din Noul Theotokarion. Canoanele Aghiorite ala Maicii Domnului
Editura Doxologia
Canon de bucurie către
Preasfânta Născătoare de Dumnezeu cântat în Sâmbăta Imnului Acatist.
Facere a Sfântului Iosif Imnograful
Al căreia acrostih este: «Vasul bucuriei, ţie uneia se cuvine: Bucură-te»
Cântarea 1. Glasul al 4-lea Irmosul:
«Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duh, şi cuvânt răspunde-voi împărătesei Maici şi mă voi arăta luminat prăznuind, şi voi cânta minunile ei, bucurându-mă».
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi
Carte însufleţită a lui Hristos, pecetluită în Duhul, pe tine marele Arhanghel văzându-te, Curată, strigă ţie: Bucură-te, vasul bucuriei prin care blestemul strămoaşei este dezlegat!
îndreptarea lui Adam, bucură-te, Fecioară, Mireasa lui Dumnezeu, omorârea iadului, Preanevinovată, palatul singurului împărat; bucură-te, tron de foc al Atotţiitorului.
Slavă…
Bucură-te, ceea ce singură ai odrăslit trandafirul cel neveştejit, mărul cel înmiresmat; bucură-te, ceea ce ai născut buchetul împăratului tuturor; bucură-te, nenuntită mântuirea lumii.
Şi acum…
Vistieria curăţiei, bucură-te, ceea prin care ne-am ridicat din căderea noastră; bucură-te, crin plăcut mirositor, Stăpână, ceea ce îi umpli de bună mireasmă pe cei credincioşi, tămâiere înmiresmată şi mir de mult preţ
Cântarea a 3-a Irmosul:
«Pe ai tăi cântăreţi, Născătoare de Dumnezeu, izvorul cel viu şi îndestulat, care s-au împreunat ceată duhovnicească, întăreşte-i întru dumnezeiască mărirea ta, cununilor măririi învrednicindu-i».
Ceea ce ai odrăslit spicul cel dumnezeiesc, ca o ţarină nearată, bucură-te, masă însufleţită care porţi pâinea vieţii; bucură-te, izvor nedeşertat al apei vieţii, Stăpână.
Juncă ce ai născut credincioşilor viţelul cel lără prihană, bucură-te, mieluşea care ai născut pe mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele a toată lumea; bucură-te, jertfelnic cald.
Slavă…
Dreaptă strălucire, bucură-te, ceea ce singură ai purtat pe soarele Hristos, locaşul luminii; bucură-te, ceea ce ai risipit întunericul şi pe întunecaţii demoni desăvârşit i-ai nimicit.
Şi acum…
Bucură-te, singură uşă prin care a umblat singur Cuvântul, ceea ce ai zdrobit încuietorile şi uşile iadului cu naşterea ta, Stăpână; bucură-te, dumnezeiască intrare a celor mântuiţi, Prealăudată.
Cântarea a 4-a Irmosul:
«Cel ce şade întru slavă pe scaunul Dumnezeirii, pe norul cel uşor a venit Iisus, cel cu totul dumnezeiesc, prin Preacurata Fecioară şi a mântuit pe cei ce strigă: Slavă puterii Tale, Hristoase!».
în glasuri de cântări, cu credinţă ţie îţi strigăm, Prealăudată: Bucură-te, munte gras şi închegat cu Duhul; bucură-te, sfeşnic şi vas care ai purtat mana cea dulce.
împăcarea lumii, bucură-te, fără prihană Stăpână; bucură-te, scară care pe toţi îi înalţi de pe pământ cu harul; bucură-te pod care cu adevărat îi treci pe toţi cei ce te laudă pe tine de la moarte la viaţă.
Mai înaltă decât cerurile, bucură-te, ceea ce ai purtat în pântecele tău lără osteneală temelia pământului; bucură-te, scoică, care din sângiurile tale ai ţesut porfiră împăratului Puterilor.
Slavă…
Bucură-te, Stăpână, ceea ce ai născut cu adevărat pe Dătătorul de lege, pe Cel ce şterge în dar fărădelegile tuturor, adânc nepătruns, înălţime negrăită, prin care noi am fost îndumnezeiţi.
Şi acum…
Pe tine, ceea ce ai împletit lumii cunună neîmpletită de mână, te lăudăm, strigându-ţi ţie, Fecioară: Bucură-te, păzirea tuturor şi îngrădirea, întărire şi scăpare sfântă.
