se faca sex in perioada de post tocmai pentru a se duce la bun sfarsit efortul sufletului de a-si tine trupul in frau, nu pentru ca sexualitatea cuplului crestin casatorit ar fi o uraciune inaintea lui Dumnezeu. Dar decat o “sfintire” de una singura vreme de 40 de zile alaturi de un sot frustrat si nervos, mai bine o mica abatere, un pogoramant, chiar daca duhovnicul e mai strict si-ti interzice Sf.Impartasanie la sfarsitul postului. Traiesti cu sotul in casa, si la bine si la rau, nu cu duhovnicul! Cu el esti un trup prin Sf.Taina a Cununiei, nu cu parintele care te spovedeste!
    Dumininica si in sarbatori nu pentru ca ar fi zile sfintite prin Sf.Liturghie, iar sexualitatea le-ar spurca, ci pentru ca in vremurile vechi, crestinii fiind mai ravnitori, se impartaseau in acele zile, si nu se cuvine ca bucuria duhovniceasca a unirii cu Trupul si Sangele Domnului sa fie umbrita sau intunecata de bucuria pamanteasca a unirii cu sotul/sotia. Pentru ca asa n-ar mai trebuie sa facem niciodata sex, dat fiind faptul ca Sf.Liturghie se slujeste zilnic la manastiri sau in catedrale, nu doar duminica si-n zi de sarbatoare!
    Sambata (unii zic ca si lunea) nu pentru simpla precedere sau urmare a zilei de sarbatoare, ci prima pentru pregatirea necesara Sfintei Impartasanii, iar cealalta pentru a pastra bucuria unirii cu Hristos, neamestecata sau acoperita de vreo alta bucurie. Insa cata vreme nu ne impartasim dominical sau la fiecare sarbatoare, sensul abstinentei deja e pierdut pentru zilele de sambata, duminica si luni!
    Cat despre menstruatie, sarcina si alaptare am tot vorbit, nu mai are rost sa tot batem apa-n piua!
    Si vreau sa-ti spun ca raman chiar mai putine zile decat ai crede tu, ca tanara fata necasatorita: divergentele si supararile dintre soti pe diferite pricini, grijile zilei de maine, sanatatea copiiilor, unele infectii genitale comune majoritatii femeilor, oboseala unuia sau a ambilor soti, venirea musafirilor acasa (poftiti sau nepoftiti), treburi gospodaresti, deplasari in interes de serviciu, vizite la rude sau prieteni si multe, multe altele.
    Viata crestineasca nu inseamna (printre altele) relatii intime intre soti la un an jumate sau doi, doar pentru conceperea a inca unui prunc. Insasi experienta unirii intime intre sot si sotie, lasata ca Taina in Sf. Noastra Biserica, inseamna daruire, altruism, atentie, generozitate, intelegere, bucurie, pace si echilibru. Pacat, mare pacat, ca nu se inteleg aceste lucruri care transpar atat de evident din Sf.Scriptura, si se tot bate moneda pe o cale calugareasca aplicata brut si deplasat in casnicie, acolo unde nu ii este locul! Sa stii ca sotii daca nu au o viata sexuala implinita, atunci au doar un simulacru de casnicie, si numai gura lumii sau grija pentru copii ii mai tin legati cu forta unul de altul. Si nu o data s-a intamplat ca atunci cand copiii au fost pe picioarele lor si si-au luat zborul din cuibul parintesc, atunci si cei doi parinti au divortat, pentru ca nu i-a legat mai nimic o viata intreaga. Si nu ma refer numai la viata intima, ci la un intreg univers realational din care este constituita casnicia, in cadrul caruia sexualitatea nu este totul, dar este o componenta esentiala, de aceeasi valoare ca si credinta in Dumnezeu. Pentru ca sexualitatea este o traire trupeasca ce se propaga pana in adanc de suflet, echilibrandu-l, iar viata de credinta este o experienta duhovniceasca ce se rasfrange pana in ultima celula a trupului, sfintindu-l!
    Sanatatea copiiilor nu vine din abstinenta parintilor, ci din hranirea, educarea si ocrotirea lor intr-un cuib in care ei sa simta dragostea nu la modul declarativ, ci din toate aspectele familiale marunte ale vietii de zi cu zi. Pentru ca daca pe straini ii inselam mimand aparenta unui camin trainic si ferice, pe proprii nostri copii nu-i pacalim: ei vor creste ducand in suflet (si in viitoarea lor casnicie) rana racelii distante dintre parintii lor!
    In plus, un crestin nu ureaza bafta (in tiganeste inseamna noroc, care este idol) ci simplu: “Doamne ajuta” sau, date fiind imprejurarile, “Hristos a inviat!”…
    Fii binecuvantata, sora draga!