Cântarea a 5-a Irmosul:
«Spăimântatu-s-au toate de dumnezeiască mărirea ta; că tu, Fecioară, neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu, Cel peste toate şi ai născut pe Fiul Cel fără de ani, Cel ce dăruieşte pace tuturor celor ce te laudă pe tine».
Ceea ce ai născut calea vieţii, bucură-te, Preanevinovată, ceea ce ai mântuit lumea din potopul păcatului; bucură-te, Mireasa lui Dumnezeu, auzire şi grăire înfricoşată; bucură-te, sălaşul Stăpânului tăpturii.
Tărie şi putere a oamenilor, bucură-te, tără prihană, locaşul sfinţirii slavei, omorârea iadului, cămară de nuntă cu totul luminoasă; bucură-te, bucuria îngerilor; bucură-te, ajutorul celor ce se roagă ţie cu credinţă.
Căruţă în chipul focului a Cuvântului, bucură-te, Stăpână, rai însufleţit care ai în mijloc pomul vieţii, pe Domnul a Cărui dulceaţă înviază pe cei ce se împărtăşesc cu credinţă şi pe cei ce sunt supuşi stricăciunii.
Slavă…
întăriţi cu puterea ta, strigăm ţie cu credinţă: Bucură-te, cetatea împăratului a toate, slăvită şi vrednică de auzire, despre care au vorbit limpede proorocii, munte netăiat; bucură-te, adânc nemăsurat.
Şi acum…
Cort larg al Cuvântului, bucură-te, lără prihană, scoică ce ai adus mărgăritarul cel dumnezeiesc; bucură-te, Preaminunată, împăcarea cu Dumnezeu a tuturor celor ce te fericesc pe tine pururea, Născătoare de Dumnezeu.
Cântarea a 6-a
Irmosul:
«înţelepţii lui Dumnezeu, care faceţi acest praznic dumnezeiesc şi cu totul cinstit, al Maicii lui Dumnezeu, veniţi să batem din palme, slăvind pe Dumnezeu, Cel ce S-a născut dintr-însa».
Pat de nuntă al Cuvântului, Nepătată, pricina îndumnezeirii tuturor, bucură-te, cu totul fără de prihană, răsunarea proorocilor; bucură-te, podoaba Apostolilor.
Din tine a picurat roua care a stins văpaia cinstirii zeilor, pentru aceasta strigăm ţie: Bucură-te, lâna cea rourată, pe care mai dinainte a văzut-o Ghedeon.
Slavă…
Iată, ţie strigăm: Fii nouă liman celor învăluiţi şi port pe marea întristărilor şi a tuturor smintelilor vrăjmaşului.
Şi acum…
Pricina bucuriei umple de har cugetul nostru, ca să strigăm ţie: Bucură-te, rugul cel nears, nor cu totul luminos, ceea ce fără de încetare îi umbreşti pe credincioşi.
Cântarea a 7-a Irmosul:
«N-au slujit făpturii cugetătorii de Dumnezeu, fară numai Făcătorului; ci groaza focului bărbăteşte înfruntându-o se bucurau, cântând: Prealăudate Dumnezeul părinţilor noştri şi Doamne, binecuvântat eşti».
Te lăudăm pe tine strigând: Bucură-te, căruţă a soarelui celui înţelegător, viţa cea adevărată care ai lucrat strugurele cel copt care picură vinul ce veseleşte sufletele celor ce cu credinţă te slăvesc pe tine.
Ceea ce ai născut pe doctorul oamenilor, bucură-te, Mireasa lui Dumnezeu, toiagul cel tainic care ai înflorit floarea cea neveştejită; bucură-te, Stăpână, prin care ne umplem de bucurie şi moştenim viaţa.
Nu poate, Stăpână, limba cea ritoricească să te laude pe tine, căci înălţându-te mai presus de Serafimi ai născut pe împăratul Hristos pe Care roagă-L să ne izbăvească acum de toată vătămarea pe cei ce cu credinţă se închină ţie.
Slavă…
Te laudă pe tine toate marginile şi strigă ţie: Bucură-te, cartea întru care este scris Cuvântul cu degetul Tatălui, Curată, pe Care roagă-L să scrie în cartea vieţii pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu. cfnu^cAiui l^Si <r**&L
Şi acum…
Te rugăm noi, robii tăi şi plecăm genunchiul inimii noastre: Pleacă urechea ta, Curată, şi mântuieşte-ne pe noi cei cufundaţi în necazuri şi păzeşte turma ta de toată năvălirea vrăjmaşilor, Născătoare de Dumnezeu.
Cântarea a 8-a Irmosul:
«Pe tinerii cei binecredincioşi… ».
Ai primit în pântecele tău pe Cuvântul şi ai purtat pe Cel ce poartă toate, cu lapte L-ai hrănit pe Cel ce hrăneşte cu voia toată
lumea, Curată, Căruia îi strigăm: Pe Domnul toate lucrurile lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Moise a văzut în rug marea taină a naşterii tale, tinerii mai dinainte au închipuit-o lămurit stând în mijlocul focului şi fiind nearşi, fară de pată Sfântă Fecioară, pentru aceasta te lăudăm întru toţi vecii.
Cei ce mai înainte am fost dezbrăcaţi de înşelare, veşmântul nestricăciunii l-am îmbrăcat prin naşterea ta şi cei ce şedeam în întunericul păcatelor lumină am văzut, pe tine, locaşul luminii, Fecioară, pentru aceea te lăudăm întru toţi vecii.
Binecuvântăm pe Tatăl…
Fecioară, mântuirea muritorilor, morţii prin tine înviază, căci ai născut viaţa cea ipostatică, cei ce mai înainte erau muţi, acum bine grăiesc, leproşii se curăţesc, bolile se alungă, mulţimea duhurilor celor din văzduhuri se biruieşte.
Şi acum…
Ceea ce ai născut mântuirea lumii prin care de pe pământ la cer suntem înălţaţi, bucură-te, cu totul Binecuvântată, acoperământ şi întărire, zid şi cetate a celor ce cântă, Curată: Pe Domnul toate lucrurile lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Să lăudăm… Irmosul
«Pe tinerii cei binecredincioşi, în cuptor, naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit, atunci fiind închipuită, iar acum plinită; pe toată lumea ridică să-ţi cânte ţie: Pe Domnul lucrurile lăudaţi-L şi-L preaînălţat! pe Dânsul întru toţi vecii».
Cântarea a 9-a Irmosul:
«Tot neamul omenesc să salte cu duhul, fiind luminat; şi să prăznuiască firea minţilor celor fără de trup, cinstind sfânta prăznuire a Maicii lui Dumnezeu şi să strige: Bucură-te, Preafericită Născătoare de Dumnezeu, Curată, pururea Fecioară».
Ca să-ţi strigăm ţie credincioşii, cei ce prin tine ne-am făcut părtaşi bucuriei celei veşnice, izbăveşte-ne pe noi din ispită, de năvălirea barbarilor, şi de orice altă plagă adusă asupra muritorilor păcătoşi pentru mulţimea fărădelegilor, Fecioară.
Ai fost văzută luminarea noastră şi întărirea pentru aceea strigăm ţie: Bucură-te, stea neapusă, care ai adus lumii pe marele soare. Bucură-te, ceea ce ai deschis raiul cel încuiat, Curată; bucură-te, stâlp de foc care ai dus neamul omenesc la viaţa cea de sus.
Să stăm cu evlavie în casa Dumnezeului nostru şi să strigăm: Bucură-te, Stăpâna lumii, bucură-te, Marie, Doamna noastră a tuturor; bucură-te, ceea ce singură eşti tără prihană între femei şi frumoasă; bucură-te, vas care ai primit deşertându-Se întru tine mirul cel nedeşertat.
Slavă…
Porumbiţa care ai născut pe Cel milostiv, bucură-te, pururea Fecioară; bucură-te, lauda tuturor cuvioşilor; bucură-te, încununarea nevoitorilor; bucură-te, dumnezeiască podoabă a tuturor drepţilor şi mântuirea noastră, a credincioşilor.
Şi acum…
Cruţă Dumnezeu moştenirea ta, trecând acum cu vederea toate păcatele noastre, spre aceasta avându-te pe tine rugătoare, ceea ce L-ai născut pe pământ fără de sămânţă pe Cel ce a voit pentru mare mila Lui să tie plăsmuit ceea ce era străin.
Taina Căsătoriei 
Reblogged this on MAICA DOMNULUI.