  109. Roxana says:

    Cristina, in afara de partea cu sex in timpul menstruatiei, care din celelalte le poti sustine biblic?

  110. Bine punctat, eugen…

  111. Cristina 2 says:

    Nene Eugen:
    1. ce limba romana cunoasteti? De cand se spune “Hristos a inviat!” la sfarsitul convorbirii? sau de ce Doamne ajuta? Dialogam cumva intre calugari?
    2. sunteti cumva preot, ca sa impartiti binecuvantari?
    3. propovaduiti cumva sexul in timpul menstruatiei sau al sarcinii? este odios.

  112. Cristina 2 says:

    Pt Roxana:
    Ortodoxia inseamna doua lucruri: Sfanta Sriptura + Sfanta Traditie (intrebati orice preot si va va spune asta). Daca ne bazam numai pe Sfanta Scriptura, putem ajunge sa o interpretam gresit si sa cadem in sectarism.
    Cat despre zilele de infranare, cele descrise de mine sunt obligatorii, in orice caz, pentru un preot, care slujeste duminica si in sarbatori, iar ceilalti crestini trebuie sa se infraneze inainte de Sf. Impartasanie, in zilele de post, in timpul mesntruatiei si al sarcinii femeii, si ar fi bine si in timpul alaptarii.
    Eu vad ca beneficiu al acestor infranari si faptul ca se evita un nr mare de sarcini.
    Dar cine nu poate sa se infraneze, sa se sfatuiasca cu duhovnicul si macar in Vinerea Mare sa nu manace carne…

  113. eugen says:

    Cristina2:
    Intre crestini salutul este crestinesc. Sau asa ar fi de dorit… De obicei, crestinii cand se intalnesc sau se despart (in viata reala sau in spatiul virtual) se saluta cu “Doamne ajuta!”. De la Inviere si pana la Inaltare se saluta cu “Hristos a inviat!”, iar de la Inaltare si pana la Pogorarea Sf.Duh se saluta cu “Hristos s-a inaltat!”. Este limba romana vorbita de fiecare dintre noi.
    Iar a binecuvanta pe cineva nu este apanajul preotilor sau ierarhilor. Crestinul a fost chemat la binecuvantare, nu la blestem, asa ne-a invatat Mantuitorul: deci este porunca dumnezeiasca sa binecuvantam, nu alegerea noastra functie de detinerea sau nu a rangurilor clericale. Binecuvantarea preoteasca sau arhiereasca intra in alt domeniu, cel al slujirii sacerdotale din cadrul Bisericii, iar acea binecuvantare se da, intr-adevar, doar de catre preot sau de episcop.
    A te adresa cu “frate” sau “sora” nu este propriu doar monahilor. Tot Iisus Hristos, Domnul si Mantuitorul nostru ne-a invatat ca noi toti suntem frati. Deci nu este exprimare calugareasca, dupa cum nu este nici limbaj neoprotestant a te numi “frate” sau “sora”!
    Nu propovaduiesc sexul in timpul menstruatiei. Citeste ce am mai scris si mai inainte, nu sunt la prima postare. Iar in ce priveste sexul in timpul sarcinii, deasemenea am postat. Citeste, inainte de a posta. E o chestiune de principiu, pe care eu, personal, o aplic pe orice site unde postez: citesc absolut toate postarile topicului respectiv.
    M-a amuzat apelativul “Nene”. Mi-a reamintit, daca mai era nevoie, ca sunt la varsta parintilor celor din “generatia facebook”.
    Fii binecuvantata Cristina2, chiar daca nu esti una si aceeasi persoana cu Cristina1…

  114. Roxana says:

    Cristina, Isus Hristos a propovaduit ortodoxia? A auzit de ortodoxie?

  115. Roxana says:

    Si inca ceva, Cristina. La tot ce a spus Eugen, doar de atat ai putut sa te legi, ca a spus Hristos a inviat la sfarsit, si ca a incheiat cu binecuvantand? El a dat un raspuns pertinent si cuprinzator.

  116. daniel todea says:

    Sa l ierte Dzeu pt aberatiile cu care a indus in eroare oamenii cu necazuri si care au avut incredere in el

  117. Csabi Galfi says:

    Eu propun urmatoarea varianta: hai sa traducem articolul in limba germana si sa-l postam pe un site nemtesc!Pai cred ca s-ar prapadii aia de ras!!!Romanii pt ca nu au avut ani de zile acces la informatie au ramas atat fixati pe ortodoxism incat au impresia ca e singura religie de pe mapamond si ca singura varianta sa fii pe placul lui Dumnezeu este sa fii ortodox!Nu am absolut nimic impotriva ortodocsilor ci ma deranjeaza ca din cauza habotniciei anumitor frustrati de preoti se destrama familii si copiii ajung pe la 14 ani depresivi sau cu tot felul de tulburari psihice care apoi binenteles sunt tratati tot de preoti prin metoda exorcizarii ca cica au necuratul in ei!Este cel mai mare pacat din lume sa te folosesti de frica omului si sa-l santajezi sentimental prin metode asa zis ortodoxe, ca cica ajunge copilul zoofil sau mai nu stiu ce daca fac parintii sex in timpul sarcinii!ABERATII DE OAMENI INAPOIATI care habar nu au de genetica medicina sau anatomie.Astia se folosesc de oamenii simplii exact ca si partidele politice de populatia naiva.Multi sunt ortodocsi doar pt ca asa au fost indoctrinati de parinti dar nu au citit Biblia nici macar odata.Daca stie popa mai bine decat un medic atunci de ce merge la el cand se imbolnaveste?Stiinta a rezolvat deocamdata multe boli si maladii nu popa!cu ajutorul stiintei au facut nemtii asa masini bune si un nivel de trai ridicat nu cu povesti si bazaconii de 2 lei,ca nu a picat mercedesul sau volkswgenul din cerururi si nici spitatalele ultra moderne in care isi trateaza pacientii cu mult respect si pragmatism!
    In alta ordine de idei,oameni buni,puneti mana si mai cititi si despre alte religii si mai documentati-va! Ca norocu ca exista internet si acum va puteti documenta si din alte surse altele decat cele religioase!

  118. Csabi Galfi says:

    Intr-adevar religia ca filozofie de viata a schimbat a umanizat si a civilizat masele dar nu trebuie sa devenim fanatici!

  119. nucisor says:

    Mi se pare socant articolul.

    Gandirea asta e cauza care a dus la arderi pe rug, torturi, ura si razboaie.

    Eu cred ca sexul este un lucru frumos, nu un rau necesar.

  120. maria says:

    Vreu sa va spun doar atat:parintele Arsenie Boca este sfant,asa cum a fost inca de pe pamant…Pe langa faptul ca a fost un duhovnic desavarsit,ajutand atatia oameni,a urmat si cursuri de medicina,a dat doar sfaturi spre binele nostru.Va doresc ca fiecare sa cunoasteti dragostea si ajutorul parintelui.Si nu o spun doar eu,martori sunt mii de oameni pe care i-a salvat.Pe fiecare Dumnezeu ne-a lasat sa alegem singuri drumul in viata,El ne arata doar Calea.

  121. MIHAELA says:

    Am citit o parte din postarile de aici. Nu in totalitate, dar atat cat sa inteleg ideea. As vrea sa imi las si eu parerea si iertati-ma daca v-am gresit. Eu sunt preoteasa si insarcinata in 4 luni. Am incercat sa ma pazesc de pacatul trupesc. Asa mi-a spus duhovnicul si cu atat mai mult fiind casatorita cu un preot am incercat sa ma feresc de acest pacat. Este pacat sa te impreuni pe perioada sarcinii. Copilul trebuie sa creasca in curatenie trupeasca si sufleteasca inca din pantecele mamei. Intr-o discutie cu un alt preot ce are copilul bolnav de autism, ne-a spus ca el considera ca l-a pedepsit Dumnezeu pentru ca nu s-a pastrat. Mai ales ca preot, e vorba de un canon preotesc. Cat despre ce a afirmat parintele Arsenie Boca…nu cred ca exista ceva ce sa nu fi cunoscut in esenta si adevar. Vorbim despre importanta carateniei trupesti. Cei care pot sa o pastreze sa se faca monahi cei care nu, sa se casatoreasca. Dar daca ei reusesc acest lucru o viata intreaga, noi nu putem cateva luni, un an, doi?

  122. Nu am nimic cu nimeni si nu as vrea sa deranjez pe cineva, insa fratilor… daca eu am o incredintare despre un lucru pe care altii il considera ca nu ar fi bine sa il fac, sau eu stiu li se pare ca ar fi un pacat, e incredintarea mea… cine sunt eu sa dau niste verdicte cum este prezentat in acest articol. Daca parintele Arsenie Boca are aceasta incredintare, este bine sa se tina de ea, insa cum spune Pavel, “Incredintarea pe care o ai, pastreaz-o pentru tine, inaintea lui Dumnezeu. Ferice de cel ce nu se osandeste singur in ce gaseste bine.” (Rom.14:22).
    Nu mai faceti din parerile / obiceiurile / traditiile si alte lucruri, porunci pentru altii!

  123. Mircea says:

    Este bine pentru sufletele noastre si pentru copii sa ne pazim curati in timpul sarcinii. Se poate cu rugaciune, ascultare de duhovnic si ajutorul Domnului. Fara El nu putem face nimic.

  124. MIHAELA says:

    Intentia mea si, cred ca si a celor de aici, in niciun caz nu poate fi considerata porunca pentru altii. Este o discutie libera in care fiecare ne-am dat cu parerea sau am luat ca atare invataturile altora. Fiecare are libertatea sa aleaga cum considera. Dar daca am putut fi de folos cuiva noi ne bucuram.

  125. Eugen says:

    Doamnă preoteasă Mihaela,
    Să vă binecuvânteze Dumnezeu sarcina şi să vă dea o naştere cât mai uşoară.
    E foarte bine că ţineţi canonul de la duhovnic. Înseamnă că sunteţi sub ascultare. Şi mai înseamnă şi că duhovnicul a luat asupra sa un plus de nevoinţă pentru ca soţul dumneavoastră, preotul, să poată duce această cruce a castităţii. Apropo, pe soţ „l-a întrebat cineva de sănătate“, adică dumneavoastră sau părintele duhovnic? Pentru că mult prea adesea „preacucernicele“ soţii fac „sfântă ascultare“ fără a mai ţine cont şi de consecinţele asupra soţului. Nervozitatea sau îmbuibarea alimentară, alcoolismul sau dependenţa de computer (fie şi în scopuri nobile, creştine), desfrâul de unul singur ori cu alte femei, toate acestea vă spun ceva? Nu vă acuz cu nimic soţul, e perfect posibil să fie abstinent 1 an şi jumătate sau 2, doar cu post şi rugăciune. Deşi poate că nu e un tinerel sfrijit şi gălbejit, ci un ditamai vlăjganul, zdravăn şi viril. Iar dumneavoastra nu sunteţi nici slută, nici frigidă. Adică sunteţi un cuplu normal de tineri căsătoriţi. Mare e puterea lui Dumnezeu şi nu poate fi pusă la îndoială nici o minune de-a Lui!
    Chiar dacă pentru o femeie îi este lesne să vorbească despre abstinenţa proprie, pentru că nu „funcţionează“ ca un bărbat. Sau despre abstinenţa călugarilor, care au un anumit tip de vieţuire: rugăciune, muncă, alimentaţie, odihnă, duhovnic la discreţie plus spovedanie şi împărtăşanie săptămânale. Adică rânduială monahală. Şi asta în condiţiile în care ei văd doar femei în vârstă ori îmbrobodite şi cu fusta până în călcâie. Şi trăiesc în mânăstiri, departe de forfota şi de stresul lumii noastre. Şi ţinând cont că au depus 3 voturi monahale, pe care noi, mirenii, nu le avem. Vă amintiţi cumva la Sf.Taina a Cununiei despre vreun vot al castităţii? Lăsăm deoparte sărăcia şi ascultarea, pentru că, oricum, în viaţa de zi cu zi a României, numai bogaţi şi liberi nu suntem! Vorbim doar despre feciorie. Aţi depus cumva la Cununie vreun vot de feciorie asemeni călugăriţelor? Sau v-a predicat preotul care v-a cununat ceva de genul „să aveţi atâtea întâlniri în aşternut câţi copii aşteptaţi, iar în rest, pauze de 1 an şi jumătate sau 2 pentru sarcină, alăptare şi refacerea organismului în vederea unei noi naşteri“?
    În fine, trecem peste toate, necunoscute sunt căile Domnului…
    Trecem şi peste faptul că nu există date ştiinţifice cum că relaţiile intime ar dăuna copilului, dacă nu cumva deja există probleme cu sarcina, probleme care ar putea fi astfel agravate…
    Ceea ce mă îngrijorează şi mă intrigă pe mine, personal, în toata povestea aceasta (comună multor altora) este uşurinţa cu care este tratată relaţia intimă a unui cuplu creştin ortodox ca fiind murdărie, necurăţie, întinare. Sau, într-un cuvânt, păcat! De unde pâna unde? Ce înseamnă expresiile: „Am încercat să mă păzesc de păcatul trupesc.“? Dar: „Copilul trebuie să crească în curăţenie trupească şi sufletească încă din pântecele mamei.“? Unirea intimă este cumva un păcat, cu mare greutate şi scârbă îngăduit de Dumnezeu, doar pentru neputinţa noastră şi în vederea naşterii de prunci? Oare între cele 10 porunci este vreuna despre „să nu pofteşti femeia ta“? Nu cumva este despre femeia altuia? Oare chiar acolo să fi ajuns, noi, ortodocşii, încât să ne simţim vinovaţi că ne dorim în aşternut femeia legiuită nouă de către Hristos printr-una dintre Sf.Taine ale Bisericii? Să ne pocăim cu lacrimi de asta, ca de un păcat, la Sf.Spovedanie? Eventual să mai şi primim canon de îndreptare de la „aşa o urâciune“?

    Închei cu un fragment din rânduiala Sf.Cununii. Se citeşte de către preot când mireasa este cu capul plecat şi cu mâinile pe Sf.Evanghelie şi pe Sf.Cruce. Preotul apucă cununia de o parte, iar nuna (naşa) de cealaltă parte. Iar preotul citeşte: „Şi tu mireasă, mărită să fii ca Sarra, să te veseleşti ca Rebeca, să te înmulţeşti ca Rahela, veselindu te cu bărbatul tău şi păzind rânduielile Legii, că aşa a binevoit Dumnezeu“. Oare chiar trebuia să fi scris acolo, negru pe alb, ca să înţeleagă şi „preacucernicele“ soţii: „având orgasm cu bărbatul tău, că aşa a binevoit Dumnezeu“?! Şi, mare atenţie, textul sfânt este: „aşa a binevoit“, nu „aşa a îngăduit“!
    Iertare tuturor celor pe care i-am deranjat.
    Dumnezeu să ne lumineze, că tare ne mai place întunericul!

    P.S.
    Ca să nu se mai înţeleagă iarăşi aiurea, ţin să repet: unde sarcina e cu probleme, sau unde ambii soţi sunt de comun acord şi fac ascultare de duhovnic, se poate trăi şi 2 ani fără unire conjugală intimă. Postul şi rugăciunea pot face minuni. Atenţie, însă, la urmările asupra soţului, care se pot răsfrânge şi peste relaţia de căsnicie, în toate aspectele ei…
    Pentru că Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, capitolul 7, versetele de la 3 la 5 avertizează de două milenii:
    „Bărbatul să-i dea femeii iubirea datorată, asemenea şi femeia bărbatului. Femeia nu este stăpână pe trupul său, ci bărbatul; asemenea nici bărbatul nu este stăpân pe trupul său, ci femeia. Să nu vă lipsiţi unul de altul, decât cu bună învoială pentru un timp, ca să vă îndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea, şi iarăşi să fiţi împreună, ca să nu vă ispitească satana, din pricina neînfrânării voastre.“

    Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ai milă de noi, păcătoşii!

  126. panainte ecaterina says:

    parintele Arsenie ne vorbeste ca unul ce sa nascut in curatie fara sa fie tulburat de tatal sau si are mare dreptate eu daca as putea as da timpul inapoi sa-mi pot pregati copii pe calea lui Dumnezeu inca din pintece din pacate atunci nu stiam si sotul meu nici atit ,infrinarea este o virtute care nu o au multi ,majoritatea isi asculta gindul cind vine si nu fac absolut nimic sa-l indeparteze auzi ce srie in Psaltire ,,fericit barbatul care nua stat in sfatul necredinciosilor ….,,si chiar daca nu scrie in biblie ca nu e pacat sa te impreunezi cu sotia cind este insarcinata va spun ca in ortodoxie avem multe exemple de sfinti care s-au mentinut in curatie de ce pt ca AU VRUT sa placa lui Dumnezeu deci nu este nici pe departe imposibil dar pt asta tre sa ai de mic educatie crestina sa ti se explice ca sa stii cind vei deveni mare si religia nu se termina cu scrierile din biblie doar dar citind din ea stim ca sotul cu sotia tre sa se impreuneze doar pt procreare de copii si noi am facut un idol fara de care nu se poate trai ba unui cred ca daca nu fac innebunesc lucru care nu este asa este de fapt lipsa de vointa dea te infrina poate la barbati este mai greu dar nu imposibil si una e sa te impreunezi pe timpul sarcinii de comun acord cu sotia ca sa nu arzi si altai sa ai viata sexuala normala cind ai chef .Pe cei ce se lauda ca au copii si nu au inca insticte de desfrinare i-as intreba de unde stiu ei ce este in subconstientul copilului va zic eu ca mama care am crezut ca stiu tot si ca sint stapina pe situatie ,nu este asa consecintele apar mai tirziu dar in lumea asta plina de pacate unde sexul este incurajat cine se mai gindeste ca parinte sa dea vina pe el insusi mai bine dam vina pe televizor pe cu totl altceva si altcineva cind copii o iau ca animalele si isi iau friu liber .Dumnezeu sa ii lumineze pe cei ce nu cred ca toate ni se trag inca din pintece ,

  127. eu says:

    S-a născut la 29 septembrie 1910 la Vața de Sus în județul Hunedoara. A urmat Liceul național ortodox “Avram Iancu” din Brad[2], pe care l-a terminat ca șef de promoție în 1929. În același an, Zian Boca (cel care avea să devină Părintele ieromonah Arsenie Boca) se înscrie la Academia Teologică din Sibiu, pe care o absolvă în 1933. Primește – la recomandarea profesorului Nicolae Popovici – o bursă din partea Mitropolitului Ardealului Nicolae Bălan pentru a urma cursurile Institutului de Arte Frumoase din București.[2] În paralel, audiază cursuri la Facultatea de medicină ținute de profesorul Francisc Rainer și prelegerile de Mistică creștină ale profesorului Nichifor Crainic de la Facultatea de Teologie din București. Fascinat de lucrarea Scara dumnezeiescului urcuș scrisă de Ioan Scărarul o traduce în limba română în doar 5 luni.[2] Această traducere nu a văzut lumina tiparului. Remarcându-i talentul artistic, profesorul Costin Petrescu i-a încredințat pictarea scenei care îl reprezintă pe Mihai Viteazul de la Atheneul Român. Trimis de chiriarhul său, Nicolae Bălan, călătorește la Muntele Athos pentru a aduce manuscrisele românești și grecești ale Filocaliei. Aici are parte de o experiență duhovnicească formatoare pentru viata de călugăr pentru care optase încă din anii studenției de la Sibiu.

    deci…sa ma scuteasca aia cu arsenie boca om de stiinta….

  128. Ionut says:

    Am văzut scris de mai multe ori această idee sau ceva asemănător acesteia: <>.
    Nu știu dacă este scris așa ceva și nu știu dacă sau chiar ar trebui să fi scris special în Sfânta Scriptura, vezi tu Xulescule nu ai voie să faci chestia asta sau nu ai voie să faci treaba asta. Însă, pot spune că mi-am adus aminte de dreptul și Sfântul Iosif, cum că el văzând că Sfânta Fecioara Maria “s-a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt” (Matei 1:18) și „nu a cunoscut-o pe ea, pana ce a născut.” „Nu numai că nu a indraznit a se atinge de dansa, dar și mai mult o cinstea ca un rob pe doamna sa, slujindu-i ca unei Maici a lui Dumnezeu, cu frică și cu cutremur”. În aceasta descriere am fost ajutat de materialul de pe site-ul http://www.crestinortodox.ro/calendar-ortodox/nasterea-domnului-craciunul-36186.html
    Probabil s-ar putea face cumva legătura între aceste două subiecte și pe viitor să încercam să evitam a face lucruri ce nu știm cu siguranță dacă sunt bune sau rele. Să îmi fie cu iertare dacă am greșit pentru că nu ma pricep și nu știu dacă este bine. Nu cred ca oricine e în stare să tâlcuiască Sfintele Scripturi. Pentru a putea înțelege mai bine ceea ce este scris în Biblie cred ca ar trebui să cautam explicațiile aferente oferite de Sfinții Părinti.
    În concluzie, să încercam să ne purtam frumos cu soțiile noastre dar și cu viitorii noștri copii, așa cum vedem că ni se face nouă pildă în Sfânta Scriptură.
    Dumnezeu să ne ajute să facem voia sa și să descoperim calea spre mântuire.

  129. Ion Garleanu says:

    ba nebunilor cu sfintii vostrii din capetele seci !!!!!!!!!!!!!treziti va !!!!!!!!!!

  130. dorin says:

    pace

  131. dorin says:

    “ADEVARUL ARE DOUA ARIPI”
    Adevarul este ca o pasare ; nu poate zbura cu o singura aripa. Cu toate acestea, noi incercam permanent sa ne luam zborul falfaind furios dintr-o aripa in timp ce pe cealalta o ascundem cu dibacie.
    Multe dintre diviziunile doctrinaire dintre biserici sunt rezultatul insistentei orbesti si inversunate cum ca adevarul are numai o singura aripa. Fiecare parte se tine cu tenacitate de un text, refuzand cu indarjire sa recunoasca validitatea celuilalt. Eroarea aceasta este o napasta intre biserici, dar este o reala tragedie cand patrunde in inimile crestinilor individuali si incepe sa le afecteze vietile devotionale.

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